Dani Dumitrescu – Superbă la 30 de ani sau șarmantă la 40 de ani?

de

Preambul

Ia, am fost și eu, în lumea asta, o bucată de humă însuflețită, de pe meleaguri autohtone, care nici siluetă de fotomodel până la douăzeci de ani n-am avut, nici bani în cont să-mi cumpăr ce vreau, până la treizeci de ani n-am avut, nici curaj să abordez anumite stiluri vestimentare, până la patruzeci de ani n-am avut. Dar și așa în pas cu moda ca anul acesta, ca anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost.

Cuprins

Bun, am stabilit, nu sunt în pas cu moda! Nu vă imaginați o sorcovă, nici o șleampătă, nici nu o chemați repede pe Iulia White, că nu e cazul! Ce vreau să spun este că nu am fost niciodată sclava capriciilor nemiloase ale modei, ci am preluat din tendințe numai ce se potrivește personalității mele. Degeaba se poartă accesoriile rock, dacă eu sunt o persoană feminină, care iubește mai degrabă stilul boem, pastelurile și broderiile delicate. Asta nu înseamnă că garderoba mea este formată numai din piese vestimentare roz-bombon. Des și foarte des -în funcție de starea mea de spirit, de anotimp și de context – apelez la anumite culori care mă binedispun și mă fac să ies din anonimat.

Întotdeauna mi-am dorit să știu cum este să fii o Sarah Jessica Parker, adică să ai o armată de stiliști personali și make-up artiști care să te ajute să ai un look impecabil. Să porți ținute nonconformiste și toată lumea să exclame: wow, ești fabuloasă!. Eu, recunosc, nu am nici curajul, nici bugetul actriței pe care o ador. Și totuși…

Mea culpa: sunt cheltuitoare!

Îmi plac hainele. Mult și multe! Oricâți bani aș avea, niciodată nu mi se par suficienți când vine vorba de haine și, mai ales, de pantofi. Off, pantooofii! Când e vorba de dragoste la prima vedere, trebuie neapărat să îi am! Acum, că este iarnă, ador botinele. Deunăzi, mi-am cumpărat o pereche de botine bej, o frumusețe!

Mă rătăcesc adeseori în orașul meu, însă niciodată într-un mall. Totuși, cum nu am idei preconcepute despre modă, nici despre branduri nu am. Găsesc adeseori lucruri de calitate și în magazine care nu sunt renumite. Navigând zilele trecute pe internet, am găsit pe un site niște trench-uri senzaționale, așa că mi-am achiziționat și eu unul.

Dacă odinioară eram adepta ținutelor elegante, mai nou, stilul meu vestimentar este al unei femei active. Că să spun lucrurilor pe nume, când mă autodefinesc femeie activă folosesc un eufemism. Pe șleau, sunt o femeie care n-are stare, tot timpul trebuie să facă ceva, așa că, ținuta de zi ideală pentru mine este feminină și confortabilă. By the way, eu mă simt confortabil și pe tocuri, dacă au calapodul potrivit.

 Deznodământ

Și iată-mă pe mine, femeie activă, îmbrăcată feminin, cu un trench pastelat, cu botine bej de piele întoarsă, cu poșeta mea roșie-roșie, cea de zile bune.

Iată-mă pe mine, așteptând la trecerea de pietoni, pregătită de o nouă zi la serviciu, imaginându-mi cum vor exclama colegii: wow, ești fabuloasă!

Și iată-l pe el – ah, ce bărbat! ah, ce mașină! – privindu-mă, pentru câteva secunde, insistent și admirativ, trecând grăbit spre cine știe ce scopuri.

Și iată, pentru a nu știu câta oară în viața mea, balta autohtonă golindu-se pe trench-ul meu pastelat…

Categorii:
Dosar

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *