Corina Stoica a reinstaurat in publicatiile noastre adevarul si frumusetea, indrazneala si inovatia, dragostea si onoarea. Si apoi, dupa ce m-a convins ca stie sa fie un jurnalist cum nu mai sunt multi pe pamant romanesc, m-a molipisit de felul ei curat si drept de a vedea lumea, facandu-ma sa devin un om mai bun. Am impartit zbaterile cautarilor inimii noastre si ne-am fost martore, una alteia, la toate revelatiile din ultimii ani. Si poate ca e firesc ca in toate visurile de viitor sa ma vad alaturi de ea, asa cum se intampla doar atunci cand iubesti cu adevarat. Cu Mare dragoste. La multi ani, Corina Stoica!
Si pentru ca ea a fost, multa vreme raspunzatoare de Croquis-urile din paginile revistei – intrebari din Chestionarul lui Proust prelucrate in stilul ei romantic si curajos – la ceas aniversar, in iulie 2010, cand am scris mai mult despre echipa noastra, am rugat-o pe Corina sa raspunda chiar la cateva intrebari intocmite in stilul ei. Ca sa ni se dezvaluie inca putin, in toata frumusetea.
Dar, daca vreti sa aflati si mai mult, o puteti citi pe Corina Stoica in paginile casei sale de cuvinte. De (Nu) Doar Cuvinte…
Corina Stoica- Sunt fericita cate putin in fiecare zi
Principala mea caracteristica este…
cred ca umanitatea.
Calitatea pe care o admir cel mai mult la un barbat este…
…curajul, dar numai dublat de o minte brici.
Defectul pe care nu l-as putea tolera niciodata unui partener…
Sunt doua: rautatea si zgarcenia.
Prietenii mei trebuie neaparat sa fie…
…loiali, profunzi, dar distractivi, destepti si buni.
Ocupatia mea predilecta este…
…sa ma trezesc tarziu si sa lenevesc citind, cu o cana mare de cafea langa mine (si cu un pachet de tigari, dar asta nu cred ca ma avantajeaza sa spun, asa ca taie tu la corectura!).
In viziunea mea, fericirea inseamna…
…sa traiesc intr-o casa luminoasa, aproape de mare, undeva unde sa nu fie frig si noroi niciodata. Sa ies total din sistem, sa n-am carte de munca, sa scriu ce si cand vreau. Sa am o catelusa Basset Hound pe care sa o cheme Lola. Sa-l intalnesc pe barbatul vietii mele si sa crestem impreuna un baietel care sa-i semene.
Cea mai mare nenorocire pe care mi-o pot imagina este…
…sa nu-mi gasesc niciodata dragostea aceea „mare si fara sfarsit“ despre care scriai tu, Alice…
Daca nu as fi fost eu, mi-ar fi placut sa fiu…
…medic veterinar intr-o rezervatie de animale; scriitoare de succes in Parisul anilor ’60; sotia unui faraon din Egiptul antic, sa ma imbrac arabeste si sa port bijuterii frumoase si turban. Si mi-ar mai fi placut sa fiu Audrey Hepburn, dar ce sa zic, e OK si asa, sa fiu eu.
Culoarea mea preferata este…
…verdele inchis al brazilor de la Brasov.
Autorii pe care ii ador sunt…
…Haruki Murakami, Gabriel García Márquez, John Fowles, Marin Preda, J.D.Salinger, Tracy Chevalier, Rodica Ojog-Brasoveanu. Risc ca asta sa sune a linguseala, dar mi s-ar parea nedrept sa nu spun ca ador si tot ce e scris de mana si de inima ta, Alice.
Eroii mei literari preferati sunt…
Eva, din „Fiul risipitor“, Florentino Ariza, din „Dragostea in vremea holerei“… Personaje care-mi seamana, vezi? Imi mai plac Matilda, din „Cel mai iubit dintre pamanteni“, pentru felul reusit in care a fost conceputa, Lorelei a lui Teodoreanu si toate personajele principale ale lui Murakami, pentru ca sunt complexe, sub o aparenta simpla, si niciodata nu sunt penibile.
Eroii mei din viata reala sunt…
Fratele meu – Harry si mama.
Fericirea mea vine din…
…faptul ca soarele rasare intotdeauna, chiar si dupa cea mai lunga noapte. Acesta este un lucru maret. In rest, am ademenit fericirea sa-mi vina din lucruri simple. Mi-a fost greu sa o conving, dar am invatat, iar acum sunt fericita cate putin in fiecare zi. Mai ales cand ma trezesc dimineata langa A. si adorm, seara, tot langa el.
Cea mai mare nefericire o pot gasi in…
…nefericirea celor pe care ii iubesc. Si in lipsa dragostei.
Cel mai mare defect pe care-l pot ierta iubitului meu este…
…infidelitatea.
Cea mai mare calitate pe care o pot tolera iubitului meu este…
…obsesia pentru curatenie.
Cea mai mare dragoste a vietii mele e…
…departe…