fbpx

Inocenta furata

de

Pentru orice copil, mina care-l mingiie inseamna „am sa-ti alin orice suferinta”, sarutul primit pe frunte ii spune „ voi fi linga tine toata viata”, bratele care-l string la piept ii amintesc ca „vei fi aparat impotriva oricui iti va vrea raul”. Atunci cind mingiierea, sarutul, imbratisarea au alte intelesuri, straine de nevoile lui, din daruri se preschimba-n blesteme. Pe care le duc cu ei, uneori, toata viata.

La noua ani am fost violata

Stateam intr-un bar, fata-n fata, la o cafea de dupa-amiaza, obisnuita, cu intimplari de la serviciu sau din viata personala. O cunosteam de doi ani, stiam una despre cealalta cam tot ce se putea sti din lungile nopti petrecute cu scrumiere pline si cesti acoperite de zat. Framintam, ca de nenumarate ori impreuna, cazurile de copii abuzati. „Stii, psihologii spun ca cei abuzati sexual in copilarie ramin, chiar si cind devin adulti, la virsta emotionala la care s-a petrecut violul. Eu am noua ani.“
A tras cu sete din tigara, apoi a stins-o, pe jumatate nefumata. A aprins una din nou, imediat, in timp ce eu incercam, greu, sa descifrez mesajul primit. „La noua ani am fost violata.“ Cu vocea alba, fara emotii, mi-a spus repede faptele, incercind sa evite vreun semn de compasiune din partea mea. „Era prieten cu ai mei, coleg de serviciu cu tata, stateam aproape, in acelasi cartier. Avea familie, o fetita mai mica decit mine, ne jucam impreuna cu ea, eu si sora mea. Intr-o dupa-amiaza, eram la el acasa, le-a dat afara, la joaca, pe cele doua si m-a oprit pe mine. Tin minte ca era deasupra mea cind s-au auzit batai in usa si glasul fetitei lui. Il intrebam de ce nu-i raspunde… Nu intelegeam nimic din ce mi se intimpla. M-a intrebat daca am ciclu… habar n-aveam ce inseamna asta si-apoi…“ Banuiam ca rememoreaza in gind clipele de cosmar, iar zgomotele cafenelei au umplut tacerea. A scurtat brusc povestirea, cu degetele sfarimind tigara: „Nu le-am spus nimic alor mei, pina pe la 16 ani. El m-a amenintat ca, daca spun, tata o sa se supere pe mine, ca este cel mai bun prieten al lui si din cauza mea o sa se desparta. S-a mutat, la scurt timp dupa, din cartier. Mergeam in vizita la ei, iar eu eram ingrozita ca parintii ar putea afla. De cite ori suna telefonul, de cite ori ma intorceam de la scoala, zi de zi, timp de citiva ani, asteptam, terifiata, sa vad daca tata a aflat.
A mai incercat o data, in timp ce eram in vizita la el, sa ma atinga, tata era in bucatarie, amenintindu-ma ca va spune totul. Am apucat totusi sa-l strig pe tata. Stiu ca atunci, in anii aceia, cind am mai crescut, nu-mi doream decit ca sora mea sa nu pateasca la fel.“ La 16 ani le-a spus parintilor. „Mama m-a intrebat ingrijorata daca mi-am inceput viata sexuala… I-am spus dur, direct ca nu mai sint virgina de la noua ani. In noaptea aceea, mama a albit, jumatate din cap era alb.“ Odata cu povestea ei, au mai iesit la iveala alte 5 cazuri de copii abuzati de acelasi barbat. „Mi-aduc aminte cum procurorul – era pe vremea lui Ceausescu, m-a intrebat daca nu era cumva beat si daca nu cumva l-am provocat, «fara sa-mi dau seama». Mama a facut criza de isterie, a urlat in tot tribunalul. L-au transferat la canal, la munca.“
Peste acele marturisiri au trecut aproape zece ani. Si multe, foarte multe ore de terapie, singuratate. Am rememorat impreuna, recent, intimplarile: abia acum, la 37 de ani, spune ca poate vorbi aproape normal despre ceea ce s-a petrecut atunci.

Copilaria ca un vis urit

Inainte de Revolutie, statul a asternut o tacere adinca, iresponsabila, peste cazurile copiilor victime ale abuzurilor de orice fel. Copii care si-au trait singuri spaimele, suferintele, traumele provocate de adulti. Dupa’89, ziarele au umplut prima pagina cu povesti socante despre copii rapiti, pusi sa se prostitueze, despre fete insarcinate cu propriii tati, despre copii ai strazii cumparati cu o ciocolata de pedofili straini.
Si totusi, putine cazuri ajung in justitie: declaratiile parintilor date in ancheta vorbesc despre rusine, teama, saracie, ignoranta. „Mi-a spus fata cea mica, l-a vazut pe taica-su cu sora-sa, dar n-am crezut-o. M-ar fi dat afara oamenii din sat, daca as fi spus.“ (mama Irinei B. de 12 ani din Galati, abuzata de propriul tata, de la virsta de noua ani.) „L-am amenintat ca-l spun la Politie daca n-o lasa in pace, dar m-a amenintat ca ma omoara si pe mine si pe ea.“ (sora mai mare a Mihaelei C., de 13 ani, din Dolj, violata de unchiul fetelor) „Mi-a spus ca a umblat cu unul din satul vecin, ca al lui e copilul. Sint toata ziua la munca, pe cimp, de unde sa stiu ce face ea acasa?“ (tatal Iulianei N., de 13 ani, din Sibiu, violata de un prieten al familiei) Cuvinte care adincesc ranile lasate de abuz pe trupul si in sufletul copiilor.

Copii ai nimanui

Cele mai multe cazuri se intilnesc, fara doar si poate, in rindul copiilor strazii. Lucratorii sociali din Organizatia „Salvati copiii“ povestesc in rapoartele lor despre felul in care fete si baieti intilniti in canale sau gari isi incep viata sexuala de la 9-10 ani, vinzindu-si trupul pentru o bucata de piine sau o haina. Primul contact sexual inseamna clipe de tortura fizica: „De la violuri, continuind cu practicarea prostitutiei, participarea la realizarea unor materiale pornografice, transformarea copiilor insisi in abuzatori, angajarea liderilor in retele de racolare si trafic, intretinerea de relatii homosexuale, nimic nu este strain copiilor care traiesc in acest mediu. Violul este un fenomen relativ frecvent pe strada. Victimele sint cu predilectie fetele si baietii foarte mici, iar posibilitatea ca acesti copii sa fie protejati de lege impotriva abuzului sexual este aproape nula. Acest fapt are drept cauza doua atitudini prezente atit in cultura noastra, cit si in sistemul legislativ: aceea ca victima este raspunzatoare pentru viol si aceea ca cei fara adapost sint condamnabili, pentru ca au ales sa locuiasca pe strada si, drept consecinta, sint irecuperabili.“

Condamnati la nefericire

Efectele violului asupra psihicului victimei sint covirsitoare. Ele se agraveaza cu cit virsta acesteia este mai mica si cu cit intre ea si abuzator exista o relatie mai apropiata. Maria Andrei este psiholog. A lucrat aproape zece ani cu copiii din centrele de plasament, a stat fata-n fata cu tacerea lor, cu refuzul de a vorbi despre ce li s-a intimplat. „Bineinteles, nici unul dintre ei nu a marturisit din prima, a fost nevoie uneori de saptamini intregi de dialog, de incercari de a-i cistiga increderea. Lucru extrem de dificil, avind in vedere ca pe linga abuzurile la care au fost supusi, s-a adaugat si abandonul familiei. Urmele sint cu adevarat de nesters. Atunci cind abuzatorul este o persoana apropiata, unul dintre parinti, fratele mai mare, copilului ii sint pervertite cele mai firesti nevoi ale virstei lui: nevoia de tandrete, de protectie, de a apartine unui grup. De cele mai multe ori, abuzul este insotit de violente fizice, de maltratari, dar si de santaj emotional: daca va spune, familia se va supara, nu va fi oricum crezut, iar mama il va da afara din casa, iar daca pastreaza secretul, va ocupa un loc favorit printre ceilalti frati. Consecintele merg pina la virsta adulta: comportament de seductie dezvoltat de la o virsta frageda, cu certe componente sexuale, tulburari sexuale – hipersexualitate sau evitarea oricarui contact sexual, confuzie in exprimarea afectiunii separate de sexualitate, depresii, dependenta extrema, sentimente de culpabilitate extrema, agresivitate, identificarea cu agresorul, lucru care, sigur, mai tirziu, poate transforma victima in abuzator al propriilor copii.“


Portret de monstru

Un caz aparte in rindul abuzatorilor sexuali il reprezinta pedofilul. Asociatia Americana a Psihiatrilor ii defineste astfel portretul: „cineva care, mai mult de sase luni, recurent, are intense fantezii sexuale, impulsuri sexuale sau comportamente implicind activitati sexuale cu adolescenti sau copii“. Pedofilul se simte inferior femeii adulte si cauta din aceasta cauza parteneri sexuali pe care sa-i domine sau care sa-l faca sa se simta in siguranta emotional. Incepe prin a avea fantasme sexuale, care pot fi urmate de sentimente de vina si teama de consecinte negative, si atunci se opreste aici. Apare apoi gindirea distorsionata, prin care aceste fantezii sint justificate, de aici se naste dorinta de a le pune in practica si, imediat, trece la fapte: colectioneaza materiale pornografice, adulmeca si ademeneste victima, face demersuri pentru a infringe rezistenta acesteia si ajunge la abuzul sexual. El dezvolta mai intii o relatie cu copilul, bazata pe prietenie sau frica, se imprieteneste cu membrii familiei din care acesta face parte. Este convins ca aceasta practica reprezinta cel mai bun remediu pentru dificultatile lui de relationare si ca el este singurul care sufera. (date preluate de la Organizatia „Salvati copiii“).
Dupa’89, pedofili straini, cunoscuti in tara lor pentru comportamentul lor deviant, au trecut nestingheriti granita in Romania, atrasi de informatiile despre sutele de copii aflati pe strazi, neprotejati: Michael-Paul A., cetatean francez in virsta de 44 de ani, arestat si condamnat la doi ani de inchisoare pentru intretinerea de relatii sexuale cu un minor si savirsirea de acte cu caracter obscen asupra unui minor; Peter G., om de afaceri elvetian, arestat intr-o camera de hotel, fiind surprins cu doi adolescenti, condamnat la doi ani de inchisoare; Michael T., preot englez in virsta de 34 de ani, condamnat in 1998 pentru aceleasi fapte; Mason J., presupus om de afaceri in virsta de 54 de ani, a fost arestat in 2001 la Brasov, sub acuzatia de pedofilie si detinere de armament.
„L-am cunoscut pe Cristian, un baiat de 13 ani, pentru care am inchiriat pentru o luna o cabana la un camping. Acest copil a intermediat legaturi cu inca 6 copii cu care am intretinut relatii sexuale (…) sarutari, mingiieri, imbratisari, felatie. De obicei, raporturile sexuale se faceau doar cu un singur copil, ceilalti putind doar fi prezenti.(…) Aveam obiceiul sa fac mici excursii in acest scop intr-o padurice de linga Bucuresti.“ (din declaratia data in prezenta lucratorilor sociali ai Organizatiei „Salvati copiii“ de catre Michel Paul A., cetatean francez, arestat in Romania pentru pedofilie.)


Jocuri pentru adulti practicate de si cu copii

In cadrul unei conferinte de presa tinute de Centrul pentru Protectia Online impotriva exploatarii Copiilor (CEOP) in colaborare cu Ambasada Marii Britanii la Bucuresti, Jim Gamble, seful CEOP din Marea Britanie a afirmat ca in tara lui „unul din patru copii isi da intilnire offline cu persoane cu care au initiat comunicarea pe internet.“ Lunar, centrul reuseste in medie sa salveze peste 100 de copii, iar in luna aprilie a anului 2006, au fost operate 173 de arestari. Politia Romana, reprezentata de Gheorghe Popa, inspector general, sustine ca, deocamdata, in Romania nu exista cazuri de producere de imagini pornografice cu minori, cele care ruleaza pe internet fiind exclusiv importate. „Avem noroc ca, in Romania, pedofilii sint intr-un numar cu mult mai mic fata de celelalte tari“, a spus Katalin Kibedi, secretar de stat in Ministerul Justitiei, „fiindca, deocamdata nu sintem pregatiti sa facem fata unei probleme de acest gen.“ Abia acum se lucreaza la modificarea Codului Penal, modificare ce ar trebui sa inlature opozitia dintre apararea drepturilor omului in cazul acuzatului si drepturile fundamentale ale victimei.
Putini minori romani sint racolati prin internet, spre deosebire de ceea ce se intimpla in strainatate. Este singurul efect bun al saraciei, caci astfel, doar 21% din populatie are acces la computer, fata de Marea Britanie unde procentul este de 100%. „In 30% din cazurile inregistrate, este vorba despre copii care ei insisi genereaza materiale prin care incearca sa atraga alti copii sa incerce experiente noi“, a spus Jim Gamble.
Conform unui documentar prezentat pe National Geographic, anual, un milion de copii din Asia sint obligati sa se prostitueze. In Portugalia, in 2002, a izbucnit un scandal fara precedent: unul dintre functionarii celui mai mare orfelinat din tara, „Casa Pia“, a fost arestat in urma mai multor plingeri depuse de copii, conform carora ar fi fost abuzati sexual de acesta. Pe de alta parte, in Olanda, in iulie 2006, un tribunal din Haga a respins cererea unui grup de protejare a drepturilor copiilor de a interzice Partidul Dragostei Fratesti, Libertatii si Diversitatii, partid al carui program prevede relatii sexuale liber consimtite cu minori de la virsta de 12 ani, legalizarea pornografiei infantile si a zoofiliei. Internetul este plin de filme pornografice ai caror actori sint copiii. Johnie Proudly posteaza pe net poze nud ale tuturor copiilor de care se indragosteste. Pe un alt site al pedofililor exista un tabel cu legislatia infractiunilor de natura sexuala din toate tarile lumii. In Statele Unite, Organizatia Nambla (North American Man/Boy Love Association) militeaza pentru drepturile pedofililor.


Ce e de facut?

Monstrii pot fi oriunde: strainul din parc ce farmeca bonele cu priceperea cu care se apropie de copii, noul amic al familiei, dornic sa ne ajute, cu gesturi seducatoare fata de copilul nostru, vecinul gata oricind sa ne sara in ajutor, atunci cind serviciul ne retine peste program. Ce-i de facut? Copilul nu trebuie lasat decit cu persoane de incredere, rude sau prieteni verificati in ani buni de relatie. Cel mic trebuie invatat, inca din primii ani de viata, ca nu are voie nimeni sa-l atinga in zonele intime, decit parintii, nici macar sub o motivatie care pare rezonabila, ca nu are voie sa primeasca nici un cadou de la cineva strain si ca trebuie sa semnaleze orice incercare a unei persoane straine de a se apropia de el, sub o forma sau alta. Dati personalului din scoala sau gradinita unde invata cel mic o lista cu persoanele carora poate fi incredintat, la terminarea cursurilor.

 

Categorii:
Reportaj

Comentarii

  • Daca n-as fi aflat de astfel de cazuri printre cei cunoscuti, poate n-as fi fost atat de restrictiva in ceea ce priveste "pe mana cui imi las copilul". Culmea e ca majoritatea celor din jur nu vad NICI UN PERICOL cand copiii raman ore in sir "supravegheati" de x sau y: parinti sau rude ale colegilor de clasa, vecini, etc.

    ivanelena2000 septembrie 29, 2010 1:14 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.