fbpx

Ana Maria Branza: De cate ori urc pe podium ma trece un fior de multumire ca am facut ceva pentru tara mea

de

Scrimera Ana Maria Branza, care va reprezenta Romania la Jocurile Olimpice, a declarat intr-un interviu acordat agentiei MEDIAFAX ca nu-i flutura tricolorul la coltul casei, dar tine neaparat sa-l inalte cat mai sus posibil la Londra.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
     Te-a intrebat cineva “ce mare branza” o sa faci la Jocurile Olimpice? Ce i-ai raspuns?
Ana Maria Branza: – Nu m-a intrebat nimeni, eu am afirmat dupa o competitie castigata ca am facut “mare branza”. Desi in copilarie am “suferit” din cauza numelui de familie, acum pot spune nu doar ca m-am obisnuit cu el, ci ca n-as vrea sa-l mai schimb vreodata.

     Serios acum, care e obiectivul tau la Londra?

ANA MARIA BRANZA: – Obiectivul meu personal este o medalie. Bineinteles ca visez la cea de aur, dar orice medalie castigata pentru mine va reprezenta aurul. E foarte greu sa ajungi de doua ori consecutiv pe podiumul olimpic, dar muncesc pentru asta si sper ca rezultatul sa fie cel sperat. Avantajul meu de data aceasta este ca am si echipa alaturi, deci am doua sanse, macar una sa o fructific.

     Visezi la aur? Dupa argint la Beijing logic ar urma aur?
ANA MARIA BRANZA – Visez la aurul olimpic de cand am realizat ca “joaca de-a scrima” a devenit o treaba serioasa. Si logica mea tot asta imi spune, dar aurul e unul singur, concurente sunt 30… diferenta o va face cea care are nervii mai tari!

     Unde vrei sa ajungi in sportul asta? Care ar fi cea mai importanta performanta a ta?
ANA MARIA BRANZA: – Tot mai sus, sus, sus… lasand gluma la o parte, istoria au scris-o cei dinaintea mea, dar sunt convinsa ca talentul pe care l-am primit poate scrie inca un capitol in istoria scrimei. Nu tin neaparat sa fiu idolul celor care vin din urma, mi-as dori sa fiu un exemplu pozitiv si cei mici sa nu-mi spuna ca vor sa fie ca Ana Branza, ci mai buni ca ea.

     Ce calitati trebuie sa ai pentru a face bine acest sport?

ANA MARIA BRANZA: – Viteza de reactie este una dintre cele mai importante calitati si avand in vedere ca in scrima trebuie sa gandesti cu o secunda mai repede ca adversarul si intuitia joaca un rol important.

     Care sunt obiectiv vorbind calitatile si defectele tale?
ANA MARIA BRANZA: – Nu stiu cat de obiectiv pot raspunde la aceasta intrebare. Vazandu-ma din afara, probabil faptul ca sunt o perfectionista poate fi considerat un defect, pentru ca cer prea mult de la ceilalti, dar nici cu propria-mi persoana nu sunt mai indulgenta. Un alt “defect” ar fi ca vorbesc prea mult uneori, dar asta cred ca e mai degraba mostenire de familie! La capitolul calitati, mama mi-a dat raspunsul cel mai bun…”femeile din familia Branza sunt destepte, frumoase si modeste”(rade) ca si calitati as spune ca sunt o persoana amabila si prietenoasa.

     Ti-e teama vreodata de vreun adversar?
ANA MARIA BRANZA: – Probabil suna a cliseu, dar cel mai de temut adversar al meu se numeste Ana Branza… sunt unele momente in care si pe mine ma surprind anumite reactii.
 
     Aveti echipa valoaroasa. Cat conteaza pentru tine echipa? Ma refer si la starea de spirit, la voi pare mereu veselie in echipa. Gresesc?
ANA MARIA BRANZA: – Ne-a ajutat foarte mult faptul ca am crescut impreuna, lucram in aceasta formula de 13-14 ani. Suntem 4 caractere diferite, nu suntem prietene, doar colege, dar cand obiectivul este unul comun, stim sa ne adunam si asa am reusit sa obtinem rezultatele de pana acum. O buna perioada de timp, echipa a fost pe locul doi pentru mine, acum cred ca atat proba individuala cat si cea pe echipe sunt pe aceeasi treapta. Un rezultat obtinut la individual iti da satisfactia ca ai facut un lucru bun, pe cand in proba pe echipe cred ca un procent destul de mare din rezultat ii revine antrenorului. El e cel care decide componenta si formula echipei. Trebuie sa recunosc, suntem probabil cea mai galacioasa si glumeata echipa si drept dovada stau “pariurile” cu antrenorii pentru fiecare rezultat maret!

     Ce faci in timpul liber? Citesti? Care e ultima carte citita? Spune-mi ce ti-a placut cel mai mult?
ANA MARIA BRANZA: – Desi poate parea ciudat cel mai drag imi este sa stau acasa, sa ma gospodaresc, sa gradinaresc. Desi inca amatoare, sunt indragostita iremediabil de ghivecele mele cu ierburi aromatice. La scoala, de cate ori aveam o carte de citit, imi gaseam altceva de lucru. Orele petrecute in avion mi-au trezit interesul pentru citit! Ultima carte citita a fost Talida de Ion Grecea, o lectura placuta si interesanta, in care am descoperit ca oricat de grea ar fi viata merita traita caci la final te poate astepta ceva frumos.
    
Unde te vezi peste 10 ani?
ANA MARIA BRANZA: – Tot in sala de scrima, tot pe plansa. Scrima este un sport longeviv si am destule exemple in acest sens. Atat cat sanatatea imi va permite, nu voi parasi competitiile. Consider ca am primit un dar si as fi nerecunoscatoare sa ma retrag din activitate daca mai pot practica la nivel inalt. Un lucru sigur este faptul ca nu voi urma o cariera in antrenorat!
 
     Cati copii vei avea? Crezi ca vei fi o mama buna? Ii vei indrepta catre sport?
ANA MARIA BRANZA – Nu m-am gandit niciodata cati as vrea. Toata viata am trait prin scrima si pentru scrima, inca nu simt ca a venit momentul sa schimb macazul. Daca ma uit in buletin, s-ar putea sa ma contrazica, dar cred ca mai am putin timp de “copilarit”. Nu stiu daca voi fi o mama buna, dar mi-as dori. Cu siguranta copiii mei vor lua contact cu sportul, dar performanta va fi alegerea lor. Nu sunt de acord cu parintii care-si obliga copiii sa urmeze un anumit domeniu.
 
     Ce iti lipseste acum? Esti fericita?
ANA MARIA BRANZA: – Aurul olimpic si timpul cred ca sunt cele mai mari lipsuri ale mele. Pentru primul cred ca as mai putea face ceva, dar timpul nu cred ca se poate castiga indiferent cat te-ai pregati. Prefer termenul de “multumit” in defavoarea “fericitului” si da, sunt multumita cu viata mea in clipa asta.
 
     Cat castigi? Sportul te multumeste?
ANA MARIA BRANZA: – Castig cat sa pot trai decent. Mi-am putut permite sa-mi iau o casa si o masina pe care sa le pot intretine, probabil ca acestea sunt si cele mai mari realizari materiale ale mele. Daca nu as fi castigat suficient cat sa ma intretin, as fi renuntat. Din scrima nu te imbogatesti, dar ajuns la un anumit nivel, poti sa traiesti, nu doar sa supravietuiesti.
 
     Ce ai schimba daca ai putea in viata sportivilor, da-mi un exemplu de decizie politica.
ANA MARIA BRANZA: – Le-as sugera celor de la Agentia Mondiala Antidopping sa clasifice sporturile in functie de risc si sper ca acest raspuns sa nu-mi aduca probleme (zambeste).
 
     Ti-ar fi placut sa te nasti in alta parte?
ANA MARIA BRANZA: – Consider ca fiecare ne-am nascut in acel loc, pentru ca acolo era nevoie de noi. Mi-as fi dorit sa ma nasc la doi pasi de o plaja superba, langa ocean si singura mea grija sa fie ce costum de baie sa folosesc maine, dar n-a fost sa fie.
 
     Iti iubesti tara?
ANA MARIA BRANZA: – In perioada junioratului am primit o bursa la o universitatate din America, dar am ales sa raman aici pentru performanta. De cand am descoprit sportul mi-am dorit sa ajung campioana si probabil daca as fi vrut sa fiu un elev eminent as fi reusit si aici. Nu-mi flutura steagul la coltul casei, dar de cate ori urc pe podium si ma gandesc ca reprezint Romania ma trece un fior de multumire ca am putut face ceva pentru tara mea.
 
     Cine te-a facut ultima oara sa plangi?
ANA MARIA BRANZA: – Chiar in dimineata aceasta am lacrimat cand hingherii l-au luat pe Brutus, prietenul meu maidanez cu care luam micul dejun cand eram acasa. Au fost lacrimi de neputinta. Mi-as fi dorit sa pot face ceva pentru el, ceva mai mult decat un castron de mancare pe zi, dar nu-l puteam adopta din cauza catelului meu cu care nu se intelegea. Sunt constienta de pericolul care il reprezinta maidanezii, mi-e frica de ei si ii ocolesc de fiecare data, dar pentru mine Brutus (asa il numise tatal meu) devenise un prieten, chiar si cu statura lui impunatoare. Am aflat locul in care l-au dus si mi-as dori sa ajung sa-l vad pana nu va fi prea tarziu.
 
     Ce te impresioneaza?
ANA MARIA BRANZA: – Lucrurile marunte: o batranica “alergand” pe trecerea de pietoni, un copil trist, un animalut ranit, un gest frumos, un om bun…in fiecare zi gasesc lucruri impresionante!
 
     Ce ti-ar fi placut sa te mai intreb? Si poate raspunzi la intrebarea ta…
ANA MARIA BRANZA – Ce as face daca as fi pentru o zi invizibila?….Tot posibilul sa treaca ziua mai repede (rade).
(MEDIAFAX)

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.