Premiul “Cea mai buna actrita” a fost acordat Victoriei Cocias de catre juriul Festivalului International de Film “LOVE IS FOLLY”, pentru magistrala interpretare a rolului principal Helga in filmul “O poveste de dragoste, Linfenfeld”, in regia lui Radu Gabrea.
Decizia juriului festivalului de la Varna a fost intampinata cu aplauze furtunoase la conferinta de presa, ca si la decernarea premiului, unde publicul a aplaudat in picioare minute in sir.
Aflat la a 23-a editie (21 – 28 august 2015), Festivalul International de Film “LOVE IS FOLLY” este cel mai important si longeviv festival de film din Bulgaria, cu peste 70 de filme in programul anual, dintre care 12 sunt incluse in competitia internationala.
“O poveste de dragoste, Lindenfeld” a fost primit cu entuziasm de publicul spectator: cinefili, elita cinematografiei bulgare, artisti internationali proeminenti, critici si jurnalisti de film, si care, lucru extrem de rar, au aplaudat in timpul proiectiei ce a avut loc pe 25 august.
“O poveste de dragoste, Lindenfeld” este un film emotionant despre scurta intalnire dintre doi iubiti fara noroc care se regasesc dupa 60 de ani cu o tandrete si liniste impresionante, de parca ar avea tot timpul din lume, desi Helga (Victoria Cocias) traieste in satul parasit Lindenfeld dupa groaznica deportare in Siberia, iar Ully (Victor Rebengiuc) este diagnosticat cu o grav? boal? incurabil?.
Cu o sensibilitate si liniste absolut speciale, Victoria Cocias interpreteaza extraordinar rolul Helga (o taranca mult mai in varsta decat varsta ei reala), momentul regasirii cu Ully si acea complicitate care face ca doi oameni care s-au iubit si s-au despartit in tinerete sa poata comunica fara vorbe sau cu vorbe putine si o jumatate de secol mai tarziu.
Victoria Cocias suprinde cu o profunzime impresionanta, in jocul sau actoricesc, intelepciunea si tragicul personajului care a pierdut totul, umorul amar cu care Helga ii povesteste iubitului din cruda tinerete, ororile prin care au trecut locuitorii satului de odinioara, de la deportarea din 1945: unii au murit de foame si de frig in lagarele sovietice (precum parintii ei), in timp ce altii au apucat eliberarea din 1950, pentru a se intoarce acasa si a fi deportati din nou, de data asta in Baragan, unde si-au gasit sfarsitul (precum parintii lui).
Intrun cuvant, Victoria Cocias da viata magistral unuia dintre acele personaje care poarta o lumina ce vine dincolo de orice tragedie si care tulbura prin insasi linistea lui.
