In aceasta primavara,
Camelia Cavadia debuteaza in literatura cu romanul „Vina”, publicat de Editura Trei
„Uneori simt ca am literele impregnate-n piele si toate povestile vietuiesc inauntrul meu. Scrisul si cartile sunt parte din mine, iar eu fara el nu sunt nimic din ceea ce pot fi”, marturiseste sincer si emotionata Camelia Cavadia, autoare ce va debuta in aceasta primavara cu romanul „Vina”, publicat de Editura Trei. „Un debut surprinzator prin precizia arhitecturii narative si siguranta rotirii caruselului cu multe si subtile relatii psihologice. In plus, imbucurator prin optiunea preponderent morala, intr-o vreme dominata de anarhie, relativism si etica in raspar”, precizeaza criticul literar Dan C. Mihailescu.
Camelia Cavadia a fost PR Manager la Pro Tv, iar in prezent este PR Manager la Antena 1.
Cami, asa cum o stie mai toata lumea, a fost initial un cititor avid, apoi a inceput sa recomande romane prietenilor si cunostintelor, iar in urma cu mai bine de un an a pus bazele blogului carticusuflet.ro, unde s-a inconjurat de o comunitate la fel de indragostita de citit precum ea. Dintotdeauna insa a simtit ca o parte din ea vrea sa le transmita si celorlalti propriile povesti. „De cind ma stiu am vrut sa devin scriitoare. PR de meserie, am scris povestile altora, dar mi-am dat seama ca am inauntrul meu propriile povesti care ma asteapta sa le dau viata. Tot ceea ce am facut pana acum a roit in jurul cuvintelor. Prin prisma meseriei mele, am scris sute de comunicate, am luat zeci de interviuri, m-am trezit cu zeci de fraze construite-n cap si am adormit cu altele bazaindu-mi in ureche. Am hotarit ca e timpul sa-mi urmez visul si sa devin ceea ce m-am simtit mereu”, continua Cami.
Romanul „Vina” este, asa cum spune insasi autoarea, despre viata. Mai precis, despre viata lui Tomas H., un barbat care a avut la un moment dat tot ce si-a dorit. Este, asa cum il descrie criticul Dan C. Mihailescu, „un roman despre povara fericirii (chiar asa) si chinul permanent al demonicului de a surpa – prin patologia patimii oarbe (mai precis: prin isteria ucigatoare a geloziei) – iubirea curata, armonia conjugala, farmecul divin al copilariei si nobila conditie de parinte”.
