Nadia Comăneci: Noi nu vom fi bătrâni…

Nadia Comăneci, cea mai iubită gimnastă a tuturor timpurilor, cea care ne-a făcut și continuă să ne facă mândria de român să tresalte, este deopotrivă mamă a unui băiețel superb și soție iubită a cunoscutului și mult premiatului gimnast Bart Conner.

Interviu de Alice Năstase Buciuta; foto: arhiva personală

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: În jurul nostru căsniciile se destramă cu mare uşurinţă. Asistăm cu toţii la divorţuri între oameni pe care îi leagă şi cariera, şi banii, şi copiii şi, totuşi, se despart. Care este, din punctul tău de vedere, liantul care poate să ţină un cuplu împreună?

Nadia Comăneci: Cred că orice căsnicie, orice relaţie, are suişuri şi coborâşuri. Fiecare căsnicie trece şi prin momente mai grele, important e ca aceste momente să fie depăşite împreună. Comunicarea este cheia oricărei relaţii frumoase şi de lungă durată. Atât timp cât comunici, poţi să înţelegi frământările celuilalt şi visele lui şi puteţi găsi împreună soluţii ca să fiţi amândoi fericiţi şi să fiţi fericiţi împreună. Îţi trebuie şi multă răbdare, înţelegere, să ştii când să laşi de la tine şi când să lupţi să îl convingi pe celălalt că ai dreptate. Orice căsnicie înseamnă şi muncă, o muncă plăcută. Trebuie să îţi doreşti să faci ca lucrurile să meargă, să îţi pese de nevoile celuilalt şi să fiţi sinceri unul cu celălalt. Şi, poate cel mai important, să nu renunţi la prima şi cea mai mică problemă care apare în cale.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Tu şi Bart v-aţi schimbat unul pe celălalt de când sunteţi împreună? „Aţi crescut” unul lângă celălalt? Sau sunteţi la fel ca atunci când v-aţi întâlnit prima dată?

Nadia Comăneci: Nimeni nu rămâne neschimbat ani la rând. Fiecare persoană evoluează, progresează, se dezvoltă. Este firesc să descoperim lucruri noi, să învăţăm lucruri noi, să ne dorim lucruri noi. Dar, într-o relaţie, este important, aşa cum spuneai, să creşti împreună. Să evoluezi împreună, să nu uiţi în dezvoltarea ta de nevoile celuilalt, de ceea ce îi place, de ce îşi doreşte să facă în viitor. Oricât de mult vrei să faci ceva şi, indiferent de oportunităţi, nu trebuie să uiţi că nu eşti singur, că mai există cineva lângă tine. Şi trebuie să ţii seama de cum îl afectează deciziile tale şi pe celălalt. Eu şi Bart ne consultăm de fiecare dată, dar ne place să ne şi surprindem reciproc când sunt anumite momente aniversare. Dacă el primeşte o invitaţie la un eveniment sau mie mi se face o propunere să mă implic într-un proiect, întotdeauna ne consultăm unul cu celălalt şi luăm deciziile împreună. Mai ales acum, de când îl avem pe Dylan. Înainte de orice răspuns, vorbim unul cu celălalt, ne consultăm agendele, pentru că măcar unul dintre noi trebuie să fie alături de Dylan. Noi facem totul împreună, ceea ce poate sună ciudat pentru doi oameni care călătoresc foarte mult şi nu întotdeauna împreună. Dar vorbim de foooaaarte multe ori când suntem plecaţi, ne cerem părerea şi ne consultăm în orice decizie, suntem o familie. Şi am crescut frumos împreună, ca oameni, ca oameni de afaceri, ca părinţi, ca familie.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Care sunt lucrurile bune pe care le-ai învăţat de la soţul tău? Există şi ceva rău – vreun răsfăţ, vreun mic viciu – de care te-ai contaminat?

Nadia Comăneci: Cred că el s-a contaminat de sarmalele româneşti! (râde). Nu, am învăţat în timp să ne completăm reciproc. Eu sunt foarte activă, Bart este mai calm, mai echilibrat. Facem echipă bună împreună. Ne cunoaştem foarte bine atuu-urile fiecăruia şi am învăţat când să îl lăsăm pe celălalt să preia frâiele.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Crezi că e adevărat că oamenii care stau mulţi ani împreună ajung să semene între ei? Ai văzut asemenea cupluri?

Nadia Comăneci: Nu ştiu dacă e vorba neapărat de o asemănare a acelor doi oameni, cât mai mult despre impresia pe care o lăsă în exterior, despre cum sunt văzuţi ei împreună din afară. Pentru că doi oameni care stau împreună, care împărtăşesc totul, cu bune şi rele, care se cunosc din ce în ce mai bine, este normal să prefere să meargă împreună în aceleaşi locuri, să vadă aceleaşi piese de teatru, să citească aceleaşi cărţi din biblioteca comună. Sau să se asorteze atunci când merg la acelaşi eveniment. Şi poate că, pentru ceilalţi, acest comportament este văzut ca o asemănare tot mai mare între cei doi, o schimbare a unuia după personalitatea celuilalt. Dar cred că inclusiv această apropriere în asemănare a doi oameni într-o relaţie este legată tot de acea creştere împreună, despre care vorbeam mai devreme.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Vă certaţi vreodată din cauza copilului? Reuşiţi să susţineţi ferm aceleaşi principii şi să fiţi întotdeauna coerenţi în deciziile de părinţi?