Ne nastem, cred, tanjind dupa marea dragoste. Nimeni nu ne invata cum ar trebui sa fie povestile de iubire, insa gasim intotdeauna resorturi pentru a le desena dupa bunul nostru plac. Oricum ar arata ele, oricate franturi de originalitate le-am adauga, ele nu pot fi decat supreme, intregi si complete. E in firea noastra sa ne dorim totul pana la capat, uitand ca, uneori, destinul isi urmeaza cursul, fara a ne da drept la replica.
Cu timpul, invatam totusi ca iubirea poate fi imensa chiar si fara un final fericit. Unii ar spune ca tocmai neimplinirea deplina a unei iubiri o face de neatins si de neuitat pentru cei care au trait-o. Iubiri mari, cu final nefericit au existat dintotdeauna. Unele au ramas anonime, altele, in schimb, au facut istorie.
Si, oricat de multe randuri s-au scris despre ele, oricat de mult timp a trecut de la finalul lor, ori de cate ori cineva si le aminteste, o face parca pentru a accentua inca o data valoarea si frumusetea unei mari iubiri.
Maria Callas si Aristotel Onassis – opera tragica a unei iubiri tumultuoase
Povestea sopranei aparent fragile, dar temperamentale si a sarmantului armator grec a facut inconjurul lumii. Chiar si acum, dupa aproape 40 de ani de la moartea celor doi, nu putem rosti numele Mariei Callas fara sa ne gandim la marea, dar trista ei dragoste pentru Aristotel Onassis. Cei doi s-au intalnit prima oara la o petrecere, in vara anului 1957. Amandoi erau casatoriti, Callas cu impresarul italian care o propulsase printre cele mai apreciate soprane ale lumii, Giovanni Battista Meneghini, iar Onassis cu Athina Mary Livanos, fiica unui magnat grec. Idila lor devine cunoscuta de-abia in 1959, cand Ari o invita pe Maria intr-o croaziera pe yachtul sau. Toti cei prezenti sesizeaza apropierea dintre ei, iar povestea de-abia acum incepe, anuntandu-se una pe cat de frumoasa, pe atat de agitata. Cei doi soti inselati afla despre legatura extraconjugala, Meneghini ii acorda pana la urma divortul Mariei, iar Athina divorteaza si ea, chiar daca Onassis nu se grabise sa-i ceara asta.
Ari pare incantat de noua sa cucerire, privind talentul Mariei Callas ca pe o posibila sursa de profit. Ii promite ca ii va construi o opera la Monte Carlo, insa cu timpul incepe sa fie distant, uneori chiar nemilos. Maria Callas, pe de alta parte, cantase deja pe marile scene ale lumii, in Florenta, Milano, Chicago sau Londra. La sfarsitul anilor ’50 vocea pare ca ii joaca feste, dar ea nu isi recunoaste limitele nici in viata profesionala, nici in cea personala. Iubirea alaturi de Ari devine din ce in ce mai agitata, dar nu poate renunta la barbatul care ii trezise toate simturile si o facuse sa simta pentru prima oara dragostea adevarata.
La un moment dat, Maria declara presei ca este pe cale sa se casatoreasca, dar Onassis o umileste public, afirmand ca soprana isi face iluzii desarte. Apoi, apar zvonuri cu privire la o posibila sarcina. Nu exista documente oficiale in acest sens, insa se pare ca Maria Callas ar fi nascut la 8 luni, iar bebelusul ar fi murit dupa doar doua zile. Tot ce urmeaza, tot ce tine de relatia lor intinsa pe parcursul a 9 ani zbuciumati, marcati de tristeti si nesiguranta, sta sub semnul incertitudinii. Macinata de neintelegerile cu Onassis, Maria Callas ar fi incercat sa se sinucida in 1970, dar presa nu poate afla mai multe, fiind cunoscute starile schimbatoare ale Mariei Callas. Din “La Diva Divina” devine “Tigroaica”.
Desi nu mai canta atat de des, Callas este cel mai ascultata acum, in perioada relatiei cu Onassis, insa revenirea ei efectiva se lasa asteptata. In 1965, Maria canta pentru ultima data pe o scena din Londra. Vocea sa, erodata de tumultul relatiei sale de iubire, nu mai suna la fel, iar lovitura de gratie i-o va da chiar barbatul vietii ei. Aristotel ii spune atunci ca “e un nimic, o simpla femeie cu un fluier in gat, care nici macar nu mai functioneaza.”
Nimeni nu poate sti cu adevarat ce prabusire sufleteasca a trait cea obisnuita cu ovatiile, aplauzele si aprecierile unei lumi intregi. Probabil nimic nu a mai contat cand a vazut ca Onassis se reorienteaza rapid catre o relatie mai rentabila.
In 1968, Onassis o sfideaza inca o data atunci cand se casatoreste cu Jackie Kennedy, sotia fostului presedinte american John F. Kennedy, chiar pe insula preferata a Mariei Callas, Skorpios. Se spune ca Maria Callas ar fi aflat de casatoria celor doi inr-o dimineata, deschizand ziarul…
In peisaj intrase o alta femeie tanara, frumoasa, dar construita dupa un cu totul alt tipar.
Jackie mostenise frica mamei sale de saracie, asa ca isi apropiase doar barbati puternici care i-ar fi putut asigura o viata plina de huzur. Daca Maria Callas era supranumita “La Diva Divina” sau “Tigroaica”, lui Jackie i se spunea “Deget Fermecat”. Nu trebuia decat sa indice cu degetul tot ce isi dorea, sa dea o adresa, si totul i se trimitea acasa. Cu siguranta, pentru ea Aristotel nu a fost o mare iubire, ci doar o mare a doua sansa dupa John F. Kennedy. La fel cum, Onassis a vazut in Jackie un pasaport viabil pentru lumea buna din America. Desi isi construise acolo un imperiu din afacerile cu nave maritime, pentru americani ramasese doar “Grecul”.
Relatia celor doi decurge bine doar la inceput. Jackie nu accepta sa il imparta cu nimeni, iar Onassis nu mai are ochi decat pentru noua sa cucerire. In timp, insa, Jackie devine din ce in ce mai dezinteresata, in timp ce Onassis ii reia neoficial relatia cu Maria Callas.
Multi spun ca cei doi s-ar fi impacat, daca baiatul lui Aristotel nu ar fi murit la varsta de 18 ani. De atunci a inceput declinul si blestemul lui Ari, refugiindu-se in bautura si fiind de multe ori in pragul nebuniei. Jackie a stiut cum sa isi joace cartea si i-a fost, cel putin aparent, alaturi. La moartea lui Aristotel, in 1975, atitudinea celor doua femei din viata lui au aratat ce diferenta enorma era intre felurile lor de a iubi.
In timp ce Jackie a fost vazuta iesind linistita de la coafor, Maria Callas s-a prabusit de durere, considerandu-se vaduva lui Onassis.
De atunci, misterul s-a asezat si asupra sopranei care si-a incheiat socotelile cu viata artistica, retragandu-se la Paris. A murit doi ani mai tarziu, in 1977, din cauze necunoscute. Sursele oficiale au indicat o embolie pulmonara, insa multi au sustinut ca soprana s-ar fi sinucis.
Placido Domingo, bunul ei prieten, a iesit in fata si i-a luat apararea, declarand ca “n-avea nevoie sa se sinucida. Era destul sa se lasa sa moara de durere”.
Cortina a cazut atunci peste doua vieti si o iubire ce va supravietui timpului, intocmai ca operele pe care Maria Callas le interpreta pe marile scene ale lumii. Macinata de dorul nebun al unui om imperfect, dar care ei ii adusese iubirea, ultima dorinta a Mariei a fost ca cenusa sa-i fie imprastiata deasupra Marii Egee, in locul in care trec deseori armatorii greci.
ASCULT-O AICI PE MARIA CALLAS - Casta Diva
Categorii:
Superstar
