fbpx

“Amintiri” despre Salman Rushdie, la lansarea “Memoriilor” scriitorului, marti, la Bucuresti

de

Scriitorii Radu Paraschivescu si Cezar Paul Badescu, jurnalistul Marius Constantinescu si Bogdan-Alexandru Stanescu, director editorial al Polirom, au depanat “amintiri” despre Salman Rushdie, marti seara, la lansarea la Bucuresti a celui mai recent volum al scriitorului, “Joseph Anton. Memorii”.

Volumul “Joseph Anton. Memorii” a aparut in colectia “Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stanescu), traducerea din limba engleza si notele fiind semnate de Dana Craciun.

 

Cartea a fost lansata in cadrul unui eveniment organizat marti seara, la Libraria Adevarul din apropierea Centrului vechi, la care au participat scriitorul Radu Paraschivescu, jurnalistul Marius Constantinescu si Bogdan-Alexandru Stanescu, director editorial Polirom. Moderatorul evenimentului a fost Cezar Paul-Badescu.

 

Manifestarea a fost una “intre prieteni” si fara fastul cu care este obisnuit probabil celebrul scriitor Salman Rushdie, care a ajuns un adevarat “star” international, dupa cum au remarcat si invitatii la eveniment.

 

Totodata, lansarea “Memoriilor” in limba romana a fost un prilej pentru invitati sa contureze un “portret” al lui Salman Rushdie prin prisma interactiunii personale cu scriitorul: Radu Paraschivescu, care l-a cunoscut pe Salman Rushdie traducandu-i cartile, Marius Constantinescu si Cezar Paul-Badescu, care l-au cunoscut pe Salman Rushdie prin intermediul interviurilor pe care le-au realizat cu acesta, si Bogdan-Alexandru Stanescu, care “l-a facut celebru” si in Romania pe Salman Rushdie, publicandu-i volumele la editura Polirom.

 

De altfel, Bogdan-Alexandru Stanescu a reiterat mai multe momente delicioase, din timpul intalnirilor sale cu Salman Rushdie, spre incantarea participantilor la lansarea de marti seara.

 

Intrebat de Cezar Paul-Badescu cum este sa fie editor al lui Salman Rushdie, Bogdan-Alexandru Stanescu a spus cu “naivitate”: “E bine sa fii editor al lui Salman Rushdie. E mai bine decat sa nu fii…”.

 

El a precizat ca editura Polirom a hotarat sa publice “Versetele satanice” prin 2007. “Infiintasem seria de autor si era pasul normal. Cand a aparut cartea in decembrie 2007, am evitat sa facem o campanie de marketing si publicitate care sa preceada publicarea. Pur si simplu am aruncat-o pe piata. Nu am stiut ca lansarea a coincis cu o sarbatoare musulmana”, a spus Bogdan-Alexandru Stanescu, precizand ca atunci a fost sunat de toate televiziunile din Romania, care de obicei nu baga in seama piata de carte.

 

Bogdan-Alexandru Stanescu a mai spus ca, spre deosebire de alte tari, reactia comunitatii musumane din Romania “a fost exemplara”, in momentul in care cartea “Versetele satanice” a aparut in limba romana. “De a treia zi au inceput insa sa curga e-mail-urile cu amenintarile cu moartea (…) Am aflat ca era vorba de un server din Iran (…) Nu am reusit sa facem nimic cu SRI-ul, insa de atunci primim stiri despre starea vremii din Teheran, am intrat intr-o baza de date…”, a glumit Bogdan-Alexandru Stanescu, director editorial Polirom.

 

El a reiterat si vizita pe care Salman Rushdie a facut-o in Romania, in perioada 23 – 26 noiembrie 2009. Salman Rushdie a vizitat Romania la invitatia editurii Polirom, transmisa acestuia prin intermediul actritei Monica Birladeanu, cu care scriitorul are o relatie de prietenie.

 

“Cand Salman Rushdie a venit, in 2009, in Romania, s-au autosesizat si autoritatile. Una din conditiile autorului a fost sa nu vada picior de securist langa el, dar nu s-a putut, drept care s-a recurs la deghizari (…) Sper sa ajung sa-mi scriu memoriile, pentru ca am multe de scris aici…”, a spus Bogdan-Alexandru Stanescu, vorbind despre eforturile organizatorice impuse de o asemenea vizita si masurile de protectie care au trebuit luate, avand in vedere ca Salman Rushdie a fost “condamnat la moarte” de ayatollahul Khomeini din cauza romanului “Versetele satanice”, fiind acuzat ca ar fi fost “impotriva Islamului, a profetului si a Coranului”.

 

Bogdan-Alexandru Stanescu a dezvaluit marti seara si cum l-a eclipsat Monica Birladeanu pe Salman Rushdie, la Poiana Brasov, in timpul vizitei pe care scriitorul a efectuat-o in Romania.

 

Stanescu a spus ca Salman Rushdie a dorit sa vada Poiana Brasov, unde a mancat la un restaurant, impreuna cu actrita Monica Birladeanu si cu soprana Angela Gheorghiu.

 

Directorul editorial al Polirom a povestit cum s-a dus inainte sa “pregateasca” locatia si cum toti cei care mancau in acelasi loc cu el, cu Salman Rushdie, cu Monica Birladeanu si cu Angela Gheorghiu erau persoane care ii asigurau protectia scriitorului, fiind insa deghizate pentru a nu-i crea disconfort acestuia. Totusi, in respectivul restaurant cu specific vanatoresc erau si “doi cetateni normali”, care luau masa.

 

Amuzat, Bogdan-Alexandru Stanescu a spus cum unul dintre acesti oameni s-a indreptat spre masa la care se afla el cu Salman Rushdie, Angela Gheorghiu si Monica Birladeanu. “M-am gandit ca l-a recunoscut cineva (…) Insa (persoana respectiva, n.r.) voia sa faca o poza cu Monica Birladeanu, in care, iata, a aparut si ‘un barbos’ (Salman Rushdie, n.r.)”, a spus Bogdan-Alexandru Stanescu, spre amuzamentul celor care il ascultau marti seara la lansare.

 

La randul sau, Cezar Paul-Badescu le-a spus celor prezenti la lansarea volumului “Joseph Anton. Memorii” ca au in fata “o carte putin ciudata, care are trecuti pe coperta doi autori”. “‘Joseph Anton’ este numele conspirativ al lui Salman Rushdie (…) Coperta mai intinde o capcana. Citesti pe coperta ‘Memorii’. De fapt, nu avem de-a face cu niste memorii, ci cu un roman, cu un roman autobiografic, al unei vieti straniu-normale”, a spus Cezar Paul-Badescu.

 

La randul sau, Radu Paraschivescu a spus ca “a tradus ‘primul Rushdie’ care a aparut in Romania si care nu a fost ‘Versetele satanice'”. “Deci am supravietuit…”, a spus Paraschivescu, precizand ca a tradus volumul “Copiii din miez de noapte” al lui Salman Rushdie. “Nu pot sa trec peste ceilalti traducatori, care au format imaginea in limba romana a lui Rushdie. Feliile cele mai groase din tortul Salman Rushdie sunt ale Danei Craciun, care traduce si aceasta carte de false memorii”, a mai spus Radu Paraschivescu.

 

“Ce e cartea asta? M-am intrebat si eu citind-o. E ceva care nu seamana cu nimic… Nu seamana aproape deloc cartea asta cu ‘Seducatoarea din Florenta’, cu ‘Rusinea’, cu ‘Copiii din miez de noapte’. Cartea asta este un ecou al unei vorbe pe care am auzit-o in urma cu cativa ani ‘Violenta e vorba de duh a analfabetilor’ (Alan Brien, n.r.), care rezuma bine instinctele de killer din tara asta ca un reactor nuclear, actualul Iran”, a spus Radu Paraschivescu, vorbind despre “raul facut in numele binelui” si despre “rastalmacirea invataturilor unui Profet si transformarea lor in arma mortala”, din cauza carora unii traducatori si editori ai cartii “Versetele satanice” au platit cu viata.

 

“Cartea asta mi se pare ca este o harta cu mai multe capitole, este in primul rand o harta a operei lui Salman Rushdie (…) E o harta care va orienteaza intr-o opera labirintica”, a mai spus Paraschivescu, propunandu-le celor prezenti la lansare sa citeasca sau sa reciteasca opera lui Rushdie pornind de la aceasta carte, “ca sa vada de unde vin ideile”.

 

“In acelasi timp, este o harta a solidaritatii si a desolidarizarii si a invidiei (…) Virusul asta (invidia, n.r.) arata mult mai spectaculos printre scriitori (…) Este un virus ucigas”, a mai spus Radu Paraschivescu.

 

Marius Constantinescu, jurnalist la Televiziunea Romana, a vorbit in cadrul lansarii despre faptul ca, in urma cu doua saptamani, a mers la Londra, unde i-a luat un interviu lui Salman Rushdie, care a precedat lansarea celei mai recente carti a scriitorului.

 

“Am avut aceasta onoare, acest privilegiu de a petrece o ora de interviu propriu-zis cu Salman Rushdie, in care am avut sentimentul balansului foarte fluid de la o stare la alta, de la experienta la alta (…) Aceasta permanenta pendulare intre stari, intre momente, cred ca tine intai de toate de darul lui de povestitor (…) tine, pe de alta parte, si de abilitatea lui, de stiinta lui de a se marketa (…) Rushdie are acces la acel statut de superstar. Este un lucru pe care cred ca si el il incurajeaza, ii place, cred ca se simte foarte bine in lumina reflectoarelor (…) Stie foarte bine cum sa gratuleze si sa gratifice pe cel care ii pune intrebari”, a povestit Marius Constantinescu.

 

“Am facut foarte multe interviuri de-a lungul timpului si unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le faci dupa un asemenea interviu este sa te readuni, sa mergi mai departe, sa te concentrezi pe urmatorul interviu, pentru a nu defavoriza urmatorul subiect, urmatorul intervievat. In acest moment, dupa doua saptamani de la interviul cu Salman Rushdie, inca ma adun, inca ma pun cap la cap”, a mai spus Marius Constantinescu. El a precizat ca interviul pe care i l-a luat lui Rushdie va fi difuzat pe TVR 1 pe 14 octombrie, de la ora 22.45.

 

Pe de alta parte, Cezar Paul-Badescu a mai spus ca editura Polirom a publicat “sincron” cartea “Joseph Anton. Memorii”. “La Polirom a aparut in limba romana, in acelasi timp cand a aparut si la nivel mondial. Suntem in carti, suntem la zi, macar in zona literaturii”, a spus Cezar Paul-Badescu.

 

La 14 februarie 1989, de Ziua indragostitilor, Salman Rushdie a fost sunat de un jurnalist de la BBC, care i-a spus ca fusese “condamnat la moarte” de ayatollahul Khomeini. Atunci a auzit pentru prima data cuvintul fatwa. Ce crima comisese? Era autorul romanului intitulat “Versetele satanice”, acuzat ca ar fi fost “impotriva Islamului, a profetului si a Coranului”.

 

Asa incepe aventura extraordinara prin care un scriitor a fost obligat sa intre in subterana, sa se mute in permanenta dintr-o casa in alta, sub protectia echipelor inarmate de politie. I s-a cerut sa aleaga un pseudonim pe care politia sa-l poata folosi. S-a gandit la scriitorii lui preferati si la diverse combinatii intre numele lor; atunci i-a venit ideea: Conrad si Cehov – Joseph Anton.

 

Cum traiesc un scriitor si familia sa cu amenintarea mortii deasupra capului, mai bine de noua ani? Cum poate acel om sa-si vada de scris? Cum se indragosteste el si, mai ales, cum ii trece? Cum ii modeleaza disperarea actiunile si gindurile, ce anume il impiedica sa-si indeplineasca destinul, cum invata sa-si infrunte dusmanii?

 

In volumul “Joseph Anton. Memorii”, Salman Rushdie spune pentru prima data aceasta poveste: povestea uneia dintre cele mai importante batalii date pentru libertatea cuvantului in vremurile noastre. El vorbeste despre realitatea, cateodata intunecata, cateodata amuzanta, a convietuirii cu politisti inarmati, despre legaturile stranse care s-au format intre el si cei care-l protejau, despre lupta lui pentru a obtine intelegerea si sprijinul guvernelor, ale sefilor de agentii de securitate, ale directorilor de editura, ale jurnalistilor si ale celorlalti scriitori si, in fine, despre cum si-a recastigat libertatea.

 

Salman Rushdie este autorul a saisprezece carti, printre care “Copiii din miez de noapte”, roman castigator al Booker Prize in 1981, al “Booker of Bookers” in 1993 si, in 2008, al “Best of Booker”. “Ultimul suspin al Maurului” a castigat Whitbread Prize in 1995 si Premiul Aristeion pentru literatura, al Uniunii Europene. In 2007, Salman Rushdie a fost investit cu titlul de cavaler al Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Este membru al Royal Society of Literature si Comandor al Ordre des Arts et des Lettres.

 

Scriitorul Salman Rushdie a povestit – intr-un interviu acordat la Londra agentiei de presa MEDIAFAX si publicat in 18 septembrie – despre modul in care si-a scris memoriile, care au ca punct central perioada in care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini; desi povestea lui a tinut prima pagina a ziarelor, scriitorul prezinta, acum, varianta sa.

 

In interviu, Salman Rushdie vorbeste despre motivele pentru care scriitorii sunt primii care trebuie sa fie redusi la tacere de un regim tiranic, despre cei care l-au ajutat in, probabil, cea mai neagra perioada a vietii sale, despre motivele pentru care “Versetele satanice”, cel mai ambitios volum al sau, are, in sfarsit, destinul unei carti obisnuite si, nu in ultimul rand, despre cum poti afla daca esti sau nu urmarit de o masina pe autostrada.

 

Salman Rushdie a spus ca nu crede ca volumul sau de memorii va supara pe cineva, asa cum s-a intamplat cu “Versetele satanice”.

 

Cu toate acestea, recompensa oferita pentru asasinarea scriitorului britanic de origine indiana Salman Rushdie a fost marita cu 500.000 de dolari de o organizatie religioasa din Iran si a ajuns in prezent la suma de 3,3 milioane de dolari, dupa cum a relatat recent presa internationala.

 

MEDIAFAX

 

 

 

Categorii:
Life

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *