Artistă independentă, soprană al cărei nume este cunoscut la nivel internațional, realizatoare a unor proiecte artistice de anvergură alături de personalități grandioase ale muzicii lumii precum Luciano Pavarotti, Plácido Domingo sau José Carreras, soprana Alexandra Coman dublează calitățile sale profesionale cu un suflet nobil, luminos și generos.
Fotografii de Paul Buciuta; Interioare realizate la Palatul Suter, București; Exterioare realizate la Complexul Muzeal Histria; Stilistă Rodica Pucă; Make-up artistă Alexandra Efrim; Hair-Style Cristina Trohani
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cum a fost perioada de pandemie pentru tine, Alexandra? Cât de bine ai gestionat – la nivel emoțional și organizatoric – dorința de a cânta și de a avea evenimente în contextul în care acest lucru a devenit, brusc, imposibil?
Alexandra Coman: Mi-a fost foarte greu, mai ales în prima lună. Ideea de a nu putea ieși din casă mi-a provocat o stare claustrofobică de nedescris. Bineînțeles că la asta s-a adăugat și disperarea că trebuie să anulez toate concertele care erau planificate până la sfârșitul anului. Prima lună a fost foarte dificilă, dar m-am înarmat cu răbdare și am decis să nu mai gândesc pe termen lung, ci zi de zi să-mi construiesc un program. Am studiat, am făcut mult sport și am citit.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Nu ai fost tentată să faci vreun proiect online în această perioadă?
ALEXANDRA COMAN: Eu nu cred în arta virtuală. Fară contactul direct cu publicul, muzicii îi lipsește viața.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Presupun că de-a lungul carierei te-ai lovit de diverse obstacole, căci lumea muzicii nu e atât de prietenoasă pe cât pare. Este, totuși, acum, cel mai dificil moment pentru tine și pentru alți artiști?
ALEXANDRA COMAN: Pe cât de frumoasă este profesia mea, pe atât de neplăcută poate fi aceasta lume. Acesta este și motivul pentru care nu am fost tentată să mă angajez și să fac parte din ansamblul de soliști lirici al unui teatru. Poate că am avut și norocul să câștig destul de bine de la bun început și mi-am investit banii, ceea ce îmi dă o independență financiară și îmi permite să fiu selectivă în alegerea proiectelor. Este aproape imposibil să îți construiești o carieră fără a întâmpina obstacole. Dacă ești slab sau prea sensibil sau dacă nu ai o motivație puternică, ești tentat de multe ori să abandonezi și să pornești pe alt drum. Pe mine, de exemplu, răutatea și invidia celorlalți nu mă afectează, ci mă montează și mă fac să fiu mai bună. Nu cred că perioada aceasta cu pandemia este cea mai dificilă din întreaga mea cariera. Au fost mai grele momentele în care trebuia să cânt și aveam febră, de exemplu.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Care este motivația principală și tehnica psihologică sau spirituală prin care te remontezi și îti urmezi drumul mai departe, atunci când întâmpini o dificultate?
ALEXANDRA COMAN: Motivația care mă ajută să merg mai departe atunci când întâmpin dificultăți sau când am incertitudini, este că nu pot exista fără muzică, fară scenă. Nu îmi dau voie să sufăr sau să agonizez mai mult de o săptămână. În tot acest timp, mă alimentez cu suferința sau cu deznădejdea care, în final, mă întăresc și mă fac să devin mai puternică, mai determinată și mai bună în profesia mea. Rugăciunea, credința ajută mai mult decât orice. Încerc mereu să gândesc pozitiv chiar atunci când totul pare pierdut și să îi mulțumesc lui Dumnezeu chiar și pentru greutățile care apar în viața mea pentru că sunt sigură că au și ele un scop în formarea mea ca om.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Care a fost în copilărie sau adolescență momentul sau întâmplarea care te-au făcut să știi iremediabil că muzica și spectacolul vor face parte din destinul tău?
ALEXANDRA COMAN: Am știut întotdeauna că voi cânta, deși, când eram mică, eram foarte timidă și nu îmi placea să cânt în public. Acasă, în schimb, cântam ore în sir și abordam un repertoriu foarte divers, muzică ușoară, operă, romanțe. Am studiat pianul de când eram mică, am cochetat și cu vioara și chitara pentru o scurtă perioadă. La 14 ani am început să studiez canto clasic și din acel moment nu am mai avut niciun dubiu că acesta este viitorul meu.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Ai avut parte de întâlniri esențiale cu profesori sau mentori care te-au ghidat?
ALEXANDRA COMAN: Am avut extraordinara șansă să studiez chiar din timpul liceului, cu doamna profesoară Arta Florescu, un pedagog extraordinar, o doamnă cu o cultură impresionantă și un om deosebit. În momentul când pășeam în casa dânsei, o energie creativă extraordinară mă învăluia brusc iar prezența doamnei profesoare mă responsabiliza, mă făcea să mă simt deja o solistă profesionistă și să cânt în consecință. Altă profesoară minunată a fost doamna Maria Serafimovici, căreia îi datorez enorm din ceea ce sunt eu astăzi. La Conservator am studiat cu doamna profesoara Maria Hurduc, a carei îndrumare m-a ajutat enorm. În timpul studenției, într-o vacanță de vară, am dat o audiție la Modena, cu speranța de a reuși să fiu unul dintre cei doi aleși pentru a face master-class cu marele maestru Luciano Pavarotti. Acest lucru s-a întâmplat și începând din acel an până în momentul când maestrul s-a stins, mi-a fost aproape și m-a ajutat de câte ori am avut nevoie. Marele meu regret rămâne că nu am mai reușit să cântăm împreună. La începutul anului 2005, maestrul Pavarotti mi-a spus că vrea să mă invite să cânt alături de domnia sa în turneul de adio. În primăvara anului 2005, maestrul m-a invitat la Belgrad pentru a vedea concertul pe care îl susținea acolo, pentru a repeta puțin cu dânsul, acompaniați de maestrul Leone Magiera și pentru a stabili repertoriul pentru concertele care trebuiau să înceapă în luna octombrie a acelui an. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat deoarece maestrul Pavarotti s-a îmbolnăvit și, la scurt timp, a murit. Cel puțin, am avut marea șansă de a fi prezentă la ultimul său concert.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cât de mult te-a ajutat talentul tău de a vorbi cu ușurință multe limbi străine?
ALEXANDRA COMAN: Nu știu dacă facilitatea mea de a-mi însuși multe limbi străine are neapărat legătură cu profesia mea. Cred că este o intuiție sau o moștenire ancestrală pe care aș fi avut-o indiferent de cariera pe care aș fi ales-o. Dacă nu alegeam drumul minunat al muzicii, cred că aș fi putut fi o scriitoare destul de bună. Am avut de multe ori tentația de a scrie și nu am renunțat încă la această idee. Când eram elevă, am tradus o carte de poezii a lui Michael Jackson “Dansând visul”. Cu siguranță, puțină lume știe acest lucru și putini și-au închipuit că traducătoarea era un copil.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Ai fi putut îmbrățișa și o carieră de filolog, nu-i așa? Te gândești vreodată la asta?
ALEXANDRA COMAN: Cea mai importantă colaborare, pentru mine, a fost aceea cu tenorul Jose Carreras. Era idolul meu încă din copilărie. Aveam toate înregistrările sale, îl ascultam încontinuu. Poate că nu întâmplător a fost și primul mare artist alături de care am cântat. Providența și-a spus cuvântul. Bineînțeles că a urmat și maestrul Plácido Domingo cu care am avut câteva colaborări, dar nu atât de multe câte am avut cu José Carreras. Ulterior, am colaborat și cu Plácido Domingo jr, fiul marelui tenor Plácido Domingo. Din păcate, alături de profesorul meu drag, Luciano Pavarotti, nu am mai avut ocazia de a cânta și acesta rămâne unul dintre marile regrete ale vieții mele.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cât de importantă este frumusețea fizică pentru un om de scenă, ca tine, și cât de multă atenție investești în felul în care arăți?
ALEXANDRA COMAN: Un aspect plăcut este important în profesia mea. Îmi place să am grijă de fizicul meu. Fac mult sport, sunt atentă să mănânc cât se poate de sănătos, nu fumez, nu beau alcool, dar cred că am și un metabolism foarte bun. Nu sunt genul de femeie care să își piardă prea mult timp prin saloanele de cosmetică. Cred că o carte citită îți înnobilează chipul mai mult decât o sută de tratamente cosmetice. Frumusețea este mai mult o stare de spirit care își revarsă strălucirea pe chipul nostru dacă o alimentăm cu bunătate, credință, cultură și gândire pozitiva.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Moștenești frumusețea mamei tale și felul ei de a fi blândă și iubitoare. În ce altceva semeni cu mama ta? Ce lucruri înveți in continuare de la mama ta?
ALEXANDRA COMAN: Cred că mama este mult mai frumoasă decât mine și mă simt flatată să fiu asemănată cu ea. De aceea, îți mulțumesc! Noi avem la bază caractere foarte diferite, dar, în timp, am încercat să îmi însușesc multe aspecte ale caracterului mamei mele. Mama m-a învățat să iert pe oricine îmi face un rău sau o nedreptate, să nu mă încarc cu energie negativă. Să transform energia negativă într-una pozitivă și să o investesc în ceva folositor mie, nu în a mă răzbuna făcând rău la rândul meu. Este foarte greu să visez să ating măcar ceea ce înseamnă mama, ca artist și ca om. Dar măcar încerc și asta îmi aduce multa bucurie.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cât de senină și așezată este astăzi viața ta personală?
ALEXANDRA COMAN: Sunt foarte liniștită și mulțumită cu viața mea personala actuala. Am un partener minunat, care mă iubește, mă respectă și îmi înțelege profesia. Avem multe lucruri în comun, ne susținem reciproc, ne încurajăm și încercăm să aducem în fiecare zi bucurie și zâmbet în viața noastră.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cât de mult timp și energie aloci în continuare pregătirii tale muzicale?
ALEXANDRA COMAN: Încerc să nu las să treacă o zi fară a studia. Lucrez cu o mare pianistă, doamna Gönül Aptula, pe care am cunoscut-o când lucram cu doamna Arta Florescu. Este singura persoană în a cărei părere am totală încredere și nu iau nici o decizie în ceea ce privește repertoriul, fară a o consulta.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Dar evoluției tale spirituale?
ALEXANDRA COMAN: Pentru mine, evoluția spirituală merge mână în mână cu cea muzicală . Ambele sunt energii cosmice, ceva nepalpabil, dar care te ridica la înălțimi greu de imaginat pentru majoritatea lumii.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Cât de importantă crezi că este relația cu divinitatea în destinul unui artist? Cum este pentru tine această legătură?
ALEXANDRA COMAN: Fără Dumnezeu, fară credință, eu nu aș fi reușit să fiu ceea ce sunt astăzi. Cred că atunci când faci bine, atragi binele. Totul se plătește și se răsplătește în viață. De aceea este bine să ne gândim mult înainte de a acționa în vreun fel. Important este să îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ce ne dăruiește, chiar și atunci când totul pare pierdut. Pentru că mă consider un om bun, stiu sigur că și acel lucru, aparent dramatic, are un scop pozitiv în viața mea. Când urc pe scenă, Dumnezeu îmi este mereu alături. Este o susținere extraordinară când sunt singură, acolo, în fata unei mulțimi de la 500-50000 de oameni. E important să simt această protecție divina fără de care eu una nu aș avea forța pe care o am și nici bucuria extraordinară de a exista pe acest pământ. Majoritatea colegilor mei celebri sau mai puțin celebri sunt foarte credincioși și nu intră pe scenă fără a spune o rugăciune înainte.
Marea Dragoste – revistatango.ro: Dacă ar fi să cuprinzi într-o rugăciune lucrurile cele mai însemnate ale vieții tale, pentru ce te-ai ruga azi?
ALEXANDRA COMAN: Pentru sănătatea oamenilor dragi, a mea și a celor care nu mă plac deloc.
