fbpx

Ana Maria Ducuță: Spiritualitatea este despre a-ți ușura viața, despre a da la o parte tot ce nu-ți e de folos, tot ce nu ești tu

de

Are doar 29 de ani și lumina unui înțelept venerabil, ca dovadă că mii, zeci de mii de oameni îi cunosc numele și-i ascultă cuvântul prin cărțile și cursurile ei, prin emisiunea sa “Drumul către noi”, prin canalul său de YouTube sau prin paginile sale de pe rețelele de socializare.

Fotografii de Paul Buciuta

Marea Dragoste- revistatango.ro: Când și unde te-ai născut și unde ai copilărit, Ana?

Ana Maria Ducuță: M-am născut în Slobozia, în județul Ialomița unde am locuit până în 2009, când am venit la facultate la București. Tatăl meu biologic ne-a lăsat pe mine și pe mama când aveam doi ani și jumătate. Când aveam patru ani, la mama a venit o prietenă cu fratele ei, Liviu. Ne-am uitat la desene împreună, am colorat și la sfârșit i-am spus că eu am nevoie de un tătic, dacă vrea să fie el tăticul meu. El a spus că da, vrea, dar să vadă ce spune și mama. Din acea zi am ieșit în parc toți trei și, la ceva timp a întrebat-o pe mama dacă “vrea să o creștem pe Ana împreună?”. Și așa a rămas. Din 1994 am avut un tată, așa cum mi-am imaginat că trebuie să fie un părinte. Iar din 1999, noul tătic și mama mi-au făcut un cadou minunat, pe Raluca, surioara mea cea mică și foarte iubită. Raluca este studentă în anul trei la medicină dentară, dar îi place și să cânte foarte mult, am mers la toate concursurile muzicale cu ea, ca o sora mai mare foarte subiectivă și plină de iubire.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Am ascultat-o și eu, cântă foarte frumos! Ce talente artistice ai și tu?

Ana Maria Ducuță: Așa este, pe Raluca o puteți găsi pe canalul ei de youtube, Raluca Muntean. Nu am niciun talent artistic, nu mă pricep să dansez sau să cânt… Dacă se pune condusul la talente artistice, atunci… (râde)

Marea Dragoste- revistatango.ro: Dar de la părinți, de la mama și de la Liviu, ce talente sau ce învățături importante ai preluat?

Ana Maria Ducuță: Mama mea este terapeut holistic, iar tatăl meu informatician. De la ei am învățat că din tot ce îți oferă viață depinde ce faci tu cu ceea ce primești. Și am învățat că iubirea e ce faci zi de zi pentru partenerul tău, când nu te vede nimeni, nici măcar el.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Semeni cu mama ta?

Ana Maria Ducuță: Mama mea este șansa pe care mi-a dat-o Divinitatea să înțeleg iubirea necondiționată. Da, semăn cu mama în ceea ce privește convingerea că iubirea învinge tot și nicio forță din Univers nu se poate pune împotriva unei inimi pline de iubire. Nu semăn cu mama în ceea ce privește capacitatea de face o pâine, în timp ce face curățenie și, în același timp, mai face niște activități, extrem de lejer, ca și când nu ar fi mare lucru. De asemenea, mama a trebuit să se maturizeze foarte devreme, ambii ei părinți încetând din viață când era adolescentă. Eu am știut că orice ar fi, oricât de grav, mama mă va susține. Și orice nebunie am vrut să fac vreodată, nu m-a întrebat „de ce?” sau nu mi-a interzis, ci a fost mereu pregătită să meargă oriunde simțeam eu. Această încredere absolută și libertate m-au ajutat enorm să mă descopăr, să pot să creez, să trec prin toate stările, dar să știu că mereu, oriunde aș fi, orice mi s-ar întâmpla, mama e dispusă să mă sprijine. Necondiționat, complet și absolut. Un om care te tratează ca fiind cel mai important om din univers te învață să te porți și tu așa cu ceilalți. Să valorifici și potențezi fiecare suflet, care, poate, nu e rău, ci doar rătăcit în nebuloasa emoțiilor.

Am înțeles că eu nu trăiesc într-o țară, într-un bloc, într-o societate, eu trăiesc în starea mea! Și că poți alege mereu ce te definește și ce te afectează.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Ai știut de micuță că ești un copil special – îți spuneau cei din jur că ești deosebită? Făceai lucruri diferite de copiii de vârsta ta?

Ana Maria Ducuță: Nu cred că am fost un copil special. Cred doar că am primit la momentul potrivit șansa de a descoperi cine sunt. Lucruri precum accesul la educație, la servicii sociale, la o familie iubitoare sunt de multe ori privilegii pe care le luăm ca fiind firești, dar, în fapt, ele ne stabilesc drumul în viață. Când aveam șase ani, am început să fac o emisiune la radioul local, “Radio Campus” în Slobozia, împreună cu o prezentatoare. De la vârsta de șapte ani, am avut propria emisiune la radio în direct, de trei ore, în fiecare sâmbătă și duminică. Din 1996 până în 2001, am fost realizatoarea și prezentatoarea emisiunii “Campusul copiiilor”. Am fost astfel invitată de posturile de televiziune naționale care au făcut interviuri cu mine, la emisiuni la TVR1 (“Obiectiv”), Antena 1 (“Duminica în familie”) , TVR 2, ProTV (“Sub semnul întrebării), Prima TV și Acasă TV, pentru a vorbi despre realizarea unei emisiuni de radio, complet organizată și prezentată de un copil. De la vârsta de zece ani am fost colaboratoarea ziarului “Concret” unde am publicat o serie de articole săptămânale, care au ajuns mai târziu să fie cuprinse în prima mea carte “De la radio… în lumea poveștilor pentru cei mari”. În timpul liceului, am jucat, dar şi scris piese de teatru absurd în limba franceză, participând la diferite festivaluri, la nivel național și în străinătate. În 2012 am publicat un volum în care erau cuprinse toate piesele de teatru, în limba engleză, „Teatru absurd contemporan: Iubește-mă, dar nu te îndrăgosti”. (Contemporary absurd theater). Iar din 2007 până în 2009 am fost gazda unei emisiuni radio numită „Fresh Weekend”.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Iar acum faci o emisiune foarte iubită, “Drumul către noi”. Dar să rămânem la pașii devenirii tale. Cum ți-ai ales școlile, liceul, facultatea, și cât de importante au fost?

Ana Maria Ducuță: Profilul de filologie-limbi străine a fost o alegere care a venit firesc, și tot ce era legat de literatură și scris a fost dintotdeauna o opțiune naturală. Apoi, la facultate, am știut că vreau să studiez în limba engleză, o limbă străină care mi-a liniștit și adus părți din suflet înapoi. Începând cu 2009 am început studiile la Universitatea din București, urmând “Facultatea de Științe Politice” în limba engleză. Teza de licență a fost o dezbatere istorică asupra legitimității intervenției umanitare în lumea modernă. După ce am terminat licența, am devenit interesată de o mai bună înțelegere a modurilor în care lumea se schimbă, și am început un “Master în Politică Comparată” în limba engleză. Teza de masterat a avut un subiect relevant pentru societatea românească, titlul tezei a fost: „Rolul social și politic al femeilor: o perspectivă comparativă între perioada comunistă și România contemporană”. De asemenea am terminat şi un masterat în “Relații Internaționale”. Acesta s-a bazat pe tema războiului internațional împotriva terorismului și implicațiile sale asupra schimbării politicii externe a SUA. În timpul studiilor de masterat, am scris o serie de articole pentru publicații europene, precum „O singură Europă” și „Europa și eu”, despre discriminarea față de est-europeni, șomajul în rândul tinerilor, politicile culturale, tratamentul comunist al femeilor în perioada lui Ceaușescu, identitatea personală într-o lume globalizată, incluziunea minorităților sau participarea la viața politică…

Marea Dragoste- revistatango.ro: Și ai făcut și doctoratul…

Ana Maria Ducuță: Da, apoi m-am inscris la doctorat în domeniul istoriei, la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la Şcoala Doctorală de Istorie. Subiectul tezei este unul dezbătut și, în același timp, necercetat: rolul fenomenului spiritist în fundamentarea psihologiei ca știință independentă în secolul al XIX-lea.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Cum ți-a ales tema tezei de doctorat și, dincolo de rezultatele cercetării, ce ți-au adus anii de lucru la o asemenea temă?

Ana Maria Ducuță: Tema tezei a fost cea mai mare provocare și bucurie, timp de trei ani mi-am dedicat viața unei cercetări despre care nici nu știam dacă o voi termina sau nu. Resursele bibliografice fiind limitate, fiecare articol nou găsit era o victorie, un prilej de bucurie. Am fost și în Franța la biblioteci, să caut fie și câteva rânduri scrise despre psihologia experimentală, care înseamnă enorm uneori. Financiar , spiritual și emoțional, un doctorat este ceva care te stoarce de energie. Dar te stoarce și de idei, de atașamente și condiționări, și asta îți deschide o nouă perspectivă asupra ta în primul rând. Să cercetezi modul cum trăiau, gândeau sau simțeau oamenii în trecut e fascinant, dar să înțelegi cât de contemporan cu tot ce ești tu este acest mod, e o revelație.
Am ajuns astfel să studiez arhivele secolelor XIX și XX din Paris, București, Mainz, Frankfurt, Barcelona și Londra și am reunit toate aceste documente rare într-un studiu, care este primul de acest fel în lumea academică internațională. Teza mea de doctorat este prima care dovedeste existența fenomenului spiritist ca factor activ în dezvoltarea drepturilor femeilor în Statele Unite, în lansarea și extinderea democrației în Franța și în culturalizarea și deschiderea orizonturilor culturale în societatea și cultura românească. Teza mai demonstrează că psihologii timpurii au folosit metode spiritiste pentru a descoperi subconștientul și pentru a-l studia, precum și că scriitori, pictori și istorici de seamă au practicat spiritismul și l-au cercetat.

Poți trăi în așteptarea salvării din exterior sau poți realiza că tu ești singura salvare de care poți beneficia vreodată, pentru că nu poți salva un om dacă el nu își dorește asta.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Avem acum și cartea, realizată după această teză…

Ana Maria Ducuță: Da, în februarie 2019, teza a devenit o carte numită „Perspectiva istorică asupra fenomenului spiritist din România”. În aprilie 2019, am primit titlul de “Femeia anului din România”(Woman of the year) la Belgrad, Serbia, pentru munca de cercetare în domeniul academic, precum și pentru lucrările publicate, iar în martie 2020 am publicat cea de-a treia carte, “Drumul către noi”, carte ce poartă titlul emisiunii pe care o realizez şi prezint în fiecare vineri, în direct, la Canal 33 România

Marea Dragoste- revistatango.ro: Toate abordările din aceste proiecte au legătură cu spiritualitatea… Când ai întâlnit spiritualitatea, când ai înțeles că suntem cu mult mai mult decât ceea ce învățăm în școli că am fi?

Ana Maria Ducuță: Am văzut cum se vindecă un om atunci când există ajutor și la nivel energetic, pentru că am crescut cu tot ceea ce făcea mama, ca terapeut holistic. Am înțeles că poți să fii la capătul drumului, să nu fie pic de lumină și, în momentul în care îți descoperi spiritul, să se facă lumină pentru totdeauna. În afara realității spiritului, nu există altceva, nu experimentăm decât fracturi din ceea ce emoțiile și stările noastre ne spun. Am văzut cum, dacă tu ești pe o frecvență de iubire și armonie, totul se schimbă radical. Poate nu imediat, dar, negreșit, schimbarea se produce. Și apoi am înțeles că eu nu trăiesc într-o țară, într-un bloc, într-o societate, eu trăiesc în starea mea! Și că poți alege mereu ce te definește și ce te afectează. Școala este un mediu bun ca să înveți să fii disciplinat, să respecți un orar, să îți faci temele: cam așa e și cu spiritualitatea. Ești la școală, în viața ta, respecți sau nu ce e în orar, adică lecțiile tale karmice și îți faci temele sau nu, căci tu alegi ce anume și cum anume experimentezi din lecția karmică. Și asta e esențial: nu te grăbește nimeni să înveți. Nu te obligă nimeni să înveți, dar, dacă alegi să o faci, viața ta se simplifică. Pentru că, înainte de a fi un instrument de descoperire a ceea ce suntem dincolo de corpul fizic, spiritualitatea este despre a-ți ușura viața, despre a da la o parte tot ce nu-ți e de folos, tot ce nu ești tu. Poți trăi în așteptarea salvării din exterior sau poți realiza că tu ești singura salvare de care poți beneficia vreodată, pentru că nu poți salva un om dacă el nu își dorește asta. Când tu te vezi drept responsabil pentru tot ce trăiești, începi să te bucuri de tine, pentru că îți dai voie să faci alegeri. Fără să ții cont de ce zice lumea. Care, apropo, nu există, lumea e doar reflecția ta în ceilalți, arhetipul tău mental crescut de tine și aplicat asupra celorlalți, de așteptări și condiționări. Dispare șablonul mental și apare libertatea infinită a ființei tale, care e acolo mereu. Dar de tine depinde dacă o vei aduce la suprafață, dacă o vei manifesta conștient în viața ta.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Ții cursuri, ai o emisiune foarte audiată, ești foarte iubită, știi că acesta va fi de acum înainte drumul tău sau te vezi făcând cu totul alte lucruri peste ani?

Ana Maria Ducuță: Iubesc să predau, să pun în practică o idee, să creez un nou curs, să mă hrănesc cu ceea ce spiritul meu manifestă în viața mea. Nu vreau să mă bucur de laude, ca să pot să nu sufăr atunci când sunt criticată pe nedrept. E nevoie să știi de ce faci asta, altfel devine apăsător. Dacă te hrănești cu validarea celorlalți, te pierzi și îți dai peste cap busola interioară. Sigur că mă bucur să pot oferi un ajutor cuiva, dar nu aștept recunoaștere. Adevărata recunoaștere e ceea ce trăiesc eu, cu mine, să știu că am făcut ceva din toată cunoașterea mea și cu toată iubirea mea. Nu cred că aș putea vreodată să stau fără să scriu, nu trece o zi fără să scriu, și nicio activitate nu mă întrerupe din scris. Faptul că pot să împart cu ceilalți ceea ce simt este o bucurie care mă vindecă, din bucuria celor pe care îi ajută ceea ce spun eu. De fapt asta îmi doresc, să dau mai departe din ceea ce Divinitatea mi-a arătat și îmi arată: nu existăm decât prin și pentru iubire necondiționată.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Cum ești dincolo de profesie, cât de fericită, cât de iubită? Este deschiderea spre divinitate o cale sigură spre fericire sau poate fi și o cale grea?

Ana Maria Ducuță: În fiecare zi caut și găsesc bucurii. În oamenii dragi, în familia mea, în oamenii care îmi scriu, în pisicile mele, în tot ce este viu. Nu concep să trăiesc fără să îmi placă viața mea, să mă pasioneze ce fac, să simt iubirea sub toate formele ei, în toate modurile în care ea alege să mă întâlnească, prin toți oamenii care îmi predau lecții despre mine. Nu există cale ușoară către ține însuți, există doar calea autentică, anevoioasă și plină de împlinire a tuturor experiențelor prin care treci; a tuturor durerilor, neînțelegerilor și zidurilor mentale doborâte. Faptul că nu e ușor e firesc, te reconstruiești permanent, rupi bucăți din tine care te dor, nu mai sunt de folos și alegi să crești, să te descoperi să treci dincolo de ceea ce societatea sau ceilalți te învață că e posibil. Și procesul ăsta doare. De aceea se și întâmplă. Dar această durere nu e condamnarea ta. E șansa ta ca să îți vindeci toate durerile, toate frustrările și să lași la o parte orgoliul.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Unde să te urmărim, unde să te citim, cum să facem să învățăm de la tine?

Ana Maria Ducuță: Pe pagina mea oficială de facebook Ana Maria Ducuță, pe canalul de youtube cu același nume și desigur puteți urmări emisiunea “Drumul către noi”.

Nu există cale ușoară către ține însuți, există doar calea autentică, anevoioasă și plină de împlinire a tuturor experiențelor prin care treci; a tuturor durerilor, neînțelegerilor și zidurilor mentale doborâte.

Marea Dragoste- revistatango.ro: Noi învățăm mereu de la tine. Tu ce înveți în continuare?

Ana Maria Ducuță: Învăț să trăiesc fiecare zi pentru ceea ce este ea, fără să o definesc eu cu ceea ce e în mintea mea. Învăț că dacă îmi e frică, sunt confuză sau mă doare ceva, atunci când încredințez asta Divinității, primesc tot sprijinul negreșit. Învăț să nu regret nimic și să prețuiesc toate experiențele din viața mea, fără să le cataloghez. Învăț să am grijă de spiritul meu fără să mă judec pentru neputințele mele. Învăț să iert și să accept în fiecare clipă, și să primesc iubirea Divinității ca să o pot da și eu mai departe.

 

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.