fbpx

Alice Nastase Buciuta – Ianuarie Forever

de

Daca ar fi sa mi se dea puteri de vrajitoare care poate sterge din calendar bucati de timp, va marturisesc onest si fara jena ca, dintr-o pirueta a baghetei, as anihila sarbatorile de iarna. As sterge odata cu palalaia de artificii si sclipiciuri toata groaza de singuratate care ne da tarcoale atunci cand se apropie, balanganind din zurgalai, sania mosului.

Daca ar fi sa mi se dea puteri de vrajitoare care poate sterge din calendar bucati de timp, va marturisesc onest si fara jena ca, dintr-o pirueta a baghetei as anihila sarbatorile de iarna. As sterge o data cu palalaia de artificii si sclipiciuri toata groaza de singuratate care ne da tarcoale atunci cand se apropie, balanganind din zurgalai, sania mosului. “Iarasi ma voi simti pustie la miezul noptii?” ar fi o intrebare de-al carei vajait in creier as putea scapa. As anihila strangerea cumplita de inima pe care mi-o da numaratoarea finala de la raspantia anilor. A mai trecut un an din viata mea? Am mai alunecat cu inca o cifra spre batranete? Brrr…

Fara sarbatori, as scapa de racnetul de groaza pe care-l eliberez de fiecare data cand, dupa Anul Nou, ma privesc in oglinda si vad ca mi-am distrus conturul de silfida dand iama in platourile cu bunatati. As putea chiuli si de la bilantul nemilos care asaza, intr-o aritmetica a la Marin Sorescu, adunari cu rezultate paguboase : un barbat pe care l-am iubit plus acelasi barbat care nu m-a iubit fac zero.

Si totusi, la capataiul fiecarui an, racai in gramada de sperante ca un copil in cosul cu jucarii. Vine din nou ianuarie cu nadejdile lui neincepute si cu sansa luminata de-a putea promite, mincinos sau nu, dar, obligatoriu, optimist, ca voi fi mai buna, mai tenace, mai fericita, mai bogata, mai desteapta, mai abila in noul an. Ca nu voi irosi cele 12 luni care-mi sunt date pe tava, neincepute, impachetate in hartie lucioasa si cu pampon pe capac. Ca voi face din anul abia scos din cutie cel mai norocos rastimp al vietii mele.

Mi-e draga luna ianuarie pentru ca sifonierul e burdusit cu toate cadourile care l-au facut pe decembrie suportabil. Pentru ca intotdeauna in ianuarie ninge disperat si gasesc in ninsoare pretextul de-a ma cuibari intre brate fierbinti.  Pentru ca neinceputul calendar imi da iluzia de tinerete. Pentru ca cineva drag e nascut in ianuarie. Pentru ca mi-am facut deliciosul obicei sa indraznesc in ianuarie ceea ce nu as cugeta vreodata sa visez in august. Si pentru ca toate minciunile inceputului de an sunt atat de parfumate, si dulci, si frumoase, incat as vrea sa traiesc pe planeta Ianuarie, un loc in care de fiecare data cand se intalnesc oamenii se bucura, se saruta si isi spun La multi ani.

 

Categorii:
Scrisoare

Comentarii

  • Esti cam dura cu tine. Dura pentru ca te privesti prin ochii celor (CELUI) din jurul tau. Bilantul nu trebuie sa ne sperie, chiar daca, si in cazul meu, arata groaznic. Am prins acest articol fiind distribuit pe facebook de o prietena ce te citeste de ani de zile si prin ea, te citesc si eu din cand in cand… E greu sa te simti singur in lume, dar e si mai greu sa simti singuratatea lumii. Capul sus! 🙂 Ianuarie, Decembrie, Decembrie, Ianuarie… sunt luni din calendar.

    Adrian ianuarie 1, 2012 2:04 pm Răspunde
  • ALICE
    Am putea lipsi, in viata asta, de la orice bilanturi, adunari, liste, care sa ne puna fata in fata cu noi, cu propria constiinta, propriile temeri, cu tot, absolut tot ce e al nostru.
    Cum in nici un an, nu am lipsit de la aceste adunari,in anul acesta, cu atat mai mult, cred ca, listele, matematicii mele simple, a vietii pana la urma, ar fi asa, categorii bine definite – CONCIS, CE NU AM CREZUT,BINE SI RAU, EMOTII, NEBUNIE, SA FII TU, PASIUNE, TEMERI, FRICI, si multe altele poate, la care as putea scrie, cate ceva pentru ca, a fost cate ceva din toate.
    Dar, ororlogiul care va bate, ora 12.00 si ne conduce, spre un noul an, noul inceput, in care, nu i asa, voi intreba ESTI REAL, EXISTI, pentru ca, am uitat de anul trecut..si va rade asa..ca un URS GRIZLY..dar, peste toate, noul an, il aduce pe el, in randuiala fireasca a lucrurilor, si va avea atat de multe de descoperit inca, de asezat in suflet, in gand, simtire.
    Orologiul care la ora 12 00 noaptea a batut o data si a adus raram magic, si a fost statia ultimului tren magic, isi urmeaza cursul, spre noi destinatii, pentru ca, doar o data in viata, avem privilegiul, sa calatorim cu un astfel de tren, doar o data in viata, e acel UNU.UNIC.IREMEDIABIL.si doar o data in viata, nu va ajunge clipa, secunda, in care, sa spui TE IUBESC RAZA DE SOARE.LUMEA STRALUCESTE PENTRU TINE. si doar o data in viata, magia prinde viata, iar noi suntem simpli muritori in fata vietii si a mortii.MULTUMESC CA EXISTI.

    groza mariuca decembrie 31, 2011 5:46 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.