Amalia Enache a avut un Paste cu miros de iasomie si gust de inghetata de lamaie

de

Pentru Amalia Enache, Pastele de anul acesta a mirosit nu a miel si a pasca, ci a iasomie. Prezentatoarea Stirilor Noptii de la Pro Tv a profitat de cateva zile libere si a facut o calatorie de suflet in Toscana, Cinque Terre, Portofino unde a ras mult, cu pofta, cu chef, a umblat mult, a stat tolanita la soare si s-a simtit rupta de restul lumii, asemeni tinuturilor pe care le-a colindat.

Amalia se stie demult turistul atipic care paseste pe carari neumblate, insa se pare ca de data aceasta si locurile au ajutat-o sa se simta asemeni unui localnic inradacinat in pamant italian: “Intre mare si cer, am strabatut dealurile pline de maslini si vie, maci si flori curgatoare, am urcat si am coborat vai in trasee montane spre stancile cu cele 5 sate pescaresti multicolore, azi patrimoniu Unesco sau am luat vaporul spre cochetul Portofino. Fiecare din cele 5 “terre” cu farmecul sau, dar cu un liant comun: am intalnit oameni ai locului minunati, intr-un mod ciudat neatinsi in caldura si deschiderea lor de abundenta de turisti. Sau poate ca doar acum, la inceput de mai, am avut eu noroc de atata liniste, bunavointa si caldura umana, de veselie, de carciumioare tipice, de muzica live cantata chiar de localnici la miezul noptii in mici barulete, de zambete din inima, de pisici tolanite in barci cu privirea spre apus si de seri albastre.”, povesteste vedeta Pro Tv.
Soarele a fost bland, vantul mangaietor, pescarusul norocos care a insotit-o si in alte vacante a fost prezent, inghetata de lamaie delicioasa, iar Amalia, cucerita atat de locuri, cat si de oamenii cinstiti si frumosi, desprinsi parca din alta lume. In plutirea de incantare, Amalia si-a uitat aparatul foto pe o banca si a realizat asta abia dupa o ora de umblat. Cu toate acestea, intoarsa la bancuta norocoasa, a gasit doua localnice care nu se miscasera de acolo de teama sa nu dispara aparatul foto pe care l-au presupus extrem de valoros pentru turistul uituc.
Amalia a intrat si in cateva biserici de munte care, chiar daca nu erau ortodoxe, au purtat-o profund in spiritul pascal. “M-am bucurat mult si de Pisa, care dincolo de turnul cas, e un oras atat de tineresc si de vioi, cum altfel, cata vreme e un mare centru universitar si din 90 de mii de locuitori, vreo 60 de mii sunt studenti?! Am dansat si am batut noaptea cele mai frumoase piatete, strazi si parcuri si am invatat cateva cuvinte importante intr-unul din dialectele italienesti.”, povesteste cu entuziasm Amalia.

 

Categorii:
Life

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *