Suntem cu totii de acord ca fara lumina n-ar fi viata pe Pamant. La lumina se dezvolta plantele, la lumina se sintetizeaza vitamina D in organismul copilului care este ferit astfel de rahitism, sub lumina calda a verii ne odihnim in concediu. Asteptam sa luam lumina simbolica de Pasti ca semn al intrarii in primavara.
E limpede, ne place soarele si poate de aici si dorinta de a ne etala in orice sezon pielea bronzata, ca un semn al vacantei perpetue pe care truditorii de rind nu si-o permit. La moda este pielea bronzata, care in mintea creatorilor de imagine inseamna sanatate. Pe acest concept s-a cladit o intreaga industrie a ofertelor de bronz artificial, realizat fie cu ajutorul solarului, fie cu pastile care cresc gradul de pigmentare naturala a pielii. Asa au aparut cremele de autobronzare artificiala pentru cei care nu pot sta la soare, dar vor sa aiba piele de vacanta, si a fost inventat fondul de ten de culoare cafenie. Mici trucuri, cu atit mai interesanta fiind manipularea aceasta de imagine cutanata, desi persoanele cu pielea negricioasa apartinind etniilor colorate nativ au fost indelung si pe nedrept marginalizate si discriminate pe criteriul culorii tegumentare. Sa fie oare un exemplu subtil de „political correctness“?
Este oare sanatoasa aceasta expunere la lumina doar de dragul unei nuante aramii? Categoric, nu! Medicii dermatologi din lumea intreaga nu inceteaza sa aduca noi si noi dovezi ale nocivitatii expunerii la razele ultraviolete. In Australia, singura tara din lume in care rata incidentei cancerelor de piele este in scadere, aparatura de bronzat a fost scoasa in afara legii ca o masura de protectie a populatiei. Programe internationale de sanatate publica avertizeaza ca expunerea cronica la ultraviolete produce imbatrinire prematura si este, fara indoiala, cauza principala a cresterii vertiginoase a cancerelor cutanate. Cit de expusi sintem cu adevarat la acest risc? Statisticile spun ca o persoana dintr-o suta va dezvolta un melanom malign in cursul vietii si ca 25% din populatia emisferei nordice va face o forma sau alta de cancer cutanat. Efectele razelor solare asupra pielii sint din ce in ce mai nocive pentru ca stratul de ozon, care constituia pina de curind un filtru suficient, s-a subtiat ingrijorator.
Nu e de gluma, ecologistii ironizati decenii intregi au avut dreptate: poluarea atmosferica contribuie permanent la aceasta deteriorare. Studiile arata ca intre 1972 si 1992 stratul de ozon a scazut dramatic cu 5-7%, radiatia solara si-a intensificat efectul de ardere cu acelasi procent, iar riscul de cancer cutanat a crescut de la 6% la 10%. Cifrele sint nemiloase, iar realitatea este cruda si urgenta. Printre cunostinte ati auzit desigur de cineva care a avut o alunita transformata in melanom, cel mai de temut cancer de piele. Poate ati auzit ce usor apar ele pe pielea posesorilor de alunite expuse cu inconstienta la razele ultraviolete, fie ele naturale sau artificiale. Melanomul afecteaza mai degraba grupa de persoane aflate la virsta maturitatii, 30-40 de ani, dar exceptiile nu lipsesc in rindurile tinerilor sau virstnicilor.
Schimbarile cele mai vizibile se petrec la nivelul pielii si sint determinate de expunerea la razele ultraviolete naturale sau artificiale. „Este clar ca expunerea acuta sau cronica la lumina de-a lungul vietii duce la exacerbarea problemelor cutanate asociate fotoimbatrinirii“, spune un grup de cercetatori americani (Photoaging 2004, Darrell S. Rigel si co.).
Prin termenul de fotoimbatrinire se intelege totalitatea schimbarilor cutanate produse sub influenta luminii pe intreg parcursul vietii. Daca ne gindim la modificarile de culoare ale pielii, ca aparitia petelor cafenii pe unele portiuni ale tenului, sau la aparitia cheratozelor solare in forma de zone cafenii pe miini, sau la aparitia pistruilor pe decolteu sau pe umeri, la accentuarea desenului vascular pe fata, adica a cuperozei, precum si la accentuarea ridurilor, la pierderea elasticitatii cutanate, toate induse de expunerea la ultraviolete, vedem ca sintem cu totii atinsi de aripa neagra a luminii. Aduceti-va aminte de ceafa brazdata de santuri adinci a taranului care nu face plaja si nu sta la solar, dar care nu stie sa-si protejeze acest petec de piele atunci cind munceste la cimp. Poate ati vazut si buzele arse de soare, crapate si descuamate, pe care fisura care nu se mai vindeca arata limpede aparitia unui cancer. Daca vi s-ar propune sa stati sub o bomba cu neutroni ati refuza negresit, pe cind viata expusa sub razele nemiloase ale soarelui, aceasta bomba atomica naturala, este acceptata fara rezerve, cu placere si bucurie inconstienta.
Dragi semeni din publicul consumator de soare, pericolul este extrem de aproape si nu este suficient inteles si luat in serios. Daca vrem sa facem umbra acestui pamint cit mai mult timp, trebuie sa intelegem la ce ne expunem si sa ne repetam in gind: nu mai exista de mult bronz sanatos, exista doar o placere cu riscuri asumate.
