Amanarea unei decizii privind referendumul pana in 12 septembrie pune din nou in discutie statul de drept si institutiile sale si mentine instabilitatea politica intr-un moment in care este asteptata o decizie referitoare la admiterea Romaniei in spatiul Schengen – scrie Lucia Efrim pentru Mediafax.
Miercuri, 1 august 2012, ora 14.00, la Curtea Constitutionala au fost inregistrate 43 de dosare de la Biroul Electoral Central in legatura cu referendumul privind demiterea presedintelui Romaniei, din data de 29 iulie 2012. Dupa inregistrare s-a procedat la analizarea dosarelor curpinzand 18.548 de procese-verbale intocmite de sectiile de votare din tara si strainatate.
In acelasi timp, au fost inregistrate trei dosare avand ca obiect contestatii, precum si mai multe cereri din partea cetatenilor cu privire la rezultatul referendumului.
Plenul Curtii Constitutionale a solicitat informatii necesare solutionarii contestatiilor de la Ministerul Administratiei si Internelor si de la Institutul National de Statistica. Pana la momentul inchiderii sedintei din 1 august, respectiv pana la ora 18.00, Ministerul Administratiei si Internelor nu a raspuns solicitarii Curtii.
In 2 august 2012, incepand cu ora 9.00, Curtea anunta ca va continua dezbaterile referitoare la contestatii si confirmarea rezultatelor referendumului.
Dupa sapte ore, un judecator al CC anunta presa ca o decizie privind validarea referendumului se va lua in 12 septembrie, adica dupa 40 de zile. Ulterior vine si comunicatul oficial al Curtii care spune ca, in urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis amanarea pronuntarii unei hotarari cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national pentru data de 12 septembrie 2012.
“Avand in vedere datele contradictorii care au fost transmise Curtii Constitutionale in legatura cu numarul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de catre autoritatile publice implicate, Curtea Constitutionala a solicitat Guvernului Romaniei ca, pana la data de 31 august 2012, sa transmita listele electorale permanente actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul National de Statistica, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Electorala Permanenta au transmis datele solicitate de Curtea Constitutionala sunt anexate prezentului comunicat de presa)”, arata comunicatul citat, care are si patru anexe atasate, respectiv adresele de la INS, MAI, Evidenta Populatiei si AEP.
Astfel, INS arata ca abia in 2013 vor fi cunoscute datele recensamantului din 2011, cele provizorii fiind date publicitatii in 2 februarie 2012.
Tot INS afirma ca in sistemul statisticii oficiale din Romania nu exista surse de date care sa permita stabilirea numarului cetatenilor romani cu drept de vot, in sensul legislatiei in vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare alta data, scrie in adresa citata Vergil Voineagu, seful institutului.
Seful Evidentei Populatiei, chestorul sef Constantin Manoloiu, subordonatul ministrului de Interne, Ioan Rus, semneaza adresa din 1 august 2012, in care este notat faptul ca in listele electorale permanente utilizate la referendum au fost inscrise un numar de 18.292.514 persoane.
A doua zi, chestorul Manoloiu face o precizare in care confirma nereguli din bazele de date cu privire la cetatenii romani morti sau aflati in strainatate, in final notand ca datele pot afecta numarul total al cetateanilor cu drept de vot inscrisi in listele electorale permanente.
Tot in 2 august, Autoritatea Electorala Permanenta, aflata sub umbrela Parlamentului, a comunicat CC faptul ca nu are atributii de a stabili numarul de alegatori, ci doar de a verifica, iar in urma controalelor de anul trecut de la 1.241 de primarii (din totalul de 3.187) s-a constatat ca nu au fost radiate din liste mii de persoane decedate. AEP a recunoscut o serie de deficiente si a recomandat unificarea legislatiei electorale si realizarea Registrului electoral.
Aceste probleme exista, cel putin de anul trecut, potrivit informarilor oficiale transmise CC. Insa ele nu au fost invocate pana la referendumul privind demiterea presedintelui Romaniei, al carui rezultat initial ii dadea castig de cauza lui Traian Basescu.
Dupa rezultatele alegerilor locale din iunie 2012, actuala guvernare nu a avut nimic de obiectat fata numarul alegatorilor din listele electorale – aceleasi – puse la dispozitie de structurile Ministerului de Interne.
Sintagma “s-au schimbat regulie jocului in timpul jocului” utilizata de PDL a expirat demult, mai ales din cauza judecatorilor Curtii Constitutionale, care, de cele mai multe ori, cu majoritate de voturi, au trecut legi in dispretul parlamentarilor opozitiei (in prezent aflati la guvernare), care invocau incalcarea aceluiasi principiu de a nu fi schimbate legile in timp ce acestea isi produceau efectele. Totul numai in interesul Puterii, detinuta de PDL din decembrie 2008, pana in mai 2012.
In contrapondere, odata cu preluarea puterii, USL a actionat brutal. A revocat avocatul poporului, a schimbat presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a redus din competentele Curtii si a pus sub semnul intrebarii obiectivitatea unor judecatori constitutionali, a suspendat presedintele, a organizat un referendum stabilind care prevederi legale pot fi luate in seama si care nu.
Demersurile au fost amendate de toti liderii europeni, cancelariile occidentale punandu-si semne de intrebare cu privire la respectarea statului de drept de catre noul Guvern de la Bucuresti, care a preluat puterea in 7 mai 2012.
Consultarea populatiei din 29 iulie cu privire la demiterea lui Traian Basescu nu a avut rezultatul scontat. Dincolo de comentariile politice privind boicotul sau de invocarea caniculei, oamenii nu au iesit la vot asa cum au crezut cei din USL ca o vor face.
In ziua referendumului au inceput sa fie emise cifre privind numarul real de alegatori, desi Ministerul Administratiei si Internelor in intrega campanie a comunicat oficial ca numarul e de peste 18 milioane, acelasi transmis si Biroului Electoral Central, ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la legalitatea comunicarilor, respectiv daca nu s-a comis un fals in acte publice si uz de fals.
Astfel, Curtea Constitutionala a amanat pentru 12 septembrie luarea unei decizii pana la transmiterea de catre Guvern a listelelor electorale permanente actualizate in baza carora s-a desfasurat referendumul.
Potrivit articolului 47 din Legea 47/2002 privind functionarea Curtii Constitutionale, in cazul in care CC ramane in pronuntare, presedintele anunta ziua stabilita pentru aceasta. “Amanarea pronuntarii nu va depasi, de regula, 30 de zile. In condica de sedinta se va trece in momentul pronuntarii si termenul la care au avut loc dezbaterile”, stipuleaza textul citat.
Articolul 58, alineatul (3), arata: “In situatia in care un judecator cere sa se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul dezbaterii si presedintele Curtii Constitutionale sau cel putin o treime din numarul judecatorilor Plenului considera cererea justificata, se va amana pronuntarea pentru o alta data, tinandu-se seama de urgenta cauzei”.
Alineatul (4) spune ca, daca in cursul deliberarii se constata necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luand masurile procesuale necesare.
In 18 iulie, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara, in prezentarea raportului privind MCV, ca Romania a facut un pas inapoi de pe buza prapastiei, dar ca trebuie sa-si respecte angajamentele, situatia urmand a fi monitorizata. “Evenimentele din ultimele trei saptamani din Romania au fost o sursa de ingrijorare pentru Comisia Europeana si UE, iar acestea «au zdruncinat» increderea in Romania”, spunea Barroso.
“Politicienii nu trebuie sa incerce sa ii intimedeze sau sa ii atace pe judecatori inaintea deciziilor care ar putea sa nu le convina, iar componenta Curtii Constitutionale nu poate fi schimbata peste noapte”, sublinia Barroso.
Unul dintre judecatorii Curtii Constitutionale, Aspazia Cojocaru, a primit mai multe amenintari cu moartea pentru votul sau pe anumite decizii ce urmau a fi luate de Curte.
Joi, 2 august, dupa ce Curtea Constitutionala a spus ca in 12 septembrie va lua o decizie privind referendumul aceeasi Aspazia Cojocaru oarecum s-a antepronuntat, spunand: “Eu, dupa mine, trebuia anulat referendumul”.
Daca referendumul ar fi anulat pentru ca listele comunicate de MAI nu au continut date reale, si rezultatul alegerilor locale devine discutabil, scrutinul bazandu-se pe aceleasi date.
(Material realizat de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)
