Iuliana Marciuc, iubita de-o viata a cantaretului Adrian Enache si mama baietelului sau, David, este una dintre cele mai dragi si mai longevive prezente ale televiziunii nationale. Emisiunea sa „Destine ca-n filme” aduce in prim-plan cazuri uluitoare ale unor vieti care, desi sfideaza toate normele banalului, ale firescului sau seninatatii, sunt vietile unor invingatori. Pentru a gasi toate aceste cazuri, insa, Iuliana Marciuc coboara de pe tocuri si pleaca in calatorii lungi, prin toate cotloanele tarii.
Marea Dragoste – Tango: Mergeai hotarat catre un destin de diva! Esti frumoasa, iti sta bine in rochie lunga, dar tu ai decis sa te imbraci sport si sa devii jurnalist de teren! Ce anume te-a determinat sa faci o asemenea schimbare? Cum a inceput totul?
Iuliana Marciuc: „Destine ca-n filme” reprezinta cea mai mare provocare din cariera mea. Realizam, de trei ani, cu succes, emisiunea „Confesiuni”, care mi-a adus foarte multe satisfactii in plan profesional. Am avut prilejul sa cunosc personalitati de valoare, multe dintre ele pana in momentul invitatiei mele refuzand prezenta in studiorile de televiziune. Acest lucru m-a magulit, dar m-a si responsabilizat. Am reusit sa-i aduc in studioul emisiunii „Confesiuni” si, mai mult, sa-i fac sa se simta confortabil si sa-i determin sa-si deschida sufletul, lucru care cred ca este absolut necesar intr-o perioada in care, din pacate, oamenii valorosi prefera sa stea de o parte. Desi emisiunea s-a bucurat de succes, eu am simtit nevoia unei schimbari. De aceea, am acceptat bucuroasa propunerea directoarei Irina Radu de a realiza o emisiune in care rolul meu sa fie si acela de reporter. Asa am parasit confortabilul studio din televiziune si am inceput o aventura pe teren, filmand in toate zonele tarii, acolo unde intalnim oameni obisnuiti aflati in situatii neobisnuite.
Marea Dragoste – Tango: Dar drumul tau in televiziune cum si cand a inceput?
IULIANA MARCIUC: In februarie 1990 m-am prezentat la un concurs pentru crainice, anutat pe TVR 1. In comisie erau: Cristian Topescu, Cristiana Bota si Silvia Ciurescu, reputati realizatori. La doar cateva zile dupa, am primit un telefon si am fost invitata sa prezint in direct „Teleclubul de sambata”, alaturi de Cristian Topescu, iar saptamana urmatoare aceeasi emisiune, alaturi de Silvia Ciurescu. Eram angajata analist programator la Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucuresti, cand in august, acelasi an, am primit din nou un telefon, de data aceasta de angajare permanenta, in functia de crainica de program. Daca pana in 1990 erau trei crainice, odata cu marirea programului s-a considerat necesara marirea acestei echipe si alaturi de mine au mai fost angajate Cristina Topescu, Mirela Atanasiu, Carmen Movileanu, Corina Danila si Despina Moiceanu.
Marea Dragoste – Tango: Te imaginai, atunci, la inceput de drum, devenind o prezenta atat de longeviva si pregnanta a Televiziunii Romane?
IULIANA MARCIUC: Sincer, la inceput am privit prezenta in televiziune ca pe un hobby, era o continuare fireasca a colaborarilor mele cu radioul si televiziunea din liceu si studentie, dar apoi propunerea de angajare m-a determinat sa o iau pe un alt drum. Tin minte si acum discutia de ore intregi in care m-am sfatuit cu Silvia Ciurescu, careia ii multumesc si acum pentru ca nu am ramas o anonima.
Marea Dragoste – Tango: Care au fost proiectele cele mai dragi, in care te-ai regasit cel mai bine pana acum, de-a lungul anilor?
IULIANA MARCIUC: Au fost multe. Fiecare emisiune iti aduce anumite bucurii si, ca in iubire, ultima este cea mai mare si cea care conteaza. Cred, totusi, ca trei dintre emisiunile realizate pana acum ocupa un loc special in inima mea: „Impas in doi”, „Muzica e viata mea” si „Confesiuni”. O alta experienta deosebita a fost participarea, patru ani la rand, in echipa de realizare a Festivalului International „Cerbul de Aur”, pe scena caruia am urcat si in calitate de prezentator. Si cea mai mare dragoste, cu cele mai multe provocari si intalniri speciale, cu o audienta de trei ori mai mare decat media canalului TVR 2, „Destine ca-n filme”, ajunsa la sezonul al treilea.
Marea Dragoste – Tango: Spune-mi cinstit, te rog, si care au fost beneficiile reale ale faptului ca esti o persoana atat de cunoscuta? Ai avut mai multe avantaje sau mai degraba dezavantaje?
IULIANA MARCIUC: Sincer, bineinteles ca au fost mai multe beneficii. In anii ’90 nu era putin lucru sa apari la televizor. Aminteste-ti ca era o singura televiziune si care, asa cum se intampla si astazi, selecteaza foarte atent persoanele care apar. Era, deci, magulitor pentru mine sa fiu una dintre cele sapte crainice. Ma recunostea lumea pe strada, ma felicita, imi dadea sfaturi, primeam scrisori de admiratie si flori de la barbati necunoscuti. Si astazi, cand dau un telefon oriunde in tara si ma recomand, sunt recunoscuta si, de ce sa nu recunosc, ajutata in orice demers, ceea ce nu este putin lucru. Dar daca e sa vorbim si de dezavantaje, o persoana cunoscuta este urmarita permanent, si cand vrea, si cand nu vrea, si daca acum cativa ani acest lucru se facea cu mai multa decenta, acum, odata cu aparitia asa-zisilor paparazzi, situatia este mult mai putin confortabila. Daca mai adaugi si ca verificarea informatiilor nu se mai face de mult timp din trei surse, asa cum prevede statutul ziaristului, citesti despre tine lucruri care nu numai ca nu ti s-au intamplat, dar nici nu ti le imaginai vreodata. Norocul meu este ca m-am obisnuit si nu mai pun de mult timp la suflet. Mai greu a fost sa-i obisnuiesc si pe ai mei…
Care sunt lucrurile cel mai importante pe care le-ai invatat de cand realizezi Destine ca-n filme?
IULIANA MARCIUC: Am invatat sa ma bucur de lucrurile simple, sa iubesc fiecare zi in care ma trezesc sanatoasa, sa apreciez fiecare clipa petrecuta in familie sau cu prietenii, pentru ca mi-am dat seama ca exista infinit mai multe probleme decat ale mele. De la eroii povestilor mele am invatat ca trebuie sa fii invingator in aceasta lupta permanenta care este viata si ca fiecare lucru care ti se intampla ti se intampla cu un scop, trebuie sa inveti ceva din el, iar ceea ce nu te doboara te intareste.
Marea Dragoste – Tango: Ramane, deci, valabila, mai vechea uimire transpusa candva tot intr-un titlu de emisiune, ca viata bate filmul? Existenta reala este cu adevarat mai spectaculoasa decat orice imaginatie?
IULIANA MARCIUC: Cu siguranta viata bate filmul. Excelent titlu de emisiune! De foarte multe ori povestile pe care le aud sunt desprinse parca din filme si de multe ori am primit intrebarea daca toate destinele pe care le prezentam sunt reale. Da, eroii povestilor noastre sunt reali, oameni pe care ii putem intalni oricand, dar pe care viata i-a supus unor provocari mai mari decat cele din filme.
Marea Dragoste – Tango: Povesteste-mi, te rog, despre cateva cazuri uimitoare…
IULIANA MARCIUC: Familiile care traiesc in Delta Bucurestiului; pilotul care a supravietuit unui zbor blestemat; o campioana de caiac-canoe sfasiata de urs in copilarie; un copil care a asistat la injunghierea mamei de catre tata; un baiat care a trait prin canale si a ajuns steward la un mare hotel bucurestean; un portar de fotbal fara o mana; o femeie nascuta in grota partizanilor; o copila care a crescut pe strada si a ajuns campioana la box; o mama pentru 16 copii…
Marea Dragoste – Tango: Daca propria ta viata ar fi subiect la Destine ca-n filme, cum le-ai vorbi telespectatorilor despre un asemenea destin, cum ai sintetiza povestea vietii tale?
IULIANA MARCIUC: Daca-ti raspund tie la aceasta intrebare, mai pot eu sa fac o editie speciala la „Destine ca-n filme”? E in pregatire! (rade) Dar, asa cum banuiesti, totul se invarte in jurul celor doi baieti ai mei: David si Adrian.
