Ziua buna se cunoaste… daca am o noua pereche de pantofi! Cu toc sa fie! Stiletto sa fie! Atunci ma simt speciala. Atunci uit de riduri, de kilogramele acumulate, de datoriile la banca. Nu stiu la ce fel de pantofi se gandea Marilyn Monroe cand spunea ca daca-i dai unei femei pantofii potriviti, aceasta poate cuceri lumea. Eu simt ca pot cuceri lumea atunci cand port stiletto. Ei sunt arma mea fatala.
Ador pantofii! Dressingul meu este neincapator. Dressing parca se numeste dulapul meu mic, dintr-un apartament mic, ce se gaseste intr-un bloc mare, dintr-un oras mare? As fi vrut sa schimb topica adjectivelor mic/mare, dar nu prea se poate. Sau poate doar pe hartie…Nu imi lipsesc pantofii cu bot rotund, cu varf ascutit, animal print, cu toc gros, pantofii office, pantofii statement, pantofii negri, pantofii de ocazie, pantofii nude, pantofii cu platforma. Mai ganditi-va la un alt tip de pantofi…Va spun, ii am!
Totusi, niciodata nu mi se pare ca am suficienti pantofi. E clar, nu sunt Cenusareasa, nu ma pot multumi cu o singura pereche de pantofi! Spre exemplu, acum cateva zile mi-am luat o rochie noua pentru un eveniment important si am constat ca nicio pereche de pantofi nu se potriveste cu aceasta din punct de vedere stilistic. De grija asortarii cromatice am scapat, nu mai trebuie sa fie in aceeasi nuanta cu restul tinutei, pentru ca e prea banal, plictisitor, conform stilistilor. Ceea ce pe mine ma bucura. Sotul meu spune ca nu este adevarat, am nenumarate perchi de pantofi care s-ar potrivi, este doar un pretext pentru mine sa imi cumpar o noua pereche de pantofi. De altfel, pretexte – spune el – ca sa imi achizitionez o noua pereche de pantofi gasesc/inventez tot timpul: ba ca nu am o anumita nuanta, ba ca au tocul prea mic, ba ca au tocul prea mare, ba ca nu mai sunt in tendinte, ca s-au deteriorat, ca sunt zgariati pe talpa. Este adevarat, nu ma plang degeaba! Doar a vazut si sotul meu – i-am aratat ca nu ma credea – in partea dreapta, pantofii nu mai sunt rosii, se vede negru. El spune ca putin –insesizabil este termenul pe care l-a folosit el, are o obsesie pentru neologisme, dupa cum observati – eu spun ca prea mult, nepermis de mult!
Ca pot face achizitii noi, am daruit prietenelor/cunostintelor/vecinelor multe dintre perechile mele de pantofi, dar rafturile tot sunt pline. Nu stiu cum se face, de anumite perechi nu ma indur sa ma despart, desi constat ca nu le mai port de ceva timp, ca sa nu zic de ceva ani, pe care nu ii pot numara pe degetele de la o mana. Prevazatoare, ma gandesc ca poate, la un moment dat, se vor potrivi cu o anumita tinuta si atunci ce ma fac?! Sau, precauta, ma gandesc ca voi saraci brusc si voi avea nevoie de ei. Vorba vine, cum va spuneam, se pare ca scuze ma pricep sa inventez!
De multe ori, imi cumpar o pereche de pantofi sub impulsul momentului, desi garderoba mea are alt stil, gandindu-ma ca la un moment dat imi voi achizitiona piese vestimentare care sa se potriveasca. Si uite asa, cu eticheta pe ei, in cutia lor lucitoare, pantofii isi asteapta randul… Cand, dupa o vreme, ii (re)descopar, imi dau seama ca nu mai sunt in tendinte. In astfel de momente imi promit – solemn, bineinteles! – sa nu mai fac achizitii nechibzuite, sa nu mai fiu risipitoare, sa fiu mai cumpatata. Pana data viitoare. Data viitoare soseste, de obicei, curand. De ce? Pentru ca data viitoare este…perioada reducerilor. Exista vreun anotimp in care sa nu fie o perioada a reducerilor? Atunci dau iama in pantofii frumos aliniati pe rafturi ce lasa la vedere preturi taiate, diminutate ispititor de catre comercianti. Atunci este Raiul Pantofilor pentru mine! Cine crede ca sunt exagerata, cine n-a pacatuit in perioada reducerilor sa arunce cu piatra!
Sa va mai dau detalii despre pasiunea mea pentru pantofi? Unii o numesc obesesie. Deh! necunoscatori, ce sa zic…Sunt persoane care viseaza tinuturi indepartate, seri romantice sau patimase sub clar de luna, feluri de mancare apetisante, eu visez…pantofi. Visez ca sunt intr-un magazin – si cand zic magazin, ma refer la acel tip de magazin pe care vedetele il frecventeaza des, iar eu l-am vazut doar in reviste – cineva imi spune ca pot sa aleg UNA pereche de pantofi si eu probez, si iar probez, si inca o data probez…si uite asa ma trezesc speriata ca nu stiu ce sa aleg. Visul se transforma in cosmar. Cum sa ma limitez la o singura pereche de pantofi?!
Mda, sunt multe de povestit despre pasiunea mea pentru incaltaminte. Nici macar n-am ajuns la capitolul sandale…
