MIOARA ROMAN: Nu sunt genul care sa ma sinucid din amor

Cand auzi numele Mioarei Roman, primul gand te duce, inevitabil, la sotia blanda si discreta, din umbra celui mai carismatic om politic al anilor ’90. Dincolo de facilele aparente ale abordarii, descoperi, de fapt, mult mai mult de atat: o femeie exceptionala, cu o educatie aleasa si o cariera solida, mandra de cele doua fiice ale sale, careia multcomentata destramare a casniciei cu Petre Roman nu i-a murdarit amintirile frumoase despre dragoste, familie si despre fostul sot.

Barbatii fac fapte de eroism datorita naivitatii lor  

Marea Dragoste/ Tango: Copilaria ne  influenteaza intreaga viata, dar cine a influentat copilaria dumneavoastra?

Mioara Roman: Bunica a fost personajul cel mai important din copilaria mea. Era un poem. Cu niste conceptii cat se poate de moderne, dar si clasice, in acelasi timp. Ne-a invatat ca o domnisoara nu se plange niciodata, totdeauna totul e in regula, nu ii este nici foame, nici sete, trebuie sa emane liniste si, mai ales, sa-si tina rangul, indiferent de sacrificii. Adica sa nu lase sa dispara confortul ei si al celor din jurul ei. Apoi, ne spunea in adolescenta: „Voi puteti sa iesiti cu baietii, sa va pupati, sa va imbratisati, dar urma caprioarei (adica virginitatea) sa nu o dati decat barbatului pe care il veti iubi cu adevarat“. „Adica sotului, nu?“ am intrebat noi. „Ei, nu stiu, eu va spun sa fie omul iubit“… Fara comentarii. Tot ea spunea „Sa nu uiti niciodata, toti barbatii din lume sunt copiii nostri!“ Eu n-am inteles chestia asta pana de curand. Barbatii fac acte de eroism care misca lumea, de obicei in bine, tocmai datorita acestei naivitati a lor, care le da curajul inconstientei. Barbatii simt nevoia mereu sa-si foloseasca adrenalina.

Marea Dragoste/ Tango: Si cum ramane cu zicala „in spatele fiecarui barbat puternic sta o femeie si mai puternica“?

Mioara Roman: Sa-ti spun ceva. Am fost invitati in 1995 in China. La sfarsitul vizitei, fostul lor ministru de externe i-a spus lui Petre „God bless you!“, iar mie „Imi pare rau doamna, stiti ca in spatele unui barbat de succes sta intotdeauna o femeie extrem de inteligenta si foarte obosita“. Si eu sunt obosita… Am avut mereu o viata plina. Chinezii au o vorba, un blestem: „Sa dea Dumnezeu sa ti se intample prea multe lucruri in viata“. Milenar, omul cauta stabilitate, iar atunci cand ti se intampla prea multe lucruri, nu ai timp sa te bucuri de ce ai. Esti intr-o vesnica schimbare.

Marea Dragoste/ Tango: Viata dumneavoastra a fost plina inca din copilarie?

Mioara Roman: Da. Tata a fost diplomat de cariera, numit prin decret regal, in 1945. Melescanu mi-a povestit prin anii ’90 ca atunci cand s-a angajat el la Externe, in 1963, i s-a spus ca acolo exista doi „ciudati“, numiti prin decret regal. Gheorghe Magheru si Ion Georgescu, tatal meu. Provenea dintr-un sat oarecare din Arges, Jiblea, dar a studiat la Cluj (a fost elevul lui D.D. Rosca si al lui Lucian Blaga si a facut doctoratul cu Petre Andrei si Alexandru Rosetti), apoi a participat la stagii de perfectionare la Paris, Roma si Geneva. Iar la Geneva, in 1939, s-a intalnit cu Nicolae Titulescu. El i-a recomandat sa-si ia familia si sa se mute in Elvetia, pentru ca Romania va intra in razboi cu nemtii si nu va fi bine. Asa s-a si intamplat, dar tata a vrut sa ramana in tara. Iar in 1945 a fost trimis prim-secretar la Varsovia. De acolo am primele mele amintiri, in trenul ce ne ducea in Polonia, pe mine, sora mea mai mare si pe parintii mei. La Varsovia s-a si nascut fratele meu, actualmente unul dintre cei mai mari savanti in fizica cuantica. La 24 de ani era deja doctor in stiinte si conferentiar, cu studii la Geneva. Iar acum, desi in 1990 a fost acuzat ca vrea sa se impuna doar pentru ca este cumnatul lui Petre Roman, a ajuns directorul Institutului de Cercetari in domeniul fizicii din Franta.

Marea Dragoste/ Tango: Revenind la Varsovia, acolo v-ati si inscris la scoala?

Mioara Roman: Da, am urmat cursurile unei Scoli particulare Franceze de acolo. Apoi, tata a fost trimis in lumea a treia, la posturile slabe, cum se considerau atunci. El a deschis ambasadele din Cairo, in 1948, de la Bagdad, de la Alger. Eu am stat cu el doar 2 ani la Cairo, invatand tot la un liceu francez. De atunci aveam idei deschise despre lume, despre diversitatea raselor si a obiceiurilor. Aveam colegi de toate natiile… Dupa 1952, insa, tata a considerat ca trebuie sa invatam intr-o scoala romaneasca si am stat la bunica, apoi la internat si apoi singure. Tata avea o viziune extraordinara asupra politicii externe. El a fost cel care a propus sa facem un echilibru intre relatiile cu Occidentul si lumea a treia, inca din 1964.

Marea Dragoste/ Tango: Sa inteleg ca ati avut o situatie privilegiata, fiind fata de diplomat…

Mioara Roman: Nici pomeneala. Tata nu facea parte din aparat. Era considerat un intelectual, fiu de taran sarac, care am aflat ca a fost primar taranist timp de 35 de ani. De ce toate tarile comuniste stateau mai bine ca noi? Pentru ca ei nu au avut un sef de stat cu patru clase, paranoic, care sa anuleze orice valoare. Pe timpul lui Gheorghiu Dej totul era altfel, chiar si viata lui privata era de un alt nivel… Se stie, el avea o amanta celebra, actrita Michelle Morgan. Ii trimitea saptamanal un avion de vanatoare sa o aduca in Romania. Michelle Morgan a murit, asa ca nu se mai ofenseaza nimeni.

Eu si sora mea am invatat sa dansam din buric

Marea Dragoste/ Tango: Cum de ati ales limba araba pentru facultate?

Mioara Roman: Eu am dat la Drept prima data, dar nu am luat, pentru ca nu aveam dosar bun. Atunci copiii de intelectuali aveau dreptul la doar 15% din locurile de la facultate, restul erau pentru tarani si muncitori. Al doilea an am virat spre limbi straine, unde, la catedra de limba araba
l-am avut ca profesor pe Yves Nathan Goldenberg, roman de origine evreu, nascut la Cairo. Era un om extraordinar care ne-a invatat nu doar o limba araba perfecta, ci si sa-i iubim pe arabi.

Marea Dragoste/ Tango: In ziua de azi suna cam ciudat… sa-i iubim pe arabi. Lumea se teme de arabi, in cel mai bun caz.

Mioara Roman: Din ignoranta. Nu se stie mai nimic despre ei, nici macar ca nu toata lumea araba este musulmana. De exemplu, cel care a facut primul act important de terorism, in anii ’70, a fost un palestinian crestin ortodox ca noi. Ideea este ca din peste un miliard de musulmani, doar 200 de milioane sunt arabi. Intrebarea este: noi acceptam modul lor de viata? Pentru ca nu se poate spune ca sunt mai putin civilizati decat noi. De multi ani ma gandesc: ce neplacuta ar fi lumea daca am fi toti la fel!  Si cred ca unul din lucrurile care ar trebui sa ne dea de gandit este ca viata noastra e dominata de viteza. Acolo oamenii se bucura mai mult de viata.

Marea Dragoste/ Tango: Ce alte amintiri aveti din lumea araba?

Mioara Roman: Stiu ca una dintre menajerele noastre (apropo, nu stiu de ce azi ajutoarele in casa sunt considerate ca fiind ultimii oameni, ele sunt angajate ca noi toti) fusese dansatoare din buric. Acolo dansatoarele sunt antrenate ani de zile  si sunt la mare pret. Este o arta. Cea mai mare dansatoare din buric, Nagua Fuad, era sotia unui mare chirurg. Dansul din buric este pentru ei o ofranda pentru fertilitate, nu are nimic indecent in el. Menajera noastra si-a luxat piciorul si nu mai putea dansa, dar ne-a invatat pe noi sa o facem. Si a folosit pentru asta perdelele din saloane. Am invatat, deci, sa dansam din buric, eu si sora mea, si ne placea teribil. Ultima oara am dansat, impreuna cu ea, in 1984, la o petrecere.

Marea Dragoste/ Tango: Am vazut fotografii din adolescenta dumneavoastra. Erati foarte slaba.

Mioara Roman: Eram considerate, eu si sora mea, prea slabe. Aveam 57 de kilograme, dar la moda erau Marilyn Monroe, Sophia Loren, Ava Gardner… Si noi, ca sa parem mai pline, ne puneam pe sub taioare prosoape prinse cu ace de siguranta. N-as fi crezut atunci ca as putea sa ma ingras asa, dar vezi ce fac metabolismul, stresul, agitatia?!

Marea Dragoste/ Tango: Cand v-ati indragostit prima oara?

Mioara Roman: M-am indragostit de primul barbat din viata mea, la 18 ani, si m-am maritat cu el, asa cum erau timpurile. In anul cand nu am intrat la facultate am zis ca, pe langa invatat, trebuie sa ma apuc de un sport si m-am inscris la scrima. Asa l-am cunoscut pe el. Era cu 5-6 ani mai mare, sportiv de performanta si calatorea mult. Pe vremea aceea, sportivii faceau parte din lumea boema a Bucurestiului. Noi frecventam persoane ca Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalaga, Nina Cassian.

Marea Dragoste/ Tango: A fost dragoste la prima vedere?

Mioara Roman: Nu, eram prea tanara pentru asa ceva. El mi-a facut curte si mie mi s-a parut ceva deosebit. Era din Targu- Mures, extrem de manierat… Si atunci, ca si acum, era multa golanie si proasta crestere in jur. Asa ca el, un adevarat domn, era o exceptie. Casatoria noastra a fost grabita si de intoarcerea parintilor mei in tara. Si cum eu fusesem obisnuita sa cresc singura, mi-am spus ca decat sa stau sa ascult de parinti, mai bine ma marit. Am lasat fara nicio urma de regret apartamentul din Bulevardul Dacia pentru o garsoniera confort 2 si apoi, cand s-a nascut Catinca, două camere in Drumul Taberei. Dar era alta lume. Nu erau snobi, era o lume cum spun eu, a profesiilor care se respectau.
La noi in garsoniera jucam table cu fotbalistul Dumitrache, tot acolo venea Gheorghe Dinica, in Drumul Taberei eram vecini cu Ilie Nastase.

Cand eram insarcinata cu Catinca stiam ca o sa ma despart de tatal ei

Marea Dragoste/ Tango: La ce varsta v-ati casatorit?

Mioara Roman: La 20 de ani. Din cauza sporturilor de performanta pe care le-am facut, pierdeam sarcinile, dar la 27 de ani am avut-o pe Catinca. Atunci m-am simtit eu cea mai implinita ca femeie. Ambele sarcini, si pana cand copiii au facut cinci ani, au fost perioadele cele mai frumoase din viata mea. Chiar daca atunci cand eram insarcinata cu Catinca stiam deja ca o sa ma despart de tatal ei. Si nasterea fetitei ne-a indepartat si mai mult. Poate si pentru ca, imediat dupa nastere, el a plecat pentru o perioada in Alger, la tatal meu.

Marea Dragoste/ Tango: Ce a insemnat pentru dumneavoastra aceasta prima nastere?

Mioara Roman: O minune de copil de 3, 800 kg. Din punct de vedere medical, insa, un travaliu de 22 de ore. Am ajuns la spital la 6 dimineata si am nascut a doua zi la 4. Dar nu a mai contat nimic. Cand iti pune copilul pe piept pentru prima oara ai acel incredibil si coplesitor sentiment al facerii lumii.

Marea Dragoste/ Tango: Si cum v-ati descurcat cu Catinca? Lucrati, nu?

Mioara Roman: Da, m-am intors la radio dupa cinci luni. Pe ambele fete ale mele le-am alaptat cinci luni. Dar am avut norocul de a intalni o bona nemtoaica extraordinara. O fosta infirmiera de copii dintr-o manastire luterana. Catinca a fost un copil foarte cuminte, era visatoare, dar foarte doritoare de libertate. Nu prea manca, nu vorbea, nu plangea nici cand o durea ceva, dar daca o puneam in tarc urla ca din gura de sarpe. I-am pus o paturica pe jos si nu s-a miscat de acolo. Nu suporta sa fie inchisa. Oana, in schimb, era foarte nazdravana. In plus, din cauza nemancatului Catincai, am indopat-o pe Oana.

Marea Dragoste/ Tango: Haideti sa revenim la divort. Cati ani avea Catinca?

Mioara Roman: Niciun an. Adica atunci ne-am despartit, pentru ca de divortat am reusit abia cinci ani mai tarziu, fiindca asa erau legile atunci. Un divort dura cinci ani si costa de trei ori cat un salariu. Iar cand i-am cerut tatei sa ma imprumute mi-a spus: „Cand te-ai maritat nu m-ai intrebat nimic, vii acum la divort?“ Si am mai stat un an pana am reusit sa iau de la CAR.

Marea Dragoste/ Tango: Cum de ati divortat avand un copil asa de mic? Mai ales in timpurile acelea, femeile preferau compromisul unei casatorii jalnice decat divortul.

Mioara Roman: Ma vezi tu pe mine asa?! Am crezut ca am si eu dreptul la o alta viata. Si mi-am amintit replica tatalui meu atunci cand m-am maritat. Mi-a spus „Fii atenta ca ceea ce iti place la 20 de ani nu o sa-ti mai placa la 30.“ Si asa a fost. Dupa ce am facut-o pe Catinca, am considerat ca am destule valori in viata, afective si sentimentale, si ca nu mai am timp sa mai cresc un alt copil… apropo de ceea ce-mi spunea bunica despre barbati. Educatia Catincai este una solida, construita caramida cu caramida, erau timpurile mai relaxate si aveai mai mult timp de dedicat copiilor. Problema a fost la liceu, cand ne-a anuntat ca vrea sa dea la Arte Plastice, pentru ca nici eu, nici Petre nu puteam sa o ajutam la pregatire… dar a intrat a opta din 160 de candidati.

Marea Dragoste/ Tango: Sa inteleg ca de mica era atrasa de artele frumoase.

Mioara Roman: Da, prima oara cand i-am descoperit talentul pentru design a fost cand implinea Oana patru ani, iar Catinca avea doisprezece. Erau invitati toti bunicii si ii cumparasem o rochita chinezeasca (pe atunci era o raritate), dar Catinca m-a sunat la Radio si m-a rugat s-o las sa-i puna Oanei o rochie croita de ea. Am intrat in panica, l-am sunat pe Petre sa vedem cum iesim din impas fara sa-i ranim Catincai sentimentele. Mai ales ca stiam ca-i dadusem doar 20 de lei sa cumpere o panza de steag. Dar el mi-a spus: „Rochita noastra e o biata carpa fata de ceea ce i-a facut Catinca“. Si asa era. Alba, cu trifoi rosu, cu o inima brodata, cu volane, cu manecute bufante, o nebunie. Pacat ca Oana si-a cam distrus toate hainele, asa ca nu le mai am sa vi le arat.

Marea Dragoste/ Tango: Ce s-a intamplat intre divort si momentul in care v-ati recasatorit?

Mioara Roman: M-am dedicat meseriei. Sef la radio imi era Brucan, care facea niste lucruri extraordinare. De exemplu, facea in fiecare miercuri un briefing cu externistii, cei care lucrau cu informatii externe (briefing, da? In 1964). Si ne informa despre ce s-a mai intamplat peste tot in lume si cerea tuturor celor care plecau pe afara sa povesteasca ce au vazut. Pentru ca atunci puteai inca pleca fara probleme, chiar cu celebra bursa a lui Petre au mai fost alti 400 de tineri si in total cateva mii. Revenind, eu ma intorsesem de la Alger, la tata. Si i-am povestit ce am vazut acolo. In timpul briefingului ma tot cita, apoi m-a chemat la el la birou sa-mi comunice ca tocmai a semnat numirea mea in functia de sef de sectie. M-am blocat. Eram doar de 11 luni in radio si nu ma simteam pregatita. Nu stiam ce sa fac. Mi-a spus „Draga mea, un ziarist trebuie sa vada si sa auda. Exact ceea ce ai povestit tu din Alger s-a intamplat 3 saptamani mai tarziu. O alta si-ar fi cumparat rochite toata ziua, dar tu ai observat tot. E suficient. Si cred ca ai sa fii si un bun manager“. Auzi, manager in Romania?! M-a bufnit plansul. Nu mi-a fost usor pentru ca toti subalternii mei erau mai in varsta decat mine, dar am functionat pe criterii de competenta si spirit de echipa. Dupa ’90, o fosta colega spunea ca am facut exact ce trebuie sa faca un sef bun. I-am pus pe fiecare sa faca ce stia el mai bine si asa se simteau cu totii confortabil si nu existau invidii.

Marea Dragoste/ Tango: Dar nu erati curtata de barbati acolo, la Radio?

Mioara Roman: La 30 de ani a fost perioada mea de glorie, cred eu. De fapt, pana la 50 de ani am avut aceeasi greutate ca la 16 ani. Cand m-am ingrasat, mama mea s-a suparat foarte tare. Ea fiind o cucoana din Cluj, foarte stricta si foarte cocheta, mi-a spus dupa primul an in care am luat 17 kilograme: „Te-ai cam ingrasat!“ „Da mama, de la stres, asta e“. Mai trec cateva luni si iar: „Draga, te-ai ingrasat foarte tare“. Ca in final sa rabufneasca: „Imi pare rau ca am trait sa te vad cu fund de ragateanca“. Asta era pentru ea jignirea suprema. Era indignata ca de la masura 38 ajunsesem la 46. Si mai era indignata de ceva, ca in mult mediatizata mea vila nu incape mobila ei florentina, primita de la bunicul in 1936.
Dar sa ne intoarcem la perioada de dupa divort, cand m-am indragostit prima oara ca femeie, nu ca pustoaica. Era un ziarist foarte bun, cu 10 ani mai in varsta. Lui ii datorez maturizarea si armonizarea mea ca femeie.

Marea Dragoste/ Tango: Unde l-ati cunoscut?

Mioara Roman: Pe atunci ieseam zilnic. Munceam pana la ora 19 si apoi, impreuna cu Catinca Ralea, prietena si colega mea, mergeam in bar la Athénée Palace, unde canta Johnny Raducanu. Erau alte timpuri, nu era nicio problema pentru doua femei singure sa iasa in oras. Mai mergeam si la Melody, unde canta Aura Urziceanu, dansa trupa lui Cornel Patrichi, era lume selecta. Nina Cassian era nelipsita. In mediul acela l-am cunoscut. Era un om deosebit, nascut la Silistea Sibiului. A fost o dragoste completa, profunda.

Marea Dragoste/ Tango: Si atunci de ce s-a terminat?

Mioara Roman: Pentru ca am si eu orgoliul meu. Tolerez multe, dar am limitele mele. Iar el, intr-o deplasare la Paris, s-a intalnit cu o fosta iubita. Si mi s-a parut extrem de neelegant fata de mine. Acum poate parea o copilarie, dar atunci am pus punct fara sa ma gandesc de doua ori. Dupa 3 ani de relatie. Si gata.

Il stiam pe Petre Roman de cand era un baietel neimportant

Marea Dragoste/ Tango: Apoi l-ati cunoscut pe domnul Petre Roman…

Mioara Roman: Da, in 1973. De fapt, primele avansuri mi le-a facut in 1968, pentru ca mama lui, Hortensia Roman, era redactor sef la radio. Eu eram, insa, din copilarie prietena cu sora lui, Mirela, si l-am tot vazut acasa la ei. Dar avea 12 ani, era un baietel neimportant. Stiu ca la un moment dat am dat o petrecere la ei, cu niste studenti de la medicina si el, evident, nu avea ce sa caute. Si de suparare, de invidie, a coborat pe scara interioara direct in living, a luat un platou de aperitive, l-a azvarlit  in mijlocul camerei si a fugit in curte.
Era foarte nazdravan cand era mic. Apoi ne-am intalnit in 1968 la o petrecere la Casa Ziaristilor, data pentru lansarea lui Cornel Fugaru. A venit un tanar langa mine, cu un zambet larg, si m-a intrebat daca stiu cine e. „Nu“, i-am raspuns cinstit. „Eu sunt Petre.“ „Care Petre?“ „Fratele Mirelei. Acum sunt asistent.“ El terminase facultatea la 21 de ani si plecase la Paris cu o bursa pentru doctorat, dar il angajasera si ca asistent la facultate. In fine, m-a invitat la dans si m-a tinut vreo 4 dansuri, dar nu mi-a facut cine stie ce impresie pentru ca nu era si nu a fost niciodata punctul lui forte. Era neindemanatic. Nu l-am mai vazut de atunci pana in 1973.

Marea Dragoste/ Tango: Cand era deja barbat adevarat?

Mioara Roman: Cam asa ceva. Eu cred foarte mult in destin. Tin minte si acum ca era 20 iulie si Hortensia Roman era in vacanta la Carlovy Vary, ca in fiecare vara.
Catinca Ralea m-a rugat pe mine sa sun la ea acasa, sa intreb cand se intoarce si am dat de Petre. Tocmai se intorsese de la Toulouse si m-a invitat la cina peste doua zile. Eu i-am spus ca era imposibil, pentru ca lucram si era si ziua Catincai, fiica mea. „E si ziua mea, asa ca nu poti sa ma refuzi“ mi-a replicat. Asa ca a venit sa ma ia de la mama, de pe bulevardul Dacia. Exact la ora respectiva a avut loc un accident groaznic, chiar in fata casei, si eu am coborat ingrozita crezand ca si el a fost implicat. Ma si vedeam explicandu-i Hortensiei ce cauta baiatul ei acolo. Am fost stresata de la inceput de posibilitatea unei relatii cu fiul sefei mele. Si eu am ajuns jos dintr-o suflare, cu pantofii mei cu platforma (cu care eram mai inalta ca el) si l-am vazut cum cobora solar din masina tatalui sau, neavand nicio legatura cu accidentul, dar abordand zambetul sau celebru. Atunci a fost pentru mine „coup de foudre“. M-a invitat la Pescarusul, m-a invitat din nou la dans, dar l-am refuzat. Eu aveam 33 de ani si el 27. Tot atunci ne-a oprit militia si am vazut pentru prima oara talentul sau diplomatic. L-a invartit pe militian de n-a mai stiut de el. A doua zi, el pleca la mare, eu la Sinaia, cu un ziarist arab care voia sa-i ia interviu lui Ceausescu. Am terminat treaba si seara, la restaurant, ma cheama cineva la telefon. Era el. Cum ma gasise? A luat toate restaurantele din Sinaia la rand… Urmatoarea zi m-a sunat acasa la 12 noaptea si m-a cerut de nevasta. Eu am ramas fara replica. Am sunat-o pe Catinca Ralea sa-i povestesc, iar ea era incantata. Cand am implinit 30 de ani, ea mi-a spus: „Draga mea, esti eleganta, esti frumoasa, esti inteligenta, dar ai o problema, ai prea putini barbati“. Asa ca povestea cu Petre i s-a parut extraordinara.

Marea Dragoste/ Tango: Dupa acel „coup de foudre“ ati stiut ca el este cel ales pentru dumneavoastra?

Mioara Roman: Prima seara cu Petre a fost la mare, unde nu mai stia cum sa-mi marturiseasca dragostea lui. Dar dupa o saptamana „de miere“, pe mine m-a cuprins un fel de neliniste legata de el si relatia noastra. Avea un fel de impetuozitate, o forta care uneori ma speria. Cand isi punea in cap ceva nu se lasa pana nu realiza acel lucru. Asa ca am temporizat un pic lucrurile. Oricum, el s-a intors la Toulouse, l-am vizitat si eu in toamna, si relatia a curs mai lin decat incepuse. Ne intelegeam foarte bine, vorbeam aceeasi limba, cum se spune. Aveam cam aceeasi educatie. Diferenta de varsta nu a fost niciodata o problema, nu am simtit-o. Ci doar aceasta impulsivitate a lui extrem de controlata, dar existenta. Cum altfel poti explica prezenta in „balcon“, in ‘89 a unui conferentiar universitar specializat in cercetare fundamentala? Apropo, atunci tocmai facea un studiu asupra haosului… La Revolutie nu faptul ca a vrut sa fie prezent m-a surprins, pentru ca pe 21 noaptea la noi a fost un du-te vino continuu al tuturor cunoscutilor, ci cum a facut-o. Tin minte si acum ca eram acasa si, pe 22, pe la ora 14, Oana m-a strigat: „Mama, hai sa-l vezi pe tata la televizor !“ Iar reactia mea a fost: „Nu pot sa cred ca-mi face una ca asta!“ Din doua motive: pentru ca atunci cand am fost data afara de la Radio, pe fondul casatoriei mele cu fiul lui Valter Roman, m-am bucurat ca cel putin am iesit din domeniul public, unde erai vesnic in vizor, iar al doilea motiv era ca lui Petre nu-i placea niciodata sa iasa in public, cu greu il „corupeam“ la petrecerile de Revelion, si acum alegea sa fie in prima linie… Probabil a fost tot o experienta pe care el a decis sa o incerce, asa cum un an de zile dupa terminarea facultatii a hotarat sa incerce zilnic viata de noapte a barului Atlantic. Si a facut-o cu stoicism, ba chiar recunoaste ca a invatat sa mearga dormind, de la bar pana acasa. Odata incheiata experienta, s-a dus sa-si faca doctoratul in Franta.

Marea Dragoste/ Tango: De ce nu ati ramas in Franta daca el avea deja un post fix?

Mioara Roman: Lui nu i-a trecut niciodata prin minte sa ramana acolo. Eu mai cochetam cu ideea, din interiorul radioului simteam deja semnele degradarii situatiei in Romania. |n 1973 i-am spus tatei sa nu-l mai cheme pe fratele meu in tara, pentru ca o sa-i fie mai bine afara. Dar Petre era de neclintit, era convins ca cel mai bine pentru noi o sa fie in Romania.

Ne-am mai fi dorit un copil, dar n-am avut curaj

Marea Dragoste/ Tango: Cum a fost prima lui intalnire cu Catinca, fiica dumneavoastra?

Mioara Roman: Asta era teama lui cea mai mare. Zicea: „Noi ne iubim si e totul bine, dar copiii sunt altfel, ce ne facem daca nu ma place?“ Dar Catinca, dupa ce l-a cunoscut, mi-a spus: „Da, e dragut si imi cumpara si bicicleta“. Deci meciul era deja castigat.

Marea Dragoste/ Tango: Cum a fost nunta?

Mioara Roman: A fost o nunta de academicieni. Catinca Ralea si Petrut ne-au fost nasi. Iar participanti au fost, normal, colegii mei si colegii lui.

Marea Dragoste/ Tango: Si apoi, a adoptat-o pe Catinca?

Mioara Roman: Nu, Petre nu a adoptat-o niciodata, nici nu s-a pus problema. In primul rand, pe timpul lui Ceausescu sa adopti un copil era o treaba extraordinar de grea. Apoi, nici nu ne-am pus problema. Desi Petre venea dintr-o familie unde Hortensia a venit in casnicie cu o fata si cu un nepot pe care il crestea, iar Valter i-a adoptat si toti cei patru frati au avut aceleasi drepturi. Dar atunci era 1940 si era mai usor.

Marea Dragoste/ Tango: Atunci de ce se numeste Catinca Roman ?

Mioara Roman: Nu se numeste Roman, ci Zilahi, numele tatalui ei. Dar daca toata presa a numit-o asa, nu a mai dat nicio dezmintire si a lasat lucrurile asa. Era prea complicat sa stai sa explici asta tuturor.

Marea Dragoste/ Tango: Revenind… apoi a aparut Oana.

Mioara Roman: Da, noi am fi vrut doi copii, dar la cat de nastrusnica era Oana, nu am mai avut curajul sa mai facem altul. La nasterea Oanei, Petre era emotionat peste masura. Noi stateam atunci pe Ana Ipatescu, intr-un apartament comun. Catinca avea noua ani si la inceput cred ca a suferit un pic pentru ca toti ne ocupam de bebelus, dar imediat si-a luat in primire rolul de sora mai mare. Iar Petre a fost un tata tandru si atent. Umbla cu ea pe brate kilometri prin casa, stia sa o schimbe, fierbea cazane intregi de scutece, ii facea baie. Ne uitam la Calina, nepotica noastra… cat de usor e astazi cu scutecele de unica folosinta! De altfel, singura data cand mi-am folosit toate pilele pe care le aveam a fost cand a venit vorba sa procuram o masina de spalat. Ni s-a parut ca l-am apucat pe Dumnezeu de picior. Revenind la Oana, era asa de nazdravana incat bona noastra nu mai putea sa iasa cu ea in parc si iesea el. Cand se intorcea, dormeau bustean amandoi. Imi spunea: „Un antrenament de rugby e nimic fata de o ora in parc cu Oana“. Uneori, asa cum vezi in filme, Petre se ducea sa o adoarma si cand intram in camera o gaseam pe Oana cu degetul la buze „Sssstt! Doarme tata.“

Am schimbat un pic imaginea protocolului romanesc

Marea Dragoste/ Tango:  Ca sotie de prim-ministru, ati avut multe intalniri la nivel inalt. Care v-a impresionat cel mai mult?

Mioara Roman: Cea de la sarbatorirea a 50 de ani de Parlament al Japoniei, unde Imparateasa Japoniei, in timpul festivitatilor, incalcand orice protocol, a venit la noi si ne-a spus ce o impresionase pe ea in Romania, in anii 1970 cand venise in vizita oficiala: Dinu Lipatti, Gheorghe Zamfir, Delta Dunarii si padurile noastre. Iar Petre s-a apucat sa-i spuna ca noi tocmai retrocedam padurile. „Please, never!“, ne-a spus speriata „sunt cele mai frumoase paduri ramase in Europa. Tineti-le la stat si aveti grija de ele!“ Din pacate, Petre a fost facut comunist cand a cerut sa protejam padurile.

Marea Dragoste/ Tango: S-a vorbit mult pe marginea averii dumneavoastra fabuloase pe care o tineti ascunsa. Timpul a dovedit ca nu a fost asa. Cum de nu sunteti bogata?

Mioara Roman: Tata ne-a invatat ca banii sunt doar un mijloc. Sigur, trebuie sa traiesti bine, de aceea atunci cand am avut probleme, am vandut obiecte pe care le aveam mostenire, dar nu are niciun rost sa te imbogatesti pentru ca nu vei mai trai niciodata linistit. Am incercat, totusi, sa incepem o afacere in 2004, cand Petre nu mai era in esalonul unu, dar ni s-au inchis toate usile. Unii m-au intrebat ce am castigat in toti anii acestia. Si am realizat ca cel mai important lucru castigat este respectul.

Marea Dragoste/ Tango: Lasand la o parte pierderea intimitatii si atacurile presei la adresa dumneavoastra, lumea diplomatica in care ati reintrat nu va era straina.

Mioara Roman: Nu, evident ca nu, doar ca incercarea mea de a impune protocolul diplomatic international a fost comparata cu comportamentul dictatorial al Elenei Ceausescu. Ca atare, cand Senatorii americani au venit la Bucuresti si Dinescu le-a pregatit ca masa oficiala un chiolhan de opt ore, presa americana a scris ca nimic nu s-a schimbat in Romania. Politicienii nu se intalnesc la masa ca sa manance, ci ca sa discute! Dar, la nivel international, am fost apreciata si stiu ca am schimbat un pic imaginea protocolului romanesc. In 1990 eu i-am primit pe ducii de Malta, contele de Ribocourt, printul de Lichtenstein, fiicele lui Mihai, sotiile celor din Beatles care au facut si o fundatie aici. Am initiat miscari umanitare, am sprijinit legea pentru persoanele cu handicap, legea adoptiilor, unde am avut marea satisfactie de a vedea cum numarul romanilor care adopta a depasit numarul strainilor… A doua initiativa de-a mea pusa in practica de Petre a fost fondul Solidaritatea care se finanta dintr-o taxa pusa jocurilor de noroc si care rezolva cazurile de urgenta medicala ce nu puteau fi tratate in tara. Prin acel fond national, care era pe langa Ministerul Muncii, am finantat intr-un an 34 de operatii grave, ce au costat sute de mii de euro, dar au salvat vieti.

Daca Petre Roman n-ar fi intrat in politica, familia noastra ar fi ramas intreaga

Marea Dragoste/ Tango: L-ati sfatuit vreodata pe Petre Roman sa nu intre in politica?

Mioara Roman: Da, dupa 12 ianuarie, cand am inteles ca lucrurile sunt mai complicate decat par, l-am rugat sa se dea de-o parte. Si cred ca daca nu ar fi fost evenimentele de la Targu Mures, si apoi 13-15 iunie, nu ar mai fi acceptat functia de prim-ministru. Dar atunci s-a indarjit spunand ca „deja sunt actiuni impotriva Romaniei, iar eu sunt un singur pion.“ Si asa a fost.

Marea Dragoste/ Tango: Credeti ca daca Petre Roman nu ar fi intrat in politica, familia dumneavoastra ar fi fost acum intreaga?

Mioara Roman: Fara doar si poate. Categoric. Dupa Revolutie, toata familia noastra a fost agresata intr-un asemenea fel… eu am fost chiar agresata fizic de doua ori in public, Oana a avut probleme ingrozitoare la scoala. Ele au muncit de doua ori mai mult ca sa dovedeasca ce pot. Din punct de vedere istoric, Petre nu a gresit. A sustinut varianta opozitiei pentru a demonstra ca se poate si altfel. Din pacate, CDR-ul a folosit aceleasi metode ca si ceilalti. Asa ca imaginea lui s-a incetosat in ochii oamenilor obisnuiti. Imagine care era deja bombardata de toate tehnicile de manipulare cunoscute. L-au facut comunist, hot, in toate felurile.
Eu zic mersi ca am scapat cu viata si ca suntem sanatosi. Problemele noastre tin de ordin material. Dar noroc ca familia mea era una cu stare si am mai vandut casa mamei, impreuna cu fratii mei, au mai venit bani de colo, de colo… Muncim si mergem inainte.

Marea Dragoste/ Tango: S-a spus la un moment dat ca ati vrut sa va sinucideti din cauza unei aventuri a sotului dumneavoastra. E adevarat?

Mioara Roman: Am citit si eu cu stupoare in presa asemenea afirmatii. Nu sunt genul sa ma sinucid din amor pentru sotul meu, la 50 de ani. Astea fac parte din viata. Este adevarat, insa, ca dupa niste ani de presiune din toate partile, am facut o cadere psihica ce a necesitat tratament si o internare. Nu cred ca sunt singura care a suferit un astfel de soc post traumatic dupa Revolutia din 1989. Din pacate, aceleasi probleme si presiuni au fost cele care au contribuit decisiv la destramarea familiei noastre. Era bunul nostru cel mai de pret. Si l-am pierdut. Nimic pe lume nu merita sa pui in primejdie linistea familiei. Toata aceasta poveste, cu multe alte detalii, vor aparea in cartea mea, „Partea mea de adevar“. Dupa lansarea ei, voi dori sa ma retrag definitiv din viata publica. Sper sa am si unde…

Interviu realizat de Alexandra Rotarescu și publicat in revista Tango, martie 2009

Citește și https://revistatango.ro/mioara-despre-petre-roman-cel-mai-important-motiv-pentru-care-ne-am-despartit-a-fost-ca-eu-ii-reprosam-ca-n-avem-casa-2210