Pentru că din orgoliu m-ai rănit,
Pentru că nu-ţi pasă dacă mă doare,
Pentru că într-o glumă ai iubit,
Rămân să-ţi fiu doar recunoscătoare.
Şi-mi pare bine că la întâlniri
Nu mi-ai adus măcar o floare vie,
Creându-ţi loc aparte-n amintiri
Cu ifose de falsă bărbăţie.
Şi-ţi mulţumesc că m-ai expus uşor
Lumii acestea seci cu vorbe grele,
Crezând că-ţi faci un nume răpitor
Din dragostea şi lacrimile mele.
Şi încă de aceea-ţi mulţumesc
Că ai mimat cu mreji atât de fine
Starea de dor curat, dumnezeiesc,
Încât să-mi calc destinul pentru tine.
Să uit ce sunt, ce-am fost şi ce pot fi,
Că este azi sau ieri sau mâine este,
La fel, iubite, am a-ţi mulţumi,
Căci n-am avut încă trăiri de-aceste.
Pentru că m-ai strivit şi aruncat
Ca pe un miel în mută suferinţă,
Dar m-ai întors la ceea ce mi-e dat,
Călăul meu, îţi port recunoştinţă!
Din volumul Al nouălea val, Editura Glasul, 1993
Mult respect va ureaza de la Galati ,nepotul d-vs Ioan Florin T.