25 de ani de cariera internationala, zeci de colaborari cu prestigioase teatre lirice din Europa, minute in sir de aplauze… Tenorul Daniel Magdal are o cariera prestigioasa, evoluand cu succes pe mai multe scene ale lumii.
Sunteti unul dintre artistii romani care s-a remarcat pe scene de prestigiu din strainatate: tenorul Daniel Magdal este aplaudat de mai bine de 15 ani pe scenele lirice din Germania. De ce ati ales aceasta tara si care au fost cele mai dificile momente?
Daniel Magdal: Am ales Germania pentru ca am fost chemat de un prieten in momentul in care a fost nevoie de un tenor. Nu aveam cum sa refuz “oferta” pentru ca se stie ca Germania a fost si este un fel de ,,pamant al fagaduintei” pentru teatrul liric. Momentul cel mai tensionat a fost in gara Berlin-Lichtenberg. Abia ajunsesem in Germania si trebuia sa schimb trenul pentru a ajunge la Hamburg, acolo unde urma sa sustin auditia. Aveam doar douazeci de minute la dispozitie, doamna de la informatii vorbea doar germana, iar eu nu stiam o iota. Imi vedeam visul spulberandu-se… dar pana la urma am reusit sa prind trenul, si odata cu el sansa vietii!
Care au fost cele mai importante momente din viata dumneavoastra artistica (debuturi, premii, momente in care ati cantat cu solisti celebri)?
Daniel Magdal: Au fost multe momente, dar unul dintre cele mai frumoase a fost debutul pe scena Semperoper din Dresda in opera ,,La Bohème” unde am primit standing ovations din partea publicului, lucru care se intampla destul de rar acolo (asta am aflat ulterior). Un alt moment deosebit pentru mine a fost cand am cunoscut-o pe marea artista Brigitte Fassbaender, cu care am lucrat pe parcursul a patru stagiuni.
Dar cele mai inedite reactii din partea spectatorilor?
Daniel Magdal: O sa va povestesc o intamplare care imi este foarte draga. Dupa o premiera, unde se vorbeste cu publicul, a venit un domn la mine, intre doua varste, iar conversatia noastra a decurs in felul urmator:
Spectator: Domnule Magdal, bravo, va felicit pentru seara deosebita pe care ne-ati oferit-o!
Magdal: Va multumesc mult!
Spectator: Domnule Magdal, dumneavoastra cantati seara, imi puteti spune cu ce va ocupati in restul zilei?
Exista diferente intre publicul de opera german si cel roman?
Daniel Magdal: Cei care iubesc muzica de opera reactioneaza cam la fel in toata lumea! Mentionez totusi ca publicul roman e mai cald, dar nici cel german nu e asa de rece dupa cum se spune!
In stagiunea trecuta a Operei Nationale Bucuresti, publicul roman a avut cateva ocazii sa va asculte, iar pe 26 octombrie va vom vedea din nou pe scena ONB, in spectacolul «Bal mascat ». Cum va simtiti pe scena ONB fata de momentele in care cantati in alte teatre?
Daniel Magdal: Am emotii de fiecare data cand ma aflu pe scena Operei Nationale Bucuresti si sunt extrem de onorat cand mi se ofera posibilitatea sa cant pe prima scena lirica a tarii, pe care au evoluat unii dintre cei mai mari artisti ai lumii!
Repertoriul dumneavoastra cuprinde roluri importante precum Turiddu din „Cavalleria rusticana”, Edgardo din „Lucia di Lammermoor”, Nemorino din „L’elisir d’Amore”, Samson din „Samson et Dalila”, Mario Cavaradossi din „Tosca”, Rodolfo din „La Bohème”, Don Jos? din „Carmen”, Alfredo Germont din „La Traviata”. Mai exista vreun rol pe care vi-l doriti foarte mult, inca neinterpretat?
Daniel Magdal: Imi doresc tare mult sa cant Chenier din opera Andrea Chenier si Tannhauser din opera omonima.
Acum, la 25 de ani de cariera, ce proiecte aveti pentru anul 2013 si nu numai?
Daniel Magdal: Ma voi pregati pentru opera Don Carlos a carei premiera va fi in decembrie, apoi voi canta simfonia a IX-a de Beethoven. In luna mai 2013 voi canta la Opera Nationala Bucuresti. Va fi o seara de lieduri de Liszt si voi fi acompaniat de Ugo D’Orazio, un pianist fenomenal de la Deutsche Oper Berlin. In masura timpului disponibil ma voi ocupa si de cativa studenti cu care lucrez de multa vreme.
Ce sfaturi ati acorda unui solist care se afla la inceput de drum?
Daniel Magdal: Multa rabdare si mare atentie in abordarea repertoriului!
