Pe 8 decembrie 2016, la vârsta de 81 de ani, s-a stins din viață scriitorul Romulus Rusan, soțul iubitei poete Ana Blandiana. Potrivit unor surse apropiate familiei, acesta a încetat din viață joi, la ora 18,45, la Spitalul Fundeni. Sicriul cu trupul neînsuflețit al scriitorului va fi depus sâmbătă la capela Cimitirului Bellu, urmând ca duminică să fie înmormântat – informează Agerpres.
Romulus Rusan, prozator și reporter, s-a născut la Alba Iulia, la 13 martie 1935. A absolvit Facultatea de Tehnologie Mecanică a Politehnicii din Cluj (1958). A debutat cu critică literară în 1954, fiind apoi redactor la câteva publicații din Cluj și București, precum și la Editura pentru Literatură.
A colaborat la “Tribuna”, “Steaua”, “Cinema”, precum și la “Luceafărul” și “România literară”, unde a deținut rubrici permanente de critică cinematografică, parte dintre ele adunate în volumele “La început n-a fost cuvântul” (1977) și “Arta fără muză” (1980). Autor a 16 cărți de proză scurtă, proză de călătorie, film, interviuri, a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză în 1964 și 1982. Dintre interviurile sale cu mari personalități ale culturii românești contemporane (parte în colaborare cu poeta Ana Blandiana, soția sa), amintim: “Convorbiri subiective” (1971), “O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective” (1976). Revelația talentului său narativ o constituie volumul “America ogarului cenușiu” (1977, ed. II, revăzută și adăugită,1979), memorial și eseu scânteietor asupra realităților Lumii Noi, precum și prozele scurte din “Roua și bruma” (1982), într-o formulă epică modernă, conform Agerpres. (Fotografie de Cristian Nistor – Agerpres)
Soția sa, poeta Ana Blandiana, a povestit într-un interviu de mare sinceritate acordat revistei noastre cum și-a cunoscut soțul și care au fost obstacolele care au stat în calea iubirii lor:
Ana Blandiana: Au încercat să-l convingă să nu mă ia de soţie
Alice Năstase Buciuta: Cum v-aţi cunoscut soţul, pe scriitorul Romulus Rusan, şi cum aţi luat decizia să va căsătoriţi aşa de tânără?
Ana Blandiana: Răspunsul este senzaţional! Am făcut cunoştinţă cu soţul meu atunci când am dus primele două poezii la revista “Tribuna”. El lucra în redacţie. Am făcut cunoştinţă şi m-a cerut de soţie peste mai puţin de o oră, fără ca măcar să vorbim, între timp, prea mult. Într-o primă mişcare, gestul lui mi s-a părut neserios; dar, în acelaşi timp, m-am hotărât să nu-i spun mamei, ca să nu-i facă impresie rea. Deja îl protejam, deja aranjam situaţia ca el să arate bine în faţa mamei, când o să-i spun. Ne-am căsătorit la jumătate de an după acest moment.
Marea Dragoste / Revistatango.ro: Şi tot atunci au fost anii interdicţiei.
Ana Blandiana: Tata era închis, eu nu puteam să întru la facultate, nu mă primiseră nici să dau examen. Am intrat abia în al patrulea an, când nu se mai ţinea cont de originea socială. Căsătoria noastră a avut tot felul de urmări, pentru el, în primul rând. Au încercat să-l convingă pe el să nu mă ia de soţie. Şi tatăl lui fusese închis, dar ieşise deja de la închisoare. Tocmai reuşise să-şi depăşească situaţia de tânăr cu origine “nesănătoasă”, iar acum i se explica faptul că o să piardă tot dacă o ia de la capăt şi se căsătoreşte cu cineva ca mine. Şi pentru că el nu a cedat, au încercat să mă convingă pe mine. M-a chemat un redactor-şef-adjunct de la revista Tribună. Eu aveam 17 ani şi ceva… şi m-a întrebat: “Îl iubeşti pe Rusan?”… Am crezut că nu aud bine. Îmi era ruşine să spun Da şi nu puteam să spun NU. Mi-am strâns curajul şi am răspuns: …
… Citește mai departe pe www.revistatango.ro
Fotografie de Paul Buciuta.
