O poveste de iubire care sfidează prejudecăți înrădăcinate în felul nostru de a vedea lumea reafirmă în ochii tuturor valorile legăturilor eterne. Doi artiști sofisticați, rafinați și respectați pe scenele lumii, Diana Matei și Marian Cleante, au împlinit anul acesta chiar de Valentine’s Day 13 ani de iubire, lucrează împreună de mai bine de un deceniu și sunt părinții unui băiețel care n-a împlinit, încă, un an…
În spațiul elegant al Apartamentului Imperial de la InterContinental, am stat de vorbă cu Diana, rugând-o să-mi povestească cum a început totul. Și, la un moment dat, l-am invitat și pe Marian, pentru câteva imagini și îmbrățișări de cuplu…
Fotografii de Paul Buciuta realizate la InterContinental
Alice Năstase Buciuta: De ce ai simţit nevoia să faci atât de multe studii, inclusiv doctoratul în muzică? Iar acum ești studentă la actorie… În showbiz cei mai mulţi n-au niciun fel de studii muzicale…
Diana Matei: Nu am făcut nimic demonstrativ, întotdeauna am făcut ce am simţit că aş avea eu nevoie pentru mine. Prin natura firii mele, sunt un om perfecţionist şi exigent, cu mine şi cu cei din jurul meu. Am simţit nevoia să fac toate aceste lucruri pentru că mi se pare că o părere avizată nu poate fi contrazisă atât de uşor. E foarte important talentul, dar talentul necultivat este ca un pământ care nu dă roade.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu e câteodată un defect să fii genul perfecţionist?
DIANA MATEI: Am momente când regret şi sunt alte momente în care mi se atestă că acesta este drumul cel bun. Faptul că sunt perfecţionistă m-a ajutat de multe ori să am un foarte bun simţ al ridicolului, să ştiu foarte bine locul în care mă aflu, să văd foarte clar scopul şi treptele pe care ar trebui să le urc. Când e dusă la extrem, această trăsătură poate să devină un defect. Dar eu prefer să fiu perfecţionistă, mai ales că sunt atât de mult lucruri neadevărate şi prost făcute, care se dau şi se vând, încât nu aş avea liniştea necesară să fac și eu la fel…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar de multe ori modul acesta de a gândi afectează şansa noastră la fericire
DIANA MATEI: Este adevărat, dar îmi asum. Eu nu cred în fericirea absolută, cred că nici nu există așa ceva. Cred că sunt oameni care ştiu să fie fericiţi indiferent de ce ar face şi se simt bine cu propria lor persoană. Eu sunt un om împlinit din foarte multe puncte de vedere, iar faptul că profesional tind către mai mult nu face altceva decât să îmi dea o stabilitate psihică şi să mă facă să mă simt importantă, să simt că aş avea un sens.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum a început drumul acesta legat de muzică, care e prima ta amintire legată de acest traseu?
DIANA MATEI: Deşi părinţii mei nu sunt muzicieni, la noi s-a ascultat foarte multă muzică. Ca orice copilă, cochetam cu ideea de a face muzică, în faţa oglinzii, probabil, cu un spray (râde), Dar primul punct din care am plecat pe acest drum a fost în momentul în care am participat la o preselecţie la Palatul Copiilor pentru un festival foarte mare care se desfăşura la Veneţia. Aveam în jur de treisprezece ani. Am câştigat acea preselecţie, am plecat în Italia și am concurat pentru România. Atunci a înflorit în mintea mea şi a părinţilor mei ideea că acesta ar putea fi drumul bun. Părinții mei, mai pragmatici, şi-ar fi dorit o profesie mai exactă pentru mine, totuși, m-au încurajat şi m-au sprijinit pentru că eu mi-am dorit foarte mult…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce profesii au părinţii?
DIANA MATEI: Tatăl meu a fost administrator, iar maică-mea, contabilă.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: A fost greu în copilărie? Ai studiat pianul, apoi canto…
DIANA MATEI: În liceu am făcut alternativ canto popular şi canto clasic, la liceul de muzică Dinu Lipatti. Apoi, la Conservator, am făcut muzică bizantină şi pedagogie muzicală.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum au fost anii aceia pentru tine ca artistă?
DIANA MATEI: Au fost multe ore de studiu, dar cele mai frumoase amintiri le am din liceu. Cred că au fost cei mai frumoşi ani din viaţa mea. Acolo mi-am format prietenii care durează şi acum. Studenţia a fost mai grea, am muncit mai mult, am plecat în turnee, mi-a fost greu să ţin pasul şi cu orele, şi cu plecările, trebuia să-mi dau şi examenele. Făcând o facultate la zi a fost greu, încercam să fac foarte multe lucruri deodată şi încercam să nu pierd niciun tren.
Într-o viaţă de cuplu, după douăzeci de ani şi trei copii, te poţi trezi că nu eşti compatibil cu partenerul tău. Asta nu se întâmplă numai în familiile în care există un partener român şi unul de altă etnie, asta se poate întâmpla în orice cuplu.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu te-a tentat, aşa cum îi tentează pe toţi, nu doar pe cei din zona muzicală, să faci studii în străinătate?
DIANA MATEI: Da, mi-am şi dorit tare mult să plec din ţară. Aveam prietene care veneau şi făceau schimb de experienţe de studii în România, care veneau din diverse colţuri ale lumii şi, fiind o fire foarte sociabilă, mi-am făcut prieteni foarte uşor. Ei încercau să mă convingă să vin să văd şi altă modalitate de studiu, dar am fost întotdeauna foarte ataşată de familia mea şi, deşi mi-am dorit-o şi am fost plecată mult timp în turnee, niciodată nu m-am gândit realmente să plec de tot. Sunt foarte legată de România, de familia mea, de casa mea.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar din perspectiva studiilor?
DIANA MATEI: La noi se face, totuși, o şcoală de muzică foarte bună. Ideea este că în orice domeniu trebuie să îţi dai foarte mult interesul. Şcoala românească a dat foarte mulţi muzicieni de excepţie, instrumentişti şi vocalişti. Pe marile scene internaţionale sunt foarte mulţi români. Însă unul dintre motivele pentru care mulţi dintre muzicienii tineri vor să plece şi să facă o şcoală în străinătate este că, în momentul în care termini o şcoală la Londra, la New York sau oriunde într-o ţară civilizată, posibilităţile sunt altele, mai largi. Dacă termini şi cu nişte performanţe, automat o să te ia cineva într-o orchestră bună şi poţi să îţi asiguri un venit normal pentru existenţă. Aici, în România, am prieteni pianişti… Unde să se angajeze un pianist?!
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ești norocoasă din acest punct de vedere sau există totuşi un drum pentru cei foarte buni, aşa cum ești și tu?
DIANA MATEI: Întotdeauna am fost un om cameleonic. Există şi şansa, extrem de importantă. Eu chiar mă consider un om norocos. Cumva, mereu m-au găsit nişte conjuncturi frumoase. Am plecat în nişte turnee importante pentru mine la doar optsprezece- douăzeci de ani, am cântat alături de Demis Roussos, am cântat alături de artişti foarte mari, precum Boney M., am făcut spectacole mari, iar aceste lucruri mi-au dat o putere extraordinară. Pe lângă aspectul financiar care era minunat, îmi câştigam existenţa din acele turnee, experienţă pe care nu toţi adolescenţii au şansa să o aibă. De aici, lucrurile au venit de la sine. L-am cunoscut pe Marian, am cântat împreună, ne-am făcut o mică trupă, după care ne-am dezvoltat… În primii ani în care ne-am cunoscut, proiectele noastre muzicale s-au desfăşurat în străinătate, după care ne-am hotărât să venim acasă şi să rămânem aici. Lucrurile au venit de la sine, nu am forţat nimic.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu e cumva o formă de modestie când spui că au venit de la sine şi că a fost noroc?
DIANA MATEI: Nu este o formă de modestie. Când spun că au venit de la sine nu înseamnă că au venit de la sine fără muncă. Noi am muncit enorm. Aş putea să scriu o carte despre experienţele prin care am trecut, efortul fizic şi psihic care s-a depus pentru a ajunge aici, la nivelul la care suntem. Mă refer la faptul că îţi trebuie şansă, în orice domeniu. Dacă nu ai şansă, nu eşti remarcat. Există colegi de-ai mei care sunt muzicieni excepţionali şi care nu au avut şansa să fie ascultaţi de cine trebuie sau ambiţia necesară să ajungă unde trebuie. Este foarte importantă şi şansa, nu doar munca şi efortul pe care îl depui.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: A contat și faptul că l-ai avut alături pe Marian Cleante?
DIANA MATEI: Da, mă consider privilegiată pentru că am avut lângă mine un om cu experienţă. Marian face şi el muzică de mic, este violonist,a crescut într-o familie de muzicieni, a fost antrenat să meargă pe calea asta. Lucrurile se fac mult mai bine în doi decât într-unul.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum v-aţi cunoscut, când v-aţi văzut prima dată?
DIANA MATEI: Ne-am întâlnit prima dată la un spectacol la Sala Palatului. Eu am întârziat şi el era responsabil cu organizarea și participa în spectacolul respectiv. A fost o mică polemică atunci, după care, pur şi simplu, ne-am cunoscut, am stat de vorbă, ne-am mai întâlnit la repetiţii. Este un bărbat foarte atent la detalii şi întotdeauna am considerat că este foarte bun psiholog. Cred că a ştiut cum să mă cucerească. Este un tip foarte grijuliu, ştie mereu ce să spună, cum să te facă să te simţi foarte important.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ți s-a părut frumos când l-ai văzut? Te-a atras şi din acest punct de vedere?
DIANA MATEI: Nu, niciodată! Nu mi s-a părut niciodată un bărbat frumos şi nu mi-au plăcut bărbaţii frumoşi, deși pot să mă uit la un bărbat şi să recunosc că are trăsături frumoase. Dar eu m-am lipit de el sufleteşte. Am simţit atracţia dintr-o altă zonă. Am comunicat foarte uşor. El are simţul umorului… Și este un om care, dacă ţi-e sete, ştie dinainte că îţi este sete şi îţi aduce cana de apă. Cred că asta m-a cucerit, nicidecum frumuseţea.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Am citit în presă că familia nu a fost de acord să vă căsătoriţi pentru că el este de etnie romă. Cum s-au desfăşurat lucrurile?
DIANA MATEI: Au fost nişte speculaţii, unele dintre ele cu o temelie adevărată. În momentul în care eu şi Marian am decis să formăm un cuplu, părinţii mei într-adevăr nu au fost încântaţi de idee, el fiind mai mare decât mine cu zece ani și având doi copii dintr-o căsnicie anterioară. Fiind singură la părinţi, ei nu au fost foarte încântaţi. A trebuit să treacă ceva timp, să îl cunoască, să vadă că noi suntem un cuplu frumos, că fiica lor este foarte fericită. Prejudecăţi există şi vor exista mereu. Cred că este normal să mai treacă o perioadă de timp până când oamenii din țara noastră vor avea o altă mentalitate în privinţa acestor lucruri. La noi, până la urmă, a fost un caz fericit pentru că familiile au acceptat și au înţeles că suntem o pereche fericită. De treisprezece ani, de când suntem împreună, am construit lucruri frumoase, ne-am iubit şi ne-am respectat. Iar în 2015 a venit şi Ianis în viaţa noastră, care a pus piatra de temelie pe tot ce a fost până acum.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Te-ai înțeles bine cu copiii lui?
DIANA MATEI: Copiii cei mari au fost în grija lui Marian, dar i-a crescut soacra mea. Eu am avut grijă să mă împrietenesc cu copiii. Deşi nu eram mama lor biologică, faptul că m-au acceptat foarte uşor a venit şi ca urmare a cât de prietenoasă am fost cu ei. Văzând familia lui această calitate în mine, m-a acceptat foarte uşor.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum ai trecut peste propriile ezitări, peste ideea de a te căsători cu un bărbat cu copii mari, peste faptul că e de altă etnie?
DIANA MATEI: Marea majoritate şi-a format această impresie poate şi pentru că există o fărâmă de adevăr mai mică sau mai mare. Dar când întâlneşti un om care îţi destramă toată prejudecata pe care tu o aveai despre lucrul respectiv, cunoşti altă faţă a acestei lumi. Eu l-am cunoscut pe Marian ca fiind un bărbat foarte educat, foarte îngrijit, un om extraordinar de atent cu mine, care nu m-a jignit niciodată, nu a existat vreodată un lucru pe care să mi-l doresc şi să nu facă orice ca să mi-l ofere. De aceea m-am şi ataşat şi m-am îndrăgostit atât de tare de el. Copiii lui sunt foarte educaţi şi nu au nimic în comun cu prejudecăţile care există. Este foarte adevărat că puteam să greşesc. Nimeni nu îţi dă garanţii. Într-o viaţă de cuplu, după douăzeci de ani şi trei copii, te poţi trezi că nu eşti compatibil cu partenerul tău. Asta nu se întâmplă numai în familiile în care există un partener român şi unul de altă etnie, asta se poate întâmpla în orice cuplu. Noi avem prieteni foarte buni din toate mediile sociale. Marian este un tip de o seriozitate fantastică, un organizator excepţional. El face toată logistica în tot ce facem noi. Cei care nu ne cunosc e posibil să aibă prejudecăţi, dar după aceea ţi se dovedeşte faptul că te-ai înșelat… Noi ne susţinem moral foarte mult unul pe altul. Viaţa nu ne-a făcut să ne întâlnim degeaba, nu cred că există nimic întâmplător pe lumea asta. Ne completăm foarte bine. Există această legătură pe care nu o vezi foarte des la un cuplu. Cei care ne cunosc pot să confirme acest lucru.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce diferenţiază o iubire atât de mare, profundă, care are legătură cu destinul, de o legătură oarecare?
DIANA MATEI: Probabil fiecare persoană consideră că relaţia lui este una specială. Am simţit că noi putem forma un nucleu menit să realizeze tot ce şi-a propus. Ne completăm bine din toate punctele de vedere. Asta nu înseamnă că nu ne certăm sau că nu intrăm în polemici. Suntem amândoi vulcanici, temperamentali, încercăm să ne impunem propria voinţă, dar întotdeauna am căutat să ţinem cont şi de părerea celuilalt, să îl facem pe celălalt mulţumit şi fericit. Eu cred că acesta este secretul unui cuplu care să aibă continuitate în timp, să îmbătrânească frumos. Cred că este foarte important respectul. Poate că spun cuvinte mari, mi-e şi frică să le spun de multe ori, că atunci când te auzi ai impresia că poate o să cobeşti către ceva rău (zâmbeşte). Dacă e respect şi dragoste, nimic nu cred că poate să destrame o legătură, decât dacă unul dintre membrii cuplului vrea să o ia în altă direcţie.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Se poate întâmpla ca unul dintre ei să se îndrăgostească fără voia lui…
Pagini: 1 2
