Pozeaza ca un fotomodel. Ia interviuri cot la cot cu marii jurnalisti ai lumii. Joaca in filme. Face sporturi extreme. E mama de baiat si tanjeste sa-si umple toata curtea cu plozi. Castiga sume fabuloase. Cheltuieste fara masura: suflet, talent, bani, altruism deopotriva. Struneste cuvintele cu maiestrie de condeier sarutat de muze. Iubeste desantat. Uraste banalitatile. E certareata, nebuna, splendida, colerica, generoasa. Patimasa si visatoare. E Mihaela Radulescu. O institutie in sine. Stam fascinati in fata portilor sale, gata mereu s-o aplaudam, sa ne minunam, s-o barfim, s-o iubim.
CLICK AICI pentru a vedea pictorialul cu Mihaela Radulescu!
Avantajul binecuvantat al frumusetii
„Fiecare dintre noi cred ca are etape in care gandeste diferit. Pe la 20 de ani mi-ajungea sa ma stiu frumoasa, in pantaloni scurti, cu un tricou banal si cu bocanci. Nu-mi trebuiau farduri, creme, nu sufeream ca nu m-am vopsit la Geta sau ca nu am parfumul cel mai scump. Stiam ca intorc baietii capul dupa mine si nu ma interesa sa accesorizez tineretea cu altceva, decat cu energie si naturalete.
Pe-atunci mi-era mai greu insa sa conving pe cineva ca merit un loc de munca mai acatarii, pentru ca le paream prea frumusica pentru una care chiar vrea sa munceasca. In definitiv, frumusetea deranjeaza pe multi, dar si daca intalnesti persoana care chiar stie s-o aprecieze pentru ca o vede pe de-a-ntregul, cu interior cu tot, este un binecuvantat avantaj. In meseria mea a fost si este un accesoriu de baza, pentru ca e o meserie de imagine si abia mult mai tarziu, cand dai sonorul mai tare, de vorbe.
N-am fost niciodata o zana, o frumusete de vis, insa am avut mereu o tinuta anume, o privire anume, un optimism real, un zambet cald, un mister, o indrazneala de copil obraznic, un corp bine lucrat si o grija aparte pentru igiena personala. Probabil ca pentru unii toate astea chiar s-au numit «frumusete». Pentru aceia si doar pentru ei, frumusetea mea a avut un sens, o poveste de iubire sau o admiratie sincera.“
Urata interesanta
„Nu direct, dar am vazut priviri care judecau astfel, caci siroia invidia printre genele rimelate. E posibil sa fiu o urata pentru unii, dar stiu sigur ca as fi o urata foarte interesanta, extrem de interesanta…“
In fotoliul vietii
„Cred ca, la mine, frumusetea s-a asezat mai adanc in fotoliul vietii mele cu timpul. Am castigat, din iubire, desigur, o stralucire in privire, o taina mereu de deslusit, o aroma de nedefinit, un pas mai sigur, o mangaiere mai priceputa… Am mai plusat si cu maternitatea si cred ca abia acum ma simt pe deplin frumoasa, mai ales cand imi tin copilul in palme sau cand ma strange barbatul meu in brate. Si nici nu ma poate contrazice nimeni, pentru ca acum imi pasa cel mai putin de parerea altora despre frumusetea mea. sunt frumoasa pentru ca asa vrea starea mea de spirit, pentru ca asa ma trezesc dimineata si asa ma gaseste seara, in asternut, barbatul meu.“
Dupa maternitate
„N-am suferit deloc ca m-am schimbat pentru o vreme, am avut minte sa inteleg ca asa arata mai toate femeile dupa ce nasc. Am avut, in schimb, vointa si o motivatie puternica sa revin la starea initiala: mi-era dor de siguranta mea de a pasi de la prosop la mare, tragand ca o trena grea toti ochii turistilor pretentiosi. Acum pot face din nou asta, dar, din pacate (glumesc…), cei mai multi ochi se lipesc de Ayan si mult mai tarziu, de mine. Chiar prea tarziu, pentru ca deja intru in valuri, pana-si aduc ei aminte ca nu m-au studiat indeajuns.“
Privirea in flacari
„Nu prea am aratat iubirea lumii intregi, ci doar nu i-am ascuns pe barbatii de langa mine. Nu prea sunt genul care iubeste in taina, pentru ca strigatul in gura mare si privirea in flacari imi sunt indispensabile ca sa iubesc.
M-am indragostit in taina, dar am iubit cu toate ferestrele sufletului meu date de perete si cu toate perdelele fluturand ca niste steaguri ale victoriei infipte pe cetatea cucerita. N-am linistea si rezistenta amantei, am slabiciunile si dezlantuirea femeii iubite, ca o apa curgatoare, numai antr-o singura directie…“
Prezentul, mai interesant decat trecutul
„Nu stiu cum e la alte femei, dar la mine prezentul a fost intotdeauna mai interesant decat trecutul. Urma pasilor mei e infinit mai stearsa ca drumul pe care-l privesc in fata, chiar daca nu e marcat pe harta destinului meu. Marea iubire cred ca e cea in care te afli, nu cele pe care le-ai ingropat sau le-ai pierdut aiurea.
Marea iubire e, de obicei, singura autentica, restul sunt falsuri foarte bine copiate, doar ca n-au greutatea si valoarea inestimabila a adevaratei piese de arta. Ne mintim cateodata ca am iubit un om si ca el n-a mai aflat, dar, daca a disparut de langa noi, exista doar doua explicatii: a murit si atunci e o mare iubire ce nu mai trebuie dezbatuta, sau s-a scurs printre fisurile unei iubiri indoielnice pana la ultima picatura, care era mereu o lacrima noua, de-aia parea ca nu se mai termina odata… Marea iubire se traieste, nu se povesteste la cafea cu prietenele, ca atunci e basm, nu e de vis…“
O mare iubire
„O mare iubire tine cat strabati interiorul unui om, cu buzele si palmele ramase afara. Cand un barbat iti saruta sanii, iti alinta, de fapt, inima, cand te saruta de la talie in jos, iti alinta pruncii pe care-i vei face, cand te saruta pe gura, ti-a luat gandurile pe buze si ti le rosteste naucitor, cand ti-a racorit spatele in sarutari, ti-a dat aer sa respiri, cand te-a strans in brate, te-a luat cu totul in el si cand nu-ti mai saruta decat mana e prea politicos ca sa mai fie barbatul in care locuiai in totala nestire.
Ar putea fi un semn ca s-a terminat marea iubire, de exemplu… Cand barbatii nu stiu sa intre in noi decat prin locurile stiute, e semn ca nu e o mare iubire, ci o pasiune care poate fi si extraordinara, chiar asa, pacatoasa. Dar e pacat, pana la urma, pentru ca intr-o mare iubire le ai pe toate…“
Ameteala
„Cat suferi dupa o iubire? Pana iubesti din nou, cred. Sau pana-ti dai seama ca ameteala ta a fost doar de la prea mult sex bine facut, nu de la o comunicare pana la orgasm vital.“
Cand sufletul arata cu degetul
„Iubire pentru doi barbati? Nu. Doar mi s-a parut ca-l iubesc pe unul dintre ei. Si am ales repede ce mi-a aratat sufletul cu degetul.“
De ce renunta femeile sa caute
„De fraiere! De prea nefericite, de prea frustrate, de prea multe pisici in casa sau de prea multe tabieturi de domnisoara batrana… Nu stiu sigur, dar nici nu vreau sa aflu, pentru ca nu voi trai neiubita si neiubitoare, as muri pe dinauntru.“
Innebunite dupa gratii
„Barbatii pot avea mult mai multe aventuri, dar femeile se si indragostesc in timpul aventurii. Femeile plang mai mult, chiar daca unora nu le curge nici o lacrima, se perpelesc mai mult, se intreaba mai des, se ofera mai deschis, dar nu le pot reprosa barbatilor pe care i-am cunoscut ca m-au iubit mai putin decat i-am iubit eu. Cred ca si aici e un echilibru.
Cam cat dai, tot atata primesti, doar ca unii iti iau drept comision tineretea, anii prolifici si libertatea de a fi frumoasa si pentru altii. Dar, cele mai multe femei pe care le cunosc adora sa fie prizonierele unui singur gardian si sunt innebunite dupa gratii…“
De la ninsoare la imbratisare
„S-ar putea sa am o predilectie pentru vara, desi si cand troznesc lemnele in foc ma activez eficient!… Sunt nascuta vara, in august si simt inzecit la soare, la mare, pe o plaja. Cred ca romantismul meu n-are, totusi, anotimpuri, are doar limite de stare. Daca ma prajeste soarele sau ma ninge pe gat sau imi ploua pe geamul mansardei, tot la imbratisare ajung si de acolo ma avant mai departe. Important e sa traiesc in acelasi anotimp cu barbatul meu, nu sa-mi apuna mie soarele in mare si lui sa-i tune si sa-i fulgere!…“
Cea mai de pret calitate a unui barbat
„Calitatea de a ma iubi torential, fara sincope si devieri. Restul barbatilor lumii nu ma intereseaza, cand il iubesc pe cel care ma iubeste.“
Cel mai important atu
„Habar n-am. Fiecare poate vedea altceva, desi ar exista un numitor comun: faptul ca sunt femeie… Si nu una oarecare… Una foarte maritata si foarte indragostita de barbatul ei!“
Combustibilul tuturor masinilor
„Iubirea e combustibilul tuturor «masinilor» mele: masina cu care merg la munca, alta cu care vin acasa fericita, alta cu care imi plimb prietenii, una numai pentru familie, una pentru gandurile mele, una pentru pasiunile mele si o trasura cu cai albi in care-mi plimb baiatul, mandra ca toate mamele. Toate astea circula numai cu iubire, pe toate drumurile vietii mele. Si conduc bine, aproape barbateste, dar si cu multa sensibilitate pentru partenerii de trafic…“
Un regret
„Ca nu stiu sa sculptez. Mi-ar fi placut enorm sa pot da o forma sentimentelor mele, de toate felurile… Imi place tot ce e facut prin atingere directa, prin simtire concreta, ma emotioneaza profund marile sculpturi ale maestrilor. Rodin, Brancusi si inca alti artisti ma impiedica sa fiu moale sau diforma spiritual…“
O izbanda
„Faptul ca nu m-am epuizat pana acum, ca mai am resurse si sa mai fac copii si sa mai iubesc si sa fac exact ce-mi place si sa ajut oameni necajiti…“
Schimbari ale indragostirii
„Ma transform intr-un fel de naveta spatiala, care pleaca de pe pamant cu o viteza uluitoare si care se tot duce pe cai nebatute la intalnirea cu… el, pe alta planeta, intr-o cu totul alta atmosfera, cu toate stelele agatate de un cer mult mai la indemana si cu soare si luna fara program fix de lucru, adica la discretie. Si, in rest, plutesc… Imponderabilitatea e starea in care ma transform si nu mai vreau pe nimeni si nimic. Ador pustiul in care ne-am afla doar doi…“
Cand dragostea sta sa se termine
„Efectul Pavlov… Adica daca toate ar deveni atat de previzibile si de mecanice, incat sa nu mai faci dragoste decat daca e sambata, sa nu mai cumperi un buchet de flori pentru ca nu e inca ziua ei, sa nu fugi de acasa la mare pentru ca nu e sezon, sa nu-ti saruti iubita cand e dulce foc, doar pentru ca esti in public, sa nu te intinzi pe iarba cu ochii-n cer pentru ca esti in costum, sa nu te-mbie capita cu fan, pentru ca ai de ajuns la hotelul platit dinainte si inca multe alte apucaturi, care, daca se imputineaza sau dispar cu totul, sunt mai eficiente decat panourile publicitare de pe strada, ca semnalistica…“
E greu sa fii mama?
„Da’ nu e deloc asa de greu cum mi-am imaginat, e doar mult mai solicitant, pe de o parte, dar si minunat, pe cealalta parte. Si mai vreau!“
Despre trecutul stiut
„Cu timpul, am ajuns la concluzia ca nu e asa de interesant, pentru ca poate fi si dezamagitor sau derutant. Ma feresc cat pot sa stiu cine i-a mai deschis slitul barbatului meu, il prefer, in imaginatia si in realitatea mea, doar cu mine. Cat despre mine, prefer sa nu marturisesc decat daca sunt intrebata, imi place sa am parti din viata invaluite in mister, e mult mai atragator decat sa port insigne cu numele fostilor mei iubiti… De zece ani traiesc o viata publica si n-as vrea sa ajung si in privinta vietii particulare, la o existenta de ghiseu deschis pentru toata lumea, vorba domnului Plesu.“
Cu ce si-a atras Mihaela iubitii
„Cu inima. Nu mi-a placut sa fiu fata de insectar, sa fiu prinsa cu bold pe panoul cuceririlor lor, doar pentru ca sunt un exemplar reusit. Cred ca indragostindu-ma i-am cucerit, nu cu tocuri, flirturi, texte, rujuri sau fuste scurte. Am fost mereu femeie, chiar si cand i-am infruntat barbateste…“
Lumea in care barbatul te cere de nevasta
„Mi se pare o lume normala. Nu putem sa vrem atat de multa egalitate incat sa cadem singure in genunchi si sa ne proclamam… neveste! Are farmec si atata emotie cererea in casatorie, incat n-ar trebui strivita de feministe idioate. Eu am asteptat si a venit si s-a si intamplat, si chiar daca noua ni se pare ca vine intotdeauna mai tarziu decat ar vrea pendula biologica cu ticaitul ei enervant, tot merita sa ti-l imaginezi perpelindu-se cum sa scoata inelul, in ce imprejurare si cum sa puna intrebarea fundamentala, cea mai riscanta intrebare a vietii in doi…
Stangacia, emotia barbatului intr-un astfel de moment e postamentul celei mai tulburatoare emotii pe care o traieste o femeie indragostita… Si totusi, prelungitoarele pe care le tot innadesc unii barbati la firul relatiei pot scurtcircuita „instalatia“ aspiranta la „institutie“. In mai toate cazurile de asteptare pe peronul unei relatii, femeia pleaca cu alt tren decat cel pe care-l astepta… Si nu cred ca mai iese la geam sa faca bezele, ci se asaza hotarata pe un scaun liber, langa un pasager liber, caruia ii va ocupa viitorul vertiginos…“
