fbpx

ANDREEA MARIN BANICA, mireasa florilor

de

N-a fost niciodata fericita ca acum. Dupa ani de indoieli si zbateri, Andreea Marin Banica simte ca si-a intalnit marea iubire. In fiecare vis, Andreea se vede zburand, libera, catre ametitoarea implinire a inimii pe care n-o traiesc decat marii indragostiti.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

CLICK AICI pentru a te abona gratuit la newsletter-ul bisaptamanal al revistei Tango!

PICTORIAL Andreea Marin Banica: aici.

Clipe miraculoase

Simt ca plutesc de fericire in fiecare dimineata, cind deschid ochii si vad – lucru care se intimpla atit de rar in viata! – ca realitatea mea de acum e mai presus decit visul. De cele mai multe ori, am da orice sa schimbam lumina zilei cu miracolul visului, in care proiectam toate dorintele noastre neimplinite. Exista insa minunile din viata noastra – clipele in care iubim si simtim ca sintem iubiti. Atunci, traim o realitate rasturnata. Si n-am mai vrea sa o pierdem.


Temeri si zboruri

Am visat ca zbor cu ochii deschisi. Si tocmai indrazneala de a visa pina departe mi-a adus si puterea de a atinge cerul cu mina. Paradoxal, in clipa aceasta, din vis imi amintesc senzatia de cadere. Un vis care se repeta atunci cind probabil inchid in mine o temere: e ca si cind as deschide usa unui lift care nu exista si as trai caderea in gol.

Probabil e felul meu de a echilibra siguranta pe care o am in viata de zi cu zi, cel putin asa cum se vede dinafara. Nu-mi place sa ma pling, desi, fireste, ca orice om, am propriile indoieli, semne de intrebare, tristeti. Poate ca faptul ca nu le exprim „la vedere“ imi aduce, uneori, astfel de vise, care echilibreaza balanta. Norocul meu e insa faptul ca nu ramin ancorata in amintirile care nu-mi plac, le depasesc usor, am un spirit pozitiv care ma ajuta sa vad partea plina a paharului. Si sa-mi iau zborul din nou, asadar.

Ingeri cu aripi de fluturi

Daca ar fi sa fiu un fluture, aripile mele ar avea culoarea violet. Numele meu mostenit de la mama este Violeta. Mama are, in memoria mea afectiva, chip de inger, aripi de fluture. E constiinta mea, spiritul pozitiv care ma salveaza in clipe in care simt ca ma clatin.

 
Libertate

Viata mea de acum e … dragoste de viata. Sint fericita, echilibrata, calda, detasata, toleranta, deschisa. Caut sa inteleg, nu mai simt nevoia sa lupt ca sa fiu inteleasa. Aleg cu cine vreau sa vorbesc, sa ma bucur, linga cine vreau chiar sa tac, mi-am cistigat libertatea de a alege cum vreau sa traiesc. Il simt pe Dumnezeu cu mina pe umarul meu. Ma simt iubita.

 
Atingeri binecuvintate

Mina mamei pe fruntea mea este cea mai simpla si de neuitat intimplare repetata a copilariei mele. As da orice sa intorc timpul inapoi, sa inchid ochii si sa simt binecuvintarea, linistea, raiul pe care il aduce, in mintea si pe fruntea mea, o simpla atingere a miinii, aparent neinsemnata.


Vis de copil

Noaptea, in intunericul brazdat doar de o raza de luna, ma ridicam in picioare in patul meu de copil si ma luptam cu personajele imaginare din povestile bunicii. Pareau incredibil de reale, le atingeam, le vedeam cu ochii mintii, le pedepseam si-apoi adormeam ostenita.

A doua zi eram convinsa ca lumea este mai buna, pentru ca am invins, inca o data. Doar ratiunea mea de matur de acum ma face sa cred ca totul era inchipuire. Intr-atit de adevarate pareau fantasmele mele, incit chiar si azi as jura, de nu mi-ar fi teama sa nu stirnesc hohote, ca m-am luptat cu toate lighioanele din basme ca si cind ar fi fost aievea.

 
Taramuri edenice

In mintea mea, ani la rind, am construit o casa in forma de munte, in care fiecare poiana ascundea minunile pamintului. Un fel de rai fara seaman, singurul in care s-ar fi putut intilni toate cele patru anotimpuri, si-ar fi convietuit in buna pace.

Si nu mica mi-a fost mirarea cind, intr-o zi binecuvintata de Dumnezeu, am aflat ca mintea mea a zamislit un adapost care chiar exista. Am urcat muntele-casa din visul meu, intr-un colt de lume numit Acoperisul Africii. Primii pasi, la temelie, i-am facut vara. Iar acolo, pe virf, pe tarimul ghetarilor vesnici, am atins cerul cu mina.

Dragoste si rani

Cei indragostiti sint nebuni, si in orice loc s-ar iubi, intotdeauna descopera ca exista un altul, mai frumos, mai indraznet, mai romantic. Cind iubesti, nu simti ca faci sacrificii. Daca focul se stinge si privesti indarat, uneori mai gresesti si spui altfel, dar e mare pacat. Nu-l ranesti pe celalalt, sageata loveste in tine.
 

Secrete nemuritoare

Nu am talentul de a descrie senzatii pe care le-am trait intr-un mod irepetabil. As gresi, cred. Am simtit in 30 de ani ceea ce altii poate nu traiesc intr-o viata, dar n-am inca abilitatea de a impartasi toate acestea . Din acest punct de vedere, nu am ajuns inca la maturitate. Clipele superbe ale vietii devin nemuritoare, traindu-le in taina.
 

Pestisorul de aur

Cele trei dorinte pentru pestisorul de aur ar fi: sa rid mereu, sa respir liber, sa iubesc.

Articol preluat din Revista Tango nr. 13 din iunie 2006                                
Andreea Marin Banica: Tot ce am spus am si facut in acesti ani

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Personalitati

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.