În 10 minute, un copil poate să își piardă încrederea în sine și în ceilalți, iar consecințele pe termen lung asupra dezvoltării emoționale și integrării sociale să fie extrem de grave. Sunt cele 10 minute de pauză, în care unu din patru copii din școlile românești este victimă a bullying-ului, în mod repetat. La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unul raport[1] al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN) pentru anul școlar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violență la nivel național. Acesta este motivul pentru care Organizația Salvați Copiii România lansează campania Opriți bullying-ul sau desființați recreațiile!, pentru a preveni un fenomen de amploare, pe care instituțiile de învățământ nu îl identifică, nu îl gestionează, în condițiile în care statistica spune că doar 38% dintre școli beneficiază de consilier școlar, preponderent în mediul urban.
Pentru semestrul I al anului școlar 2016-2017, datele culese de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați de la Inspectoratele Școlare Județene indică un număr de 7.690 de cazuri de violență în școli, cele mai multe în Brașov (782 ), Timiș (596), Bihor (575), Iași (561) și Neamț (472). Cifrele oficiale sunt departe de o reprezentare corectă a unei realități școlare în care zi de zi, toți actorii implicați – elevi, cadre didactice, părinți, vorbesc cu îngrijorare de un nivel în creștere al violenței între copii.
În oglindă, România avea, la finalul anului școlar 2016-2017, un număr de 2.209 de consilieri școlari (dintre care 211 în București), pentru cele 6.221 de unități de învățământ, dintre care 792 de grădinițe și 5429 de unități de învățământ preuniversitar.
Organizația Salvați Copiii trage, astfel, un semnal de alarmă și solicită autorităților decidente luarea unor măsuri urgente, care să redea elevilor recreația, fără să le fie teamă că vor fi agresați și umiliți.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a evidențiat consecințele negative ale bullying-ului asupra tuturor copiilor, victime sau agresori: ”Hărțuirea, umilirea repetată și intenționată sunt fenomene care își pun amprenta asupra sănătății emoționale și sociale a tuturor copiilor, victime sau agresori. Pe termen lung, acești copii vor dezvolta mecanisme de inadecvare socială, fie că vorbim despre comportamente de abuz și putere, în cazul agresorului, fie despre un comportament de izolare socială, în cazul copilului-victimă. Mai mult, nici copiii care sunt martori nu au parte de un mediu școlar sănătos, ei simțindu-se fie complici, fie intimidați și amenințați de comportamentele de bullying ale colegilor lor. Acești copii vor înțelege că relațiile interumane se construiesc pe o ierarhie a puterii în care abuzul este apanajul celui puternic”.
“Cred că bullying-ul în şcolile şi liceele din România a devenit, în ultimii ani, un fenomen prea prezent, prea răspândit. Aproape că nu există şcoală unde să nu fi avut loc cel puţin un astfel de incident. Şi, din păcate, prea puţini părinţi şi profesori sunt atenţi la semnalele transmise de copii sau de adolescenţi, neidentificând tiparul de agresor sau, dimpotrivă, pe cel de victimă a bullying-ului. În plus, cei mai mulţi copii nu vorbesc despre asta, fiindu-le teamă, însă vă daţi seama ce probleme emoţionale acumulează, cât se simt de singuri, de vulnerabili, de neputincioşi. Este extrem de important, ca părinte, să fii conectat cu copiii tăi, să-i asculţi, să încerci să-i înţelegi, să fii atent la schimbările prin care trec şi să identifici cât mai repede dacă sunt victime ale bullying-ului, ca să poţi interveni la timp”, a spus Anca Serea, susținător al campaniei.
Niciunul dintre copiii care au participat la interviurile de grup organizate de Salvați Copiii nu a știut despre existența unei comisii de combatere a violenței în școala lor. Atunci când sunt luate, măsurile de combatere a violenței sunt legate de evenimente singulare deosebit de severe. Școlile nu au o abordare comună în cazurile de bullying.
Ba mai mult, nici Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, nici Statutul elevului – documente de referință în organizarea activităților și conduitei școlare, nu conțin precizări specifice în legătură cu fenomenul de bullying.
Printre măsurile pe care Salvați Copiii România le propune în campania Opriți bullying-ul sau desființați recreațiile! se numără:
- Creşterea capacităţii de răspuns a şcolilor în situaţii de bullying între elevi;
- Promovarea unor metode pozitive și eficiente de educare socio-emoțională a copiilor, în spiritul valorilor de toleranță, respect, protecție și curaj;
- Promovarea de proceduri și politici clare de intervenție specifică în situație de bullying, în colaborare cu Ministerul Educației.
Potrivit studiului național efectuat de Salvați Copiii în anul 2016:
- Unu din patru copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;
- Unu din șase copii era bătut în mod repetat;
- Unu din cinci copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;
- În mod repetat, în școală, trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi;
- 73% dintre copii afirmau că au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul școlar.
(Bullying-ul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național, Salvați Copiii, 2016)
Excluderea din grup, izolarea socială, amenințarea cu violența fizică și/sau umilirea, violența fizică și distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi/interacționa cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sunt comportamente specifice de bullying cu care copiii se întâlnesc frecvent în mediul școlar.
Astfel, 23% dintre copii au menționat că s-a întâmplat să fie ameninţaţi cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi şi 39% că un alt copil a cerut cuiva să nu se joace sau să nu vorbească cu ei. 37% dintre copiii participanți la chestionar au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare și denigratoare în spațiul școlii despre ei. Mai mult, 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situații repetate în care un copil era îmbrâncit și lovit ușor de către alți copii.
———————————————–
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii
Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României.
Salvați Copiii adoptă o poziție independentă în raport cu acțiunile și măsurile instituțiilor, recunoscând că implementarea legislaţiei şi a politicilor publice în materia drepturilor copiilor nu poate ignora strânsa colaborare dintre autorităţi, familie, copii şi societatea în care fiecare actor implicat îşi acceptă responsabilitatea conform principiilor unui parteneriat autentic şi viabil.
În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 27 de ani de activitate, peste 1.500.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
[1] Ultima ediție a studiului internațional al OMS, “Health Behaviour of School aged Children”/ “Comportamentele sănătoase ale copiilor de vârstă școlară” (2016)
