Cea de-a 18-a zi a Festivalului aduce pe scenă alte două compoziții semnate de George Enescu, din totalul celor 35 incluse în programul acestei ediții. Creația enesciană are astfel șansa să fie ascultată și apreciată de public și, totodată, să fie descoperită de reputați muzicieni internaționali care, cuceriți de frumusețea muzicii și de personalitatea artistică de geniu a lui Enescu, includ piesele compozitorului român în repertoriile lor.
În această notă, de la ora 10, la Palatul Cantacuzino, are loc cea de-a XIX-a ediție a Simpozionului Internațional de Muzicologie “George Enescu”.
Organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România și de Muzeul Național “George Enescu”, simpozionul este o reuniune științifică asociată de câteva decenii Festivalului Internațional “George Enescu”, la care participă muzicologi, compozitori, cercetători și interpreți din țară și de peste hotare, studiile fiind publlicate în limbi de circulație internațională într-un volum de Proceedings editat la cele mai stricte standarde internaționale. Coordonatorul științific al Simpozionului este prof.univ.dr. Mihai Cosma.
Programul de concerte al zilei de marți, 17 septembrie, debutează cu un recital al pianistului german Gerhard Oppitz, pe scena Ateneului Român, de la ora 17.00.
În program: Sonata nr. 17 în re minor – de Ludwig van Beethoven, Suita a II-a – de G. Enescu și Sonata nr. 21 în si bemol major – de Franz Schubert.
Gerhard Oppitz este un pianist foarte apreciat, atât în Germania natală, cât și la nivel internațional, el fiind și un pedagog cu mulți ani de experiență. Aceasta se vede în atenția la detalii și modul nuanțat în care abordează lucrările pe care le interpretează. Mărturisește că muzica lui Beethoven și cea a lui Schubert sunt pentru el ca o ”limbă maternă”, reprezentând baza muzicală pe care s-a dezvoltat ca artist și de care se simte foarte atașat. De altfel, repertoriul său include cele 32 de sonate scrise de Beethoven, precum și integrala compozițiilor pentru pian ale lui Franz Schubert.
A abordat compozițiile lui George Enescu special pentru programul din Festival. El mărturisește într-un recent interviu: ”[…] sunt foarte bucuros că am acum această oportunitate de a cânta Suita a II-a, de Enescu. Este o piesă foarte frumoasă, scrisă în jurul anului 1900. Reflectă clar influența muzicii franceze, pe care Enescu a asimilat-o în perioada petrecută în Franța. Unii oameni au comparat această piesă cu lucrări de Fauré, Debussy sau Ravel. Dar, în același timp, Enescu a dezvoltat un stil foarte individual și personal de a scrie muzică. Din punctul meu de vedere, este un compozitor original și genial.”
Programul zilei continuă cu concertul Orchestrei și Corului Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi, la Sala Palatului, de la ora 20:00. Solistul invitat al serii este violonistul rus Sergei Krylov.
În program: Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră op. 6 – de Niccolo Paganini și Simfonia a III-a în do major op. 21 – de George Enescu.
Violonistul Sergei Krylov, originar din Rusia, s-a făcut remarcat prin lirismul intens al interpretărilor sale. Calitățile sale tehnice și expresivitatea sa l-au propulsat în topul celor mai apreciați violoniști ai momentului de la nivel internațional.
În ultimele sezoane, Serghei Krylov a devenit un oaspete obișnuit al multor instituții muzicale importante și este invitat regulat să cânte cu orchestre de top din lume, precum Dresda Staatskapelle, Filarmonica din St. Petersburg, Filarmonica din Londra și Royal Philharmonic, Orchestra Națională Rusă, Orchestra Mariinsky, Filarmonica della Scala și Accademia di Santa Cecilia, Orchester Philharmonique de Radio France, DSO Berlin, Konzerthaus Orchester Berlin, Budapesta Orchestra Festivalului, NHK Symphony Tokyo și Atlanta Symphony Orchestra. Printre personalitățile muzicale proeminente cu care a lucrat de numără Mstislav Rostropovici, Dmitri Kitayenko, Mikhail Pletnev, Valery Gergiev, Andrey Boreyko, Vasily Petrenko, Vladimir Jurowski, Fabio Luisi, Roberto Abbado, Yuri Temirkanov, Vladimir Ashkenazy, Dmitry Liss, Yuri Bashmet și Michał Nesterowicz.
Programul serii va aduce publicului două momente de mare virtuozitate. Compoziția lui Paganini va provoca intens și va pune în evidență calitățile tehnice ale solistului, precum și capacitatea lui de a reda toată bogăția de nuanțe a liniei melodice. Simfonia a III- a, de George Enescu, scrisă în anii 1916-18, este o compoziție orchestral-vocală amplă, în care dialogul dintre orchestră și cor denotă încărcătura emoțională a epocii, datorată Primului Război Mondial.
Foto credit Sergei Krylov – Mary Slepkov
