Primiti cu o Poveste, in loc de Colind, Doamna? La Portile voastre asezam o tipsioara de cuvinte tremurande, aburinde, tematoare. O lasam si plecam, cu nestiuti pasi, catre nescrise Carti. Caci N-AM VENIT SA CEREM, AM VENIT SA DAM.
Daca inainte nu se mai poate, asa nu se mai poate, e semn ca trebuie sa ne intoarcem la o parere de sens din trecut. Eu sunt dintre melcii care-si retrag de indata coarnele in fostele incaperi ale anilor dusi. Aprind focul in soba si-mi trag scaunul model Bâlea – cei de-un leat cu mine vor recunoaste mobilierul – in fata lui. …Mint, Doamna, si nu se cuvine, in prag de An Nou! Nu aprind niciun foc, de unde sobe, de unde lemne, de unde stiinta? Bag in priza radiatorul cu doua rezistente, pus pe un scauies (de iesit la poarta), ca sa nu stea direct pe covorul de iuta. Si-mi trag scaunul model Balea spre el. Si ma cocosez sa-mi incalzesc palmele.
Sunt altfel de Sarbatori. Layla e colindul lor de capatai. Imi permit luxul sa il ascult in mai multe versiuni. Trei sunt Craii, trei: Clapton, Cat Stevens, Chris de Burgh. Cu trei caprioare, trei: Layla, Sad Lisa, Lady in Red. Pomul de Craciun, anul acesta Doamna, nu e brad, ci cuvertura! Am numit-o Brad si am asternut-o pe pat: e alba si frumoasa ca un petecut de zapada. Are avantajul unei ornamentatii interactive, ca sa zic asa: eu o proiectez, eu o faptuiesc, eu o mananc. Mandarine, bomboane, figurine de martipan, bucati de pizza-pesto, bastonase de branza emmenthal sau maasdam, cupisoare de plastic reutilizate fac nerusinat cu ochiul sticlei de vin rosu de la marginea patului. Ce rusine, Doamna, ce rusine!
Patata, lipicioasa si neinsemnat mazgalita, in varful bradului sta Steaua dorintelor duble. E o lista de noua randuri pe doua coloane. Le-am insirat cuminti sub Da si sub Nu. Si ea este o altfel de lista. Sunt noua ca sa nu fie zece. Pentru ca eu sunt zana listelor neterminate. Nu o voi aseza pe frigider, nu voi bifa victorios dorintele implinite, de frica sa nu se dezimplineasca la loc. Voi trece pe langa ele adulmecandu-le discret si incercand sa le prelungesc cat mai mult gustul. In schimb, voi fi foarte atenta la coloana de Nu-uri. Promit. Lista mea de noua dorinte duble (sau optsprezece dorinte simple) arata cam asa:
Astept un altfel de An. Il ademenesc cu un altfel de Revelion, total anarhic si solitar. Las sa cada de pe mine capotelul de gospodina, solicitudinea de mama, complicitatea de sotie… Le las pe cuvertura cea alba de Craciun si ma duc usoara catre un Nou An, cu pasarea hazardului pe umar. Sa scrie aripa ei, ca a faimosului soim din poemul lui Doinas. Sa-mi scrie viata. De maine. De miercuri. De luni… De acum Incolo.
P. S. Ti-o las pe trista Lisa, ca pe un Ding-dang, ding-dang, numai inima mea…
