Virgil Carianopol – Amintire

de

Invatatoarea mea din clasa-ntaia/

De mult de-aici din lume a plecat/

S-a dus sa-nvete-n lumea cealalta/

Copii ajunsi la varsta de-nvatat.

Invatatoarea mea din clasa-ntaia

De mult de-aici din lume a plecat.

S-a dus sa-nvete-n lumea cealalta

Copii ajunsi la varsta de-nvatat.
 

Era o fetiscana numai soare,

Venea la scoala tot in pas zorit,

Iar in recreatii sta intotdeauna

Cu fel de fel de carti la tainuit.
 

S-a-mbolnavit odata intr-o toamna

Si-ntregul an s-a chinuit in pat.

Intr-un tarziu, ne-a spus domnul director

Sa n-o mai asteptam, ca s-a mutat.
 

Tu, timp, n-o mai lasa acum furtunii,

N-o mai lasa prin vanturi si prin ploi.

Destul s-a chinuit saraca

Pana s-ajunga de la ea la noi.

Ai grija, pune-un inger sa pazeasca

Daca mananca seara sau de nu,

Si n-o lasa sa-si cheltuiasca banii

Numai pe carti, mai cumpara-i si tu.
 

Fii bun si bland, o cat de mult n-ar vrea,

N-o mai lasa la margine sa stea!

Era neinvinsa, iubitoare, buna,

Gaseste-i loc pe undeva prin luna.

 

 

Comentarii

  • superb,cuvintele ar fi de prisos

    busuiocrodica mai 21, 2011 7:51 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *