Prima gală de la Senat a lansat oficial demersul pentru recunoașterea raselor naționale ca patrimoniu cultural imaterial. Parlamentari, ambasadori și reprezentanți ai Ministerului Culturii și-au unit forțele la inițiativa Vicepreședintelui Senatului, Robert Marius Cazanciuc, și a Asociației HAITA. pentru a proteja un simbol al identității naționale.
Senatul României a găzduit miercuri, 29 octombrie, prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești, un eveniment de anvergură care a marcat asumarea la cel mai înalt nivel a unui obiectiv strategic: salvarea și protejarea celor patru rase de câini ciobănești autohtoni (Mioritic, Carpatin, Corb și de Bucovina).
Acest demers vine într-un context critic pentru rasele naționale. După secole în care au fost partenerii de neînlocuit ai păstorilor români, ciobăneștii românești sunt astăzi în pericol. Datele populaționale arată un declin îngrijorător din punct de vedere științific.
Desfășurat în Grădinile Senatului, evenimentul a reunit un grup de factori de decizie, incluzând membri ai Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, președinți de comisii parlamentare, ambasadori și reprezentanți ai misiunilor diplomatice, reprezentanți ai Ministerului Culturii, alături de lideri marcanți din mediul de afaceri și academic.
Momentul central al galei l-a constituit anunțul oficial al începerii demersurilor de includere a celor patru rase de ciobănești românești în Patrimoniul Cultural Imaterial Național, un prim pas esențial pentru pregătirea candidaturii către UNESCO.
Inițiativa Asociației HAITA a transformat un semnal de alarmă privind declinul raselor naționale într-un plan de acțiune susținut instituțional.
În deschiderea evenimentului, Robert Marius Cazanciuc, Vicepreședintele Senatului, a subliniat datoria statului de a proteja activ aceste simboluri naționale:
„Gala Ciobăneștilor Românești nu este doar despre chinologie, doar despre căței, este despre datoria noastră de a proteja un element de identitate și responsabilitatea noastră. Am auzit de multe ori, în spațiul public, discursuri despre patriotism. Adesea, patriotismul este redus la o simplă retorică a comemorării, la gesturi festive sau la declarații de circumstanță. Cred că patriotismul real înseamnă în primul rând responsabilitate activă. Este despre a face, despre a construi și, în cazul nostru, ca parlamentari, despre a legifera pentru a proteja.
Adevăratul patriotism înseamnă a identifica acele lucruri care ne fac unici și a le oferi un statut care să le garanteze supraviețuirea și prosperitatea. De aceea, demersul pe care îl susținem astăzi – acela de a declara aceste patru rase naționale ca fiind patrimoniu cultural imaterial al României – nu este un simplu gest de PR cultural. Este un act de politică publică. Este o obligație juridică și morală a statului român.”
Prezent la eveniment, Bogdan Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, a validat importanța culturală a raselor, declarând:
„Nu există obiceiuri legate de munte și îndeletniciri precum oieritul, păstoritul, și multe alte lucruri care să nu se lege de aceste rase tradițional românești, care merită recunoașterea și protecția necesară la nivel național.”
Avertismentul privind urgența situației a venit direct de la firul ierbii. Toni Avram, crescător de rase românești din zona Muscelului (Ciobănesc Românesc Corb și Țurcană neagră), a evidențiat pericolul real al pierderii acestui patrimoniu viu:
„Partea modernă a zilelor noastre ne conduce să uităm lucruri importante, lucruri cu care părinții, bunicii, străbunicii noștri au conviețuit. Aceste rase s-au selectat în sute de ani. Pe lângă faptul că îi promovăm, trebuie să îi și creștem. Din păcate, româneștii sunt minoritari la nivel național, rasele străine au invadat gospodăriile. Și la stâne, rasele naționale au fost înlocuite cu rase străine, noi tot timpul am dat foarte ușor ce era al nostru pe altceva, ce a plăcut ochiului.”
Iar Olivia Pamfil, președinta Asociației HAITA, menționează:
„Rădăcinile noastre nu trebuie uitate, ci integrate în viața modernă. Ciobănescul românesc nu mai este doar un câine de stână; el este un câine de familie excepțional și un paznic devotat. Din păcate, publicul larg nu-i cunoaște calitățile, iar ciobanii aleg rase de import. Asociatia HAITA are scopul de a crea o comunitate care să sprijine activ conservarea lor și de a arăta întregii țări de ce acești câini magnifici merită să fie parte din viitorul nostru, nu doar din trecutul nostru.”
Pe lângă discursurile oficiale, invitații au avut ocazia să interacționeze direct cu exemplare ale celor patru rase în cadrul “Stânei Urbane”, un spațiu amenajat special pentru a demonstra caracterul echilibrat și noblețea acestor câini.
Prima ediție a Galei Ciobăneștilor Românești a reușit să creeze o platformă de dialog și acțiune la cel mai înalt nivel, stabilind o nevoie clară pentru protejarea legislativă și promovarea activă a unui tezaur național.
Un popor este definit de patrimoniul său. Așa cum ne protejăm tradițiile și portul popular, avem datoria să ne protejăm și patrimoniul viu, iar câinii ciobănești românești sunt o parte integrantă a istoriei noastre. Prin acest eveniment și prin demersul de includere în patrimoniul UNESCO, Senatul României își asumă rolul de protector al acestor simboluri naționale.
Organizarea galei în Grădinile Senatului, spațiu care reface simbolic memoria cartierului Uranus, are o încărcătură specială: promovăm în locul a ceea ce s-a pierdut, ceea ce încă avem și refuzăm să pierdem.
Asociația HAITA este o organizație non-guvernamentală a cărei misiune este protejarea, conservarea și promovarea raselor de câini ciobănești românești ca parte esențială a patrimoniului cultural național.
