Sa mintim deschis despre problemele sexuale

de

Indemnul cel mai falos din ultimul deceniu este sa-ti discuti problemele sexuale cu partenerul, nu cu prietenele sau cu mama. „Spune-i deschis ce nu merge!“ rage un sfat labartat prin toate publicatiile, emisiunile si conferintele de profil.

Cu delicatete si tact, cica, trebuie sa-i trancanim partenerului ce anume din minunata lui atitudine in pat ne va transforma curand in frigide mofluze. Specialistii spun sa alegem momentul, tonul si lexicul potrivit atunci cand il anuntam pe partener ca e un amant mizerabil sau, mai eufemistic si mai cu tact, ca noi avem mintea prea constipata pentru fabuloasa lui imaginatie.


Complicatii erotice la (dez)ordinea zilei

Statisticile (daca am inceput cu acest termen, cred ca v-am pierdut deja, majoritatea ati dat paginile inainte, sa cititi rubrica de moda) prevad ca majoritatea cuplurilor au probleme in pat. Si cea mai mare parte din frustrari ramane bine camuflata in pudoarea iatacului cu jaluzele groase. Nici o femeie nu e multumita suta la suta de bilantul postcoital. Anorgasmia e deja rutina, durerile suspecte in zonele delicate sunt si ele la ordinea… sau mai degraba la dezordinea zilei, pozitiile incomode inhibitorii au facut cariera, iar, mai presus de toate, mocneste o cumplita frica de cuvinte si de mutre.

Nu ai curaj sa-i spui barbatului pe care il adori ca, daca te mai asaza o data cu picioarele in unghi atat de obtuz, e liber sa-si caute amante la clubul de gimnastica. Fiindca tu oricum nu mai esti functionala doua saptamani, dupa un spagat atat de spontan pe barna patului. 

E usor sa spui „discuta cu partenerul“, asta aud de-a lungul si de-a latul lumii. In America, le invata de mici sa spuna ce nu le convine, virginele stiu dinainte de a face sex prima data ce probleme au in pat. Societatea moderna a transformat in folclor toate defectele de fabricatie si de strategie ale barbatilor.

O fata care nu stie ce e ala orgasm, fiindca are doar 14 ani, stie cu siguranta sa explice vehement cum e sa nu ai orgasm, pentru ca sistemul purcede la indoctrinarea lor inca din zorii vietii. Ele vorbesc despre problemele sexuale dinainte de a trece prin probleme sexuale, se adreseaza unor parteneri imaginari si militeaza zgomotos, ca Greenpeace cand intra in strechea salvarii balenelor.

Proasta, dar vesela

La noi, a discuta „deschis“ cu partenerul despre ceea ce nu merge in relatia sexuala este echivalent cu dezastrul. Repercusiunile sunt una mai grandioasa ca alta: fie dansul isi va cauta o amanta care sa nu fie de parere ca el ejaculeaza precoce, fie te va parasi, ca sa nu mai vada in viata lui moaca femeii care i-a zis (cu alte cuvinte) impotent.

Sa luam cazurile standard. Tu constati dezolata ca el poseda un penis eminamente mic. Desigur, cei sapte ani de-acasa si cei trei ani din fata blocului te-au invatat ca marimea nu conteaza. Dar, dupa a optsprezecea partida de sex in care ai senzatia sinistra ca te-ai asezat din greseala pe o sticluta de picaturi de nas, incepi sa te intrebi cum o fi sa te asezi pe o sticla de cola.

Iertati-mi frivolitatea si decoltaciunea tabloului, dar ne-am adunat aici, in pagina asta, ca sa discutam deschis. Daca in compania lui Mister Small Penis nu-ti amintesti sa fi avut vreodata vreun pui de extaz, va trebui sa desigilezi o discutie foarte delicata. Asadar, potrivit parerii specialistilor, trebuie sa-i spui verde care e problema. Oricat de frumos ai formula, oricate metafore, comparatii, epitete, sinecdoci si metonimii ai debita, partenerul tau se va face ciclam la fata.

Aratati-mi un barbat care intelege, de vorba buna, ca are penisul prea mic, si eu imi cer scuze plangacioase in aceasta revista, imi public o poza in care-mi torn cenusa-n cap cu o carafa.

Teoretic, el ar trebui sa inteleaga adevarul filosofic cum ca nimeni nu le are pe toate si ca are si el alte calitati – pe care altii nu le au, bla-bla. Dar el nu are nevoie de „alte calitati“. La dracu, cu masteratul! Barbatii nu vor sa fie nici inteligenti, nici buni bucatari si nici puternici, daca nu au penisul cel mai mare din lume. Restul sunt prostii. Pros-tii!

Reteta recomandata de sexologi (care am impresia ca au toti penisul mare, din moment ce-si permit relaxarea unor asemenea sfaturi) este sa-i spui ca exista o solutie, dupa principiul popular „mica, dar vesela“. In sensul ca dimensiunile meschine pot fi compensate de anumite miscari inspirate.

Dar de aici iti aprinzi paie in cap si-ti stingi pasiunile de mai jos de cap. Fiindca auzind acestea, el o sa te intrebe morocanos: „Mda? Ce miscari, adica?“. Iar tu va trebui sa faci ca el, pentru ca (te asigur) din desene nu pricepe nimeni. Trebuie sa iei mana lui s-o asezi, cu mana ta, acolo unde ai vrea sa stea ea. El o sa se strambe, tu o sa te enervezi, cearta eufemistica se va transforma in scandal toparlanesc, iar viata voastra sexuala se va contorsiona numai la conditional perfect: ar fi fost, daca…

Intromisiune Imposibila I

Sa-i spui amabil amantului tau ca nu poti avea orgasm langa el, fiindca schimba pozitiile in pat cam tot atat de rapid cum schimba si canalele la TV, seara, cand nu-i convine nimic? Pai iti va raspunde ca, daca nu mai schimba pozitiile, ramane el fara placerea fara de care nu poate vietui. Si-atunci, e gustul lui impotriva gustului tau, asa cum faceti si cu ce-i in frigider. Dar daca la musaca iti mai face cate-o concesie, in sex nu vei beneficia de aceeasi clementa. Toleranta zero.

Ce poti sa-i spui „in fata“ unui barbat, asa cum te indeamna sexologii? „Iarta-ma, dar saruti cleios si gura ta are un iz suspect!“? „N-am mai avut orgasm de cand am vazut DVD-ul ala porno adus de frac-tu din Belgia!“? „Esti prea tehnic, fii mai dragastos!“ „Daca nu rezisti macar 4 minute, eu nu pot sa ma simt bine!“?

Eu nu mai zic nimic: incercati si va rog sa (nu) imi spuneti si mie rezultatul… O sa intrebati atunci ce naiba vreau cu acest text si care e solutia. Ar fi o marlanie sa va sfatuiesc sa va despartiti de fiecare barbat care vi se pare debil in pat. E si imoral, si imposibil sentimental, si hazardant – nimeni nu garanteaza ca Fat-Viril va aparea in luminisurile vietii voastre.

Chestiunea sta cam asa: problemele ti le rezolvi singura, draga mea, incercand sa sugerezi prin gesturi si aluzii (cumplit de fine!) cam ce astepti tu de la el. Sa nu se prinda ca sfatul are miros de repros, ca toate stratagemele se intorc impotriva ta, el va latra arogant ca ai o problema si te trimite la ginecolog, sa vada daca nu cumva ti-a intrat vreo viespe in copilarie si n-a mai iesit.

Ca atare, atentie maxima la trucuri. Asaza-te asa cum ai vrea sa te aseze el, saruta-l tu asa cum ai vrea sa te sarute el, gandeste-te la Jude Law in acele momente dificile si, daca tu vei reusi sa mimezi dezlantuirea senzuala, partenerul tau isi va procura incredere in el, se va dezinhiba in sfirsit, iar hormonul imaginatiei lui care prinsese crusta va secreta din nou idei constructive. Doar asa vei ajunge la o ameliorare vizibila (insa frustrant de treptata) in pat. Merita.

Oricum, varianta cu discutia libera despre tine, care ai penis prea mic, si despre tine, care ai sanii prea mici, se va tari in patru labe pana pe holul tribunalului. Ca sa afle tot targul ceea ce partenerul tau oricum nu va pricepe niciodata.

Articol publicat in Revista Tango, nr. 11, aprilie 2006

  • Credit: Roy Morsch
  • Title: K75-342038

 

Tag-uri:
· · ·

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *