fbpx

Horia-Roman Patapievici: Romania s-a prezentat ca o mare putere culturala la Salonul de Carte de la Torino

de

Romania, tara invitata de onoare la Salonul de Carte de la Torino, s-a remarcat, prin standul national si evenimentele organizate de Institutul Cultural Roman, ca o mare putere culturala, cultura romana fiind intr-o foarte buna pozitie in Italia, a spus Horia-Roman Patapievici, presedintele ICR.

BUCURESTI (MEDIAFAX)
Bilantul participarii romanesti la Salonul International de Carte de la Torino, care a fost organizat in perioada 10 – 14 mai, a fost facut luni, intr-o conferinta de presa, de Horia-Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman (ICR). La conferinta organizata la sediul ICR au participat si mai multi scriitorii romani prezenti la evenimentele organizate de institut la Salonul de Carte de la Torino, printre acestia numarandu-se Ana Blandiana, Doina Rusti, Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu, Vasile Ernu si Rasvan Popescu.
Horia-Roman Patapievici a spus ca ICR este implicat in organizarea prezentei Romaniei la Salonul de Carte de la Torino incepand din anul 2009, cand angajatii institutiei au luat legatura cu organizatorii targului si le-au propus o participare sistematica si ampla la acest eveniment.
Salonul International de Carte de la Torino a ajuns la cea de-a XXV-a editie. In mod exceptional, cu ocazia editiei aniversare, fundatia organizatoare, Fondazione per il libro, la musica e la cultura, a decis ca doua tari sa beneficieze de statutul de tara invitata: Romania si Spania.
Potrivit lui Horia-Roman Patapievici, Romania a obtinut acest statut ca urmare a participarilor consistente la ultimele patru editii ale salonului, alaturi de scriitorii romani ale caror volume sunt traduse in italiana cu sprijinul ICR fiind invitati critici, jurnalisti si editori italieni. In ultimii patru ani au aparut in Italia 80 de traduceri din autori romani, dintre care peste 30 au fost publicate cu sprijinul Institutului Cultural Roman.
“Din 2009, suntem in fiecare an prezenti la Salonul de la Torino, cu un stand national organizat de ICR”, a spus Horia-Roman Patapievici. “Noi, cultura romana, prin prezenta ICR, suntem intr-un moment de masiva afirmare. Lucrul a fost vazut in aspectul standului Romaniei de la Torino. Prin comparatie cu standul spaniol sau prin comparatie cu standurile altor tari, am avut un stand de mare putere culturala, neconventional, care a avut o forma speciala si a mobilizat o logistica de vanzare a cartii exceptionala. De asemenea, standul a beneficiat de o prezenta digitala, asa cum tema targului o pretindea, iar in alveola superioara a targului am avut o sala de conferinte”, a explicat Patapievici.
Presedintele ICR a mai spus ca, in momentul de fata, “cultura romana este intr-o foarte buna pozitie in Italia”, iar presa italiana a relatat despre prezenta Romaniei la targ “pe larg” si “cu enorma simpatie”.
El a mai spus ca este remarcabil capitalul de simpatie cu care presa italiana a relatat despre prezenta romaneasca la Salonul de la Torino, avand in vedere ca Italia este o tara in care Romania “a dat-o de multe ori in bara” prin comunitatea romaneasca de acolo. Totusi, Patapievici a atras atentia ca acest capital de simpatie a fost intretinut in ultimii ani prin cartile, prin prezenta romaneasca si prin actiunile angajatilor ICR in strainatate, care sunt “ambasadorii culturali ai Romaniei”.
Astfel, la aceasta editie, standul Romaniei – considerat de Rolando Picchioni, presedintele fundatiei organizatoare a manifestarii, “unul dintre cele mai reusite din istoria de 25 de ani a salonului” – a avut, conform estimarii organizatorilor, 9.000 de vizitatori.
Cu 120 de invitati (autori, jurnalisti culturali, editori, critici literari, profesori din Romania si din Italia), dintre care 23 de scriitori romani, si peste 40 de evenimente in cadrul salonului si in Torino (insumand o audienta de 5.500 de persoane), participarea organizata de Institutul Cultural Roman a reprezentat, conform oficialilor evenimentului, un “record absolut pentru Italia”.
Standul national al Romaniei, cu o suprafata de 400 de metri patrati, construit dupa un concept original si interactiv, a inclus un punct informativ, o librarie, o zona cinema-muzica-teatru, o biblioteca multimedia si un punct de informare turistica, organizat in parteneriat cu Biroul National de Turism al Romaniei in Italia.
In parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei si cu Academia Civica, pe o latura a standului a fost montata o expozitie de fotografii dedicata victimelor comunismului. In sala de conferinta asociata standului a fost prezentata expozitia “Scriitori romani la Torino”, realizata de fotograful Mircea Struteanu. De la cabina radio din cadrul standului s-au realizat transmisiuni in direct pe posturile de radio Torino International si Centro 95, care se adreseaza atat ascultatorilor torinezi, cat si comunitatii romanesti din regiune.
Pe langa lansarile a numeroase traduceri din literatura romana, au fost prezentate publicului si volume despre limba, literatura si cultura romana aparute de la editia din 2011 a salonului. La intalniri au participat jurnalisti si critici literari italieni importanti. Evenimente artistice si multimedia s-au adaugat prezentei literare din cadrul salonului. Concertul de gala oferit de Romania la Auditoriumul “Giovanni Agnelli” din Torino, cu participarea sopranei Anita Hartig si a tenorului Teodor Ilincai, a inclus in program “Rapsodia I” de George Enescu. Festivalul de film romanesc care a precedat salonul a cuprins o selectie de pelicule recente, dar si clasicul “Reconstituirea”, regizat de Lucian Pintilie.
De asemenea, Teatrul Masca din Capitala a sustinut doua reprezentatii cu spectacolul “Statuile”, in Piazza Castello din fata Palatului Regal, simbol al familiei de Savoia, si la intrarea principala a Salonului International de Carte.
Totodata, fatada Palatului Madama, monument de arhitectura inclus in patrimoniul UNESCO, a fost locul unei proiectii multimedia cu chipurile scriitorilor romani participanti la Salonul de Carte si cu programul manifestarilor culturale conexe. Acestora li s-a adaugat o campanie vizuala pentru promovarea culturii romane care a fost organizata in reteaua de tramvai si de metrou.
Potrivit lui Patapievici, impactul prezentei Romaniei la salon a fost semnificativ si pentru comunitatea locala romaneasca, de 60.000 de persoane – cea mai numeroasa comunitate de origine straina din Torino si, totodata, cea mai mare comunitate romaneasca din Italia.
Editia din acest an a Salonului de la Torino a inregistrat un numar total de 318.000 de vizitatori (in crestere cu 4,1% fata de editia din 2011) si aproximativ 1.200 de expozanti: editori italieni si straini, institutii ale statului italian, autoritati regionale din Italia.
Reprezentanta librariilor Humanitas, Anamaria Florea, a spus ca titlurile prezentate la standul romanesc de la targ sunt “reprezentative pentru literatura romana” si au provenit de la peste 30 de edituri din Romania. Alaturi de cartile in limba romana si de traduceri ale autorilor romani in limba italiana, la stand s-au regasit si CD-uri, DVD-uri, audiobook-uri, dar si volume de prezentare a Romaniei.
“In total, s-au vandut aproape 400 de volume in limba italiana si cam 1.700 in limba romana. A contat foarte mult ca au fost autori foarte importanti la stand, oamenii erau foarte interesati. Foarte multi italieni au cumparat carte in limba romana. Erau curiosi cum suna sau cumparau pentru prieteni sau pentru angajati (…) S-au cumparat autori importanti, clasici, din Romania, cei pe care ii inveti la scoala, Eliade, Cioran, Camil Petrescu, Ion Creanga, Steinhardt”, a explicat ea.
Potrivit lui Patapievici, targul a fost un succes pentru Romania si din punctul de vedere al incasarilor, care au avut un volum dublu fata de prezentele din alti ani la acelasi salon de carte.
Astfel, incasarile de la standul de carte romanesc de la Salonul de la Torino au ajuns la o cifra de aproape 18.000 de euro (6.000 de euro pentru vanzarea de carte italiana si 12.000 de euro pentru vanzarea de carte romaneasca).
Daca presa italiana a reflectat pe larg prezentele romanesti la Salonul de la Torino – printre cotidienele care au dedicat articole ample autorilor din Romania numarandu-se La Stampa, Corriere della sera, La Repubblica -, nu la fel s-a intamplat si in presa romaneasca, a spus Horia-Roman Patapievici, dar si scriitorii prezenti luni la conferinta de presa.
“In La Stampa, standul Romaniei a fost asimilat unei fortarete albe. A fost, intr-adevar, o fortareata a culturii, in care in permanenta s-au desfasurat evenimente”, a spus Patapievici.
In schimb, Rasvan Popescu, care a precizat ca incearca sa delimiteze cat mai clar activitatea sa de scriitor de cea de presedinte a Consiliului National al Audiovizualului (CNA), a atras atentia ca audiovizualul romanesc, inclusiv Televiziunea Romana, a reflectat foarte putin participarea Romaniei la Salonul de Carte de la Torino.
“Am fost dezamagit de acoperirea mediatica audiovizuala romaneasca a acestui eveniment, care ar fi meritat mult mai mult. E pacat sa ai un asemenea maraton si sa nu faci o stire la doua zile, asa castiga teren ideile din sfera administrativa, politica, incat a inceput sa se puna problema unor cote culturale pentru posturile de televiziune”, a spus Popescu.
Totodata, scriitorul Mircea Cartarescu a spus ca Salonul de la Torino a fost “un succes real” pentru Romania. El a remarcat faptul ca evenimentul a aratat “si o alta fata a Romaniei”, scriitorul apreciind atat evenimentele de la standul romanesc, de la care nu a lipsit niciun scriitor roman important, manifestarile adiacente, reflectarea in presa italiana a prezentei romanesti, dar si “formidabila organizare si viziunea de ansamblu coerenta”.
Scriitoarea Ana Blandiana a remarcat evolutia pe care a avut-o prezenta Romaniei la un targ de carte, comparativ cu ce se intampla cu cativa ani inainte, cand standul romanesc la astfel de evenimente era organizat de Ministerul Culturii.
“Am fost la mai multe targuri de carte de-a lungul anilor, iar primul dintre ele a fost in 1993 (…) la Frankfurt”, a spus Blandiana, precizand ca atunci standul romanesc era “cat doua dulapuri” si nicio carte nu se putea vedea, pentru ca la stand se gaseau o multime de functionari de la Ministerul Culturii, care se dusesera sa viziteze Germania.
“Este un termen de comparatie autentic (…) Senzatia ca totul a fost realizat la Salonul de la Torino la cote maxime ne-a dat, ceea ce mi se intampla destul de rar, sentimentul de mandrie”, a mai spus Ana Blandiana. “Tot ce pot sa sper este ca va continua”, a spus Blandiana, precizand ca ii este teama ca un asemenea efort facut ar putea la un moment data sa nu se continue.
Si scriitoarea Doina Rusti a spus ca Romania este, din punct de vedere cultural, intr-o perioada foarte importanta. “In 2009, ne-am dus pentru prima data la Torino si cel mai important om care a venit la stand a fost un director de biblioteca. Acum erau ministrii, politicieni, editori, scriitori (…), s-au intamplat lucruri de neconceput cu mult timp in urma”, a mai spus scriitoarea.
La randul sau, Vasile Ernu a spus ca ICR este un exemplu ca “statul functioneaza”. “Pentru o institutie de stat, totul functioneaza totul impecabil”, a spus Ernu.
O pozitie similara a avut-o si Gabriela Adamesteanu, potrivit careia “ceea ce a facut ICR in acesti cinci ani nu s-a facut niciodata”.
Prezenta Romaniei la Salonul International de Carte de la Torino a fost organizata de Institutul Cultural Roman, prin Centrul National al Cartii si Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, in colaborare cu colectivul de limba si literatura italiana din cadrul Universitatii Bucuresti si Asociatia italiana a romanistilor.
Costurile prezentei Romaniei la Salonul de Carte de la Torino se ridica la doua milioane de lei, potrivit lui Horia-Roman Patapievici. In acest proiect a fost implicata o echipa de peste o suta de oameni, de la ICR Bucuresti si de la ICR Venetia.
In 2011, Romania a fost invitata de onoare la Targul International de Carte LIBER de la Madrid. In acest an, pe langa Salonul de Carte de la Torino, Romania a fost tara invitata si la Targul de Carte de la Praga (17 – 20 mai), iar in 2013 va avea acest statut la Salonul International de Carte de la Paris si la Targul Bok & Bibliotek de la Göteborg, cel mai mare targ de carte din Scandinavia.
Contextul in care Romania a inceput sa fie atat de interesanta pentru organizatorii targurilor internationale de carte, astfel incat sa fie invitata ca tara de onoare, tine de programele de traduceri din literatura romana desfasurate in ultimii ani de ICR.

 

Categorii:
Life

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.