dr. Adina Alberts: Ca medic femeie, te poti pune foarte usor in pielea pacientei

de

Este intemeietoarea clinicii Care Zone si este medicul chirurg care a asigurat infrumusetarea multor vedete in ultimii ani. Dar Adina Alberts a starnit multe discutii nu ca medic exceptional, calitate pe care nu i-o poate contesta nimeni, ci pentru ca, de ceva vreme, este iubita magnatului Viorel Catarama.

Chirurgia plastica este o meserie pentru barbati
Tango: Cum a ajuns o femeie frumoasa si delicata, ca tine, chirurg? Pare o meserie pentru altfel de oameni…
Adina Alberts: Nu am descoperit aceasta specializare – chirurgia plastica – din facultate. In facultate am avut un curs optional, la care nici nu m-am dus. Dar, mai tarziu, dupa ce am terminat facultatea, am vazut la ce rezultate extraordinare poate sa duca un asemenea tip de chirurgie. Am vazut degete puse la loc, maini puse la loc, mi s-a parut fascinant si am vrut sa patrund si eu aceste taine. Deci asa am ajuns sa fac chirurgie plastica, si am tot facut, vreo 10 ani. Este o meserie extraordinar de grea, si este, trebuie sa recunosc, o meserie pentru barbati, nu pentru femei. Dar exista o ramura a chirurgiei plastice – chirurgia estetica – in care cred ca o femeie este avantajata, daca o practica.
Tango: De ce e avantajata?
A.A.: Chirurgia estetica se adreseaza, in 80% din cazuri, femeilor, iar o femeie poate sa inteleaga mai bine ce isi doreste o alta femeie, micile sau mai marile complexe care pot sa genereze probleme unei alte femei. Ca medic femeie, te poti pune foarte usor in pielea pacientei cu care vorbesti si ii poti intelege mai usor problemele. Iar delicatetea de care vorbeai este foarte importanta in practicarea acestei meserii. Pentru ca o femeie este, trebuie sa recunoastem, mai delicata decat cel mai delicat barbat pe care l-am intalni, la un moment dat, in meseria aceasta.
Tango: Dar faptul ca esti frumoasa, fragi­la, nu te dezavantajeaza cateodata? Exista riscul ca pacientii sa nu te ia in serios?
A.A.: Da, exista si aceasta mentalitate ca, daca nu ai 60 de ani, nu ai suficienta experienta. Poate ca se aplica altor specialitati, dar nu si in specialitatea noastra, unde trebuie sa fii tot timpul in tema cu tot ce se descopera si trebuie sa ai o mobilitate si o capacitate de a prinde noul pe care le are mai degraba un tanar, decat un om mai in varsta. Deci in acest domeniu am fost clar avantajata de tineretea mea. Oricum, daca ar fi sa ne raportam la „varsta“ pe care o are medicul, in orice specializare medicala, la 40 de ani esti abia un bebe. Asta din cauza ca ai foarte mult de invatat si foarte multe examene, si la 40 de ani abia ai reusit sa te formezi in totalitate. Si asa
m-am simtit si eu o perioada, un bebe, dar acum nu ma mai simt si nu ma mai trateaza aproape nimeni asa. De regula, pacientii care vin aici vin pentru ca deja au capatat incredere in capacitatea mea de a le face bine. Cei care nu au incredere nu vin.
O perioada m-am considerat dezavantajata si pentru ca arat mai tanara decat sunt de fapt, si au fost cativa care au spus: cine e fetita asta, cum sa ma las eu pe mainile ei? Pe unii i-am convins sa se lase, altii au plecat… Asta e. Si a trebuit sa-mi spun tot timpul varsta! Si am uimit mereu! Cred ca eu sunt printre putinele femei care isi declara varsta imediat, pentru ca la mine este un dezavantaj, profesional vorbind, sa mi-o ascund.  
Tango: Deci care este varsta ta, cati ani ai?
A.A.: Zilele astea, pe 5 februarie, impli­nesc 42 de ani.
Tango: Din perspectiva ta, si ca medic, si ca femeie, ce inseamna sa fii frumoasa? De unde vine frumusetea, ce coordonate sunt cele care ne fac sa fim frumoase sau nu?
A.A.: Frumusetea inseamna in primul rand sanatate. Inseamna echilibru, inseamna sa fii impacat cu tine insuti. Iar lucrurile astea, desi la prima vedere par niste banalitati, sunt greu de atins in viata.
Tango: Totusi ne nastem cu niste coordonate pe care nu le putem schimba, orice ar fi…
A.A.: Da, asa este, si pentru asta sunt operatii care ar trebui facute din frageda tinerete, de la 17-18 ani, cum ar fi in cazul anomaliilor la nivelul fetei – ca de exemplu un nas prea mare sau sanii prea mari, sau defectele de simetrie… Sunt lucruri pe care le putem corecta, si, dupa ce le-am corectat, s-a rezolvat si complexul respectiv. Deci nu trebuie asteptat. Am avut baieti, fete, pe care i-am operat la 16-17 ani, adusi, bineinteles, de familie si pentru ca aveau, intr-adevar, o problema care le afecta dezvoltarea.
Si, daca ne referim doar la acest tip de interventii, acestea sunt cazuri de me­dicina pura. Insa exista si cealalta fa­te­ta a problemei, in care arati minunat, esti proportionala, esti frumoasa, dar iti doresti sani mai mari. Sau coapse mai subtiri. Sau un nas mai in vant. Iar oamenii cu genul asta de personalitate niciodata nu vor fi multumiti, linistiti, si se vor intoarce mereu la cabinetele de chirurgie plastica pentru alte si alte imbunatatiri. Aici pro­blema e mai mult psihologica si trebuie lucrat in colaborare cu un specialist, cu un psihotera­peut.
Tango: Dar in limitele normalului, ce trebuie sa faca o femeie de 38, de 40, de 45 de ani, aflata in perioada aceea delicata in care vezi ca incepi sa imbatranesti? Cand te uiti in oglinda si vezi o mie de semne care te enerveaza groaznic?
A.A.: Daca aceasta varsta vine pe un fond de neimplinire profesionala sau familiala, iar la un moment dat te trezesti si scoti toti banii de la banca si zici gata, ma duc si ma fac mult mai tanara, cu ajutorul unei operatii, asta este o prostie. Pentru ca nu vei fi mai multumit si nu te vei simti mai implinit daca ai mai putine riduri pe fata. Deci revin si spun ca echilibrul interior este foarte important. Bineinteles ca, lasand asta la o parte, si presupunand ca pacientul este un om echilibrat, ridurile tot apar si pot fi un motiv de tristete. Dar exista foarte multe tehnici de prevenire si apoi de imbunatatire a acestor lucruri. Si le recomand cu caldura tuturor femeilor care observa ca luminozitatea tenului nu mai e aceeasi, ca ceva a inceput sa se lase pe ici pe colo, ca au nascut un copil, doi, trei, si sanii au luat-o la vale, sa vina si sa apeleze cu incredere la noi, pentru ca avem la dispozitie mijloacele necesare pentru a rezolva aceste probelme. Si e bine sa apelam la ele pentru a ne simti mai bine si pentru a mentine acel echilibru interior de care vorbeam mai devreme.

Am preferat sa ne tinem departe de public
Tango: Tu cum reusesti sa-ti pastrezi echilibrul interior, cu toata munca asta pe care o faci incontinuu? Ai facut mari sacrificii? Ai fost casatorita, ai copii?
A.A.: Nu, nu am copii. Dar am facut sacrificii, au fost destul de multi ani in care familia, din pacate, a trecut pe locul doi. Am si pierdut la capitolul asta, pentru ca am divortat… Nu poti sa castigi pe toate planurile. A fost o perioada in care n-am reusit sa pastrez echilibrul, dar mi-am dat seama de aceste greseli si doresc sa nu se mai repete, in viata mea. Fac tot posibilul sa nu le mai repet. Dar asta nu inseamna ca pot pastra tot timpul acel echilibru, mai am perioade in care ajung acasa, dupa o zi extrem de grea, si izbucnesc in plans. Ca sa ma descarc. Dupa ce trag un plans de vreo 10 minute, ca mai mult nu-mi trebuie, imi iau echipamentul de sport si ma duc la bicicleta sau sa inot, sau sa alerg. Si-mi revin, iar a doua zi o iau de la capat. Da, deci am avut si eu in viata momente in care am clacat, dar au fost foarte scurte. De regula, a doua zi am fost buna de a lua treaba de la inceput. Nu e usor, dar in meseria mea satisfactiile sunt mari.
Tango: Ai planuri legate de copii sau ai renuntat la ideea asta?
A.A.: Nu, n-am abandonat acest gand, nici vorba. Noroc ca stiinta si tehnica evolueaza si exista posibilitatea de a avea copii si la o varsta mai coapta. Deci o sa vina un moment in care, probabil, voi deveni si eu mama. Nu imi doresc cu ardoare, dar e ceva ce vreau sa fac, vreau sa simt.. Si toate femeile din jurul meu imi spun asta, ca nu trebuie sa las timpul sa treaca, pentru ca altfel am sa regret.
Tango: Da, si eu iti spun acelasi lucru! S-a tot scris in ultima vreme ca ai o noua relatie, cum se impaca asta cu viata ta? Pentru ca stiu ca multi ani ai fost singura…
A.A.: Este o schimbare care a venit firesc, face parte din viata. Cativa ani dupa ce m-am despartit de fostul meu sot n-am considerat ca sunt in stare sa ofer unui barbat timpul si sentimentele mele. Nu am putut, si de aceea au trecut mai mult de trei ani, dupa divort, in care n-am fost in stare sa ma atasez de nimeni. Iar acum s-a intamplat, si a fost o surpriza totala, si pentru mine, si pentru toti cei din jurul meu. Fac eforturi sa ofer suficient timp si vietii mele private, si celei profesionale, aici, la clinica, asa cum mi-am obisnuit pacientii. Recunosc ca mi-am redus activitatea, ca numar de ore si ca numar de zile, dar in niciun caz calitativ sau din punct de vedere al pasiunii cu care lucrez. Merg in vacante mai dese si mai lungi, dar ma intorc cu o pofta si mai mare de treaba! Iar asta ma linisteste si ma bucura. Desi as putea sa nu mai muncesc ani de zile si sa ma dedic familiei, eu am in continuare foarte mult chef sa muncesc.
Tango: Nu te dezavantajeaza faptul ca esti langa un barbat cunoscut, bogat? Nu pierzi ceva din tot ce ai acumulat in cariera ta, atatia ani? Pentru ca multi oameni care nu te cunosc dinainte vor spune: iata cum un barbat celebru si bogat, precum Viorel Catarama, si-a gasit o femeie frumoasa si atat.
A.A.: Sper sa nu vina acel moment in care eu sa imi pierd identitatea castigata cu atata truda,  si cred ca n-o sa vina, pentru ca nici partenerul meu de viata nu si-ar dori langa el o femeie „fara identitate“. Trebuie sa recunosc ca au fost momente in care m-am simtit mai putin importanta decat ma simteam cand eram singura, in sensul ca atunci cand eram singura si calatoream, lumea ma intreba cu ce ma ocup, ce fac, si intotdeauna vedeam interes si apreciere in ochii interlocutorului. Acum acest interes dispare pe alocuri. Acest lucru, desi m-a deranjat initial, s-a dovedit a fi un lucru constructiv, m-a facut sa-mi doresc sa fac si mai mult. Mai ales ca nu m-a trimis nimeni la cratita, si nici n-as fi acceptat o relatie cu un om care nu apreciaza ceea ce fac.
Tango: Vad ca porti un inel de logodna, ai planuri de viitor, de casatorie?
A.A.: Cand o sa se intample ceva important in viata mea, veti afla. In orice cuplu este nevoie de acomodare, oricat de mare ar fi pasiunea care ii leaga pe cei doi. Cu atat mai mult cu cat personalitatile celor doi sunt foarte puternice…
Tango: Nu e un impediment presiunea faptului ca sunteti amandoi persoane cunoscute, nu va aduce deservicii acest lucru?
A.A.: Asta e si motivul pentru care nu doresc sa vorbesc public despre relatia pe care o am, ca vezi ca parca nimeni din jurul tau nu-ti vrea binele, cu exceptia familiei si a oamenilor foarte apropiati. Iar aceste influente negative chiar iti pot afecta viata privata.Cu atat mai mult cu cat procesul de acomodare este in plina desfasurare.
Tango: Dar crezi ca inceteaza vreodata procesul asta de acomodare intr-un cuplu?
A.A.: Nu in totalitate, dar daca ai sti de unde am plecat…! (rade) Noroc ca exista iubire si inteligenta pe lumea asta…
Tango: Crezi ca are vreo importanta faptul ca sunteti in aceeasi zodie, ca sunteti apropiati ca ani, au insemnatate lucrurile astea?
A.A.: Am citit pe internet ca cei care sunt in aceeasi zodie se inteleg excelent! Si noi doi semanam in foarte multe privinte. Niciodata n-am avut, nici eu, nici el, vreo indoiala ca vom reusi sa cladim aceasta relatie.
Tango: Locuiti impreuna?
A.A.: Da, acum da, de altfel nu este niciun secret.

Daca la 23 de ani ai riduri, poti incepe sa faci botox
Tango: Revenind la activitatea ta, o sa-ti pun o intrebare poate indiscreta: ce proceduri de infrumusetare folosesti chiar tu?
A.A.: Eu am niste gene bune, moste­nite de la mama, mai ales. Fac foarte mult sport, totdeauna m-am uitat la ceea ce mananc, nu fumez, nu consum alcool… Dar revenind la proceduri, bineinteles ca am facut si eu cateva injectabile, la inceput mai mult ca sa vad cum ma simt si in ce consta, sa stiu sa le spun pacientelor mele. Apoi le-am facut pentru mi s-a parut ca trebuie sa incep si eu sa fac cate ceva, am facut si niste sedinte de laser-terapie…
Tango: Pentru ce se face laser-terapia?
A.A.: Pentru pastrarea elasticitatii pielii. Deci am mers mai mult pe ideea de prevenire, mai ales ca am avut la indemana aceste proceduri.
Tango: De la ce varsta e bine sa incepem aceste proceduri? La injectabile ma refer, botox, acid hialuronic…
A.A.: Varsta e variabila in functie de fiecare persoana in parte. Tine de ritmul de imbatranire, pentru ca nu toti imbatranim la fel. Am avut paciente de 23 de ani cu fata plina de riduri, pentru ca au mostenit genetic problema asta sau au stat prea mult la soare… Iar daca la 23 de ani ai riduri, poti incepe sa faci botox. Am mai avut o pacienta care a venit la cabinet intr-o stare avansata de depresie, era suparata pe toata lumea, inclusiv pe toti doctorii esteticieni la care fusese pana atunci, dar arata foarte bine. Eu am zis ca are vreo 40 de ani. Si a inceput sa-mi spuna: am incercat aia si n-a mers, ailalta n-a mers, am facut si cutare terapie – nu mi-a placut. Era genul caruia nimic nu-i convenea. Si am intrebat-o ce varsta are. Avea 57 de ani! Si i-am zis: doamna, cum puteti sa-mi spuneti ca n-a dat nimic roade, nicio procedura pe care ati incercat-o, cand dumneavoastra aratati de 40 de ani si aveti 57?! Tot ce ati facut a avut efect!
A plecat de la mine foarte multumita, eu practic am facut cu ea o sedinta de psihoterapie, fara sa-mi dau seama. Dar ma bucur ca am putut sa o ajut, fie si asa.
Tango: Cum arata programul tau de zi cu zi? Cand operezi, cand dai consultatii? Ai si alti chirurgi care lucreaza pentru tine?
A.A.: Niciun chirurg nu lucreaza pentru altul. Fiecare chirurg lucreaza pentru el si atat, din pacate. Spun asta pentru ca mi-ar fi placut si mie sa am un business in care sa vin doua ore pe zi, sa plec, si sa ma mai intorc peste doua saptamani. Iar lucrurile sa mearga si banii sa curga. Dar, din pacate, acest business nu functioneaza asa, tot ce se produce iese din mainile astea doua. De exemplu, din suma pe care o ce­rem pe o anumita operatie, o foarte buna bu­cata merge catre consumabile, personal, anestezie, ce ramane sunt, de regula, banii fiecarui chirurg in parte. Din acest consi­derent, eu imi fac treaba, am pacientii mei, eu ii consult, eu ii operez, eu ii pansez. Nu face nimeni pentru mine nimic, si nici eu pentru altii. Dar suntem un grup de chirurgi care lucram aici, in aceasta clinica. 
Tango: De cati ani ai deschis clinica?
A.A.: Clinica e deschisa din 2002, dar a functionat intr-o alta locatie, mai multi ani la rand. Ulterior am achizitionat spatiul acesta si functionam aici din 2007. 
Tango: Esti singura in afacerea asta sau ai si asociati? Pentru ca ai spus ca sunt si alti chirurgi care lucreaza aici…
A.A.: Nu, afacerea e doar a mea. Ceilalti chirurgi lucreaza cu contract de colaborare, fiecare are pacientii lui, dar au avantajul ca au la dispozitie facilitatile clinicii, pentru care, bineinteles, platesc: sala de operatie, camera de consultatie, laser etc.
Tango: Cum crezi ca ai reusit in tara noastra, esti la un nivel material echilibrat? Lucrurile merg bine in aceasta afacere sau te-ai luptat cu tot felul de obstacole?
A.A.: M-am luptat si ma lupt. De-asta merge bine si a mers tot timpul, indiferent ca a fost sau n-a fost criza. Cererea este constanta, sa zicem ca a scazut adresabilitatea, vorbesc de clinica noastra, cam cu 10-15%, dar merge in continuare foarte bine, nu am de ce sa ma plang. Pa­cientii sunt multumiti, iar un pacient mul­tumit genereaza alti pacienti, asta este cea mai buna cale de promovare a servicii­lor me­dicale.

 

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *