fbpx

Arcadie Suceveanu: Sufletul omului nu imbatraneste niciodata

de

Arcadie Suceveanu: Apar da, si aici depinde de fiecare om in parte si lucrurile se schimba in functie de caracterul omului, de gradul lui de inteligenta, de gradul lui de eruditie, daca vreti. Un om erudit, inteligent, cu o gandire profunda va incerca intotdeauna sa gaseasca niste solutii mai bune, sa rezolve lucrurile pe calea dialogului, a compromisului, cred eu. Nu stiu, aici depinde si de caracterul omului. Sunt oameni care nu suporta lucrurile astea si atunci, categoric, taie, iau sabia si taie. Greu de spus cum este mai bine. Poate e mai bine uneori sa tai intr-adevar la o varsta mai tanara, daca relatia nu merge si nu merge. Si daca exista si tradari si neintelegeri, probabil ca este mai bine sa tai si sa reinnozi altceva. Decat sa te chinui si sa ajungi la o varsta in care nu se mai poate face nimic. La o varsta inaintata deja, e o mare drama sa tai ceva in relatia cu celalalt, sa te desprinzi si sa pornesti pe alt drum… este o mare drama. Nu oricine rezista, de aceea parerea mea este ca la o varsta mai tanara merita sa rupi si intr-o buna zi sa reinnozi, sa ai un nou inceput.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Unii raman de dragul copiilor, pentru ei facem sacrificii…

Arcadie Suceveanu: Este adevarat. de regula, acesta este argumentul forte. Si este real. Foarte multa lume nu face un pas spre a se desparti, spre a se rupe cu partenerul de viata din cauza copiilor. Acesta este argumentul dominant, numarul 1, nu este fals, pentru ca intotdeauna trebuie sa ne gandim la copii sau in primul rand la copii. Sunt oameni dispusi sa isi sacrifice fericirea si viata numai pentru copii… este o realitate. Greu, nimeni nu poate da lectii de felul asta, aici putem doar sa presupunem, depinde foarte mult de circumstante.

Sunt un bunic mult mai atent, mai bun decat am fost ca tata. Atunci cand am fost tata eram mult mai tanar, nu intelegeam lucrurile in toata complexitatea si profunzimea lor.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Aveti copii?

Arcadie Suceveanu: Da, am o fiica.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ce face, cu ce se ocupa?

Arcadie Suceveanu: Fiica mea lucreaza la reprezentanta NATO in Republica Moldova, este traducator Romana- Engleza. A studiat la Iasi, Romana-Engleza, Daniela o cheama. Si am doua nepotele…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Deci numai fetite… Cum arata viata dumneavoastra inainte de a fi tata si dupa ce ati devenit tata?

Arcadie Suceveanu: Multe lucruri se schimba. Si atunci cand devii bunic se schimba ceva in viata ta, pentru ca intra in viata familiala alte personaje: nepotelele care imbogatesc viata si chiar schimba relatiile dintre tine si sotie, dintre tine si ceilalti membri ai familiei. Eu le-am dedicat carti, poezii, iata, eu scriu si pentru copii. Doua carti le-am dedicat nepotelei dintai, pentru ca cea mica e prea mica, n-am reusit inca…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum le cheama?

Arcadie Suceveanu: Delia este cea mai mare. I-am dedicat doua carti. Prima este “Rata si Arhimede” si a doua este “Dincolo de ce vad ochii”. Cea de-a doua nepotica este Olivia. Inca nu am reusit sa ii dedic o carte, are un anisor si ceva.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ati fost un tata grijuliu? Ati avut timp sa va dedicati fiicei? Sau sunteti un bunic mai bun?

Arcadie Suceveanu: Nu prea am avut timp. Acum sunt un bunic mult mai atent, mai bun decat am fost ca tata. Atunci cand am fost tata eram mult mai tanar, nu intelegeam lucrurile in toata complexitatea si profunzimea lor. Acum, am ajuns la o varsta, inteleg lumea putin altfel, lucrurile le percep putin altfel, asa incat, da, sunt un bunic mult mai bun decat am fost ca tata. Imi plac foarte mult copiii, eu care nu prea intelegeam in tineretea mea, nu aveam sentimentul asta deosebit fata de cei mici, de copii. Odata cu aparitia nepotilor mi-a crescut afectiunea fata de copii, astfel, incat iubesc copiii si sunt foarte nelinistit de ceea ce se intampla in lume, mai cu seama cand ma gandesc la copii. Noi, vorba ceea, am mai prins ceva din viata, dar mi-e mila cand ma gandesc la ei… ca ar putea ajunge intr-o buna zi sa ajunga sa nu mai respire aerul pe care il respiram noi, sa nu mai beneficieze de fructe, de viata, de calitatea vietii de care am beneficiat noi.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar vi se pare ca exista altundeva un loc mai frumos si mai stabil? Ati fost tentat sa plecati de aici doar asa, pentru liniste in plus, vi se pare asta o zona nesigura?

Arcadie Suceveanu: E greu aici..

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Si e greu pentru un scriitor sa si plece?

Arcadie Suceveanu: Nu, nu am fost niciodata tentat sa plec.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Nici in Romania?

Arcadie Suceveanu: Ba da, in Romania da, si am avut si propuneri sa plec in Romania, dar in cazul meu stiti ce se intampla? Eu la varsta de 27 de ani m-am desprins o data, mi-am rupt radacinile din Bucovina. Eu m-am nascut in Bucovina, am fost la scoala acolo, liceul, universitatea, am lucrat 5 ani acolo si in ‘79, la 27 de ani, m-am desprins din locul cela, din solul cela…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar de ce? De ce ati facut miscarea asta?

Arcadie Suceveanu: Uite aici e o problema si o poveste mai lunga. In Bucovina eram un grup de scriitori tineri pe atunci, romani, care incercam sa promovam scrisul nostru, ideea de Romanism in Bucovina sovietica de atunci. Am fost luati in colimator de KGB, iar eu eram considerat a fi liderul lor si eram foarte urmarit. Prima mea carte, “Ma cheama Cuvintele”, din ‘79, a aparut la Editura Carpati din Ujgorod, la o sectie de carte romaneasca a acestei edituri, pentru romanii din Bucovina, acolo mi-au aparut mie si colegilor mei poeti din Bucovina primele carti. Imediat dupa ce mi-a aparut aceasta carte, situatia mea s-a inrautatit. Eram urmarit de catre securitate, eram marginalizat, a trebuit sa fiu profesor in scoala, nu eram admis la ziarul “Zorile Bucovinei” din Cernauti, unicul ziar de limba romana din Bucovina. Deci, in acest context m-am decis sa ma desprind de acolo si sa vin aici. Oricum, aici lucrurile erau mai bune, in sensul ca acolo eram si suntem si au ramas putini romani. Aici oricum e altceva. Era Republica Moldova, erau mai multi ca mine. Si aici am fost urmarit de securitate, dar oricum aici puteai sa vorbesti liber in limba ta, sa gandesti, sa scrii, sa tiparesti carti si asa mai departe. Asa ca am decis sa ma transfer impreuna cu familia mea aici…

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Erati deja casatorit? Aveati deja fetita?

Arcadie Suceveanu: Da.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Deci si mai greu, cu familie..

Arcadie Suceveanu: Da, greu, pentru ca mult timp nu am reusit sa imi fac buletin de Chisinau. Cei din Bucovina in perioada sovietica erau trecuti la rubrica nationalitate ca romani. Deci eu eram roman scris in pasaport. Si la oficiul starii civile cand ajungeam prin eforturi deosebite, cu ajutorul unor scriitori de aici sa imi fac aceasta viza de resedinta, cand descoperau ca eu sunt roman in pasaport gaseau un motiv si eram respins. Am reusit foarte greu sa imi fac aceasta viza de resedinta aici, in Chisinau, mai intai mie si apoi sotiei si fiicei mele. A fost o perioada grea, iar aici eram un fel de cioara alba. Toti erau scrisi in pasaport modoveni, eu insa veneam roman din Bucovina, M-au sfatuit mai multi, inclusiv marele patriot Valentin Mandacanu, zice “Dom’le, du-te si schimba-ti nationalitatea, sa nu ai probleme”. Eu insa n-am facut-o si imi pare bine acum. El cand ma intalneste isi cere scuze: “Mai, imi pare rau ca te sfatuiam atunci asa”. In fine, am suferit mult.. Unei carti de-a mea, “Tarmul de echilibru”, aparuta in 1982… la CC  i s-au gasit pacate ideologice si a fost tinuta pe muchie de cutit vreo 3-4 luni, a fost tinuta in retea, voiau sa o dea la topit, mult timp nu puteam publica… Dosarul de la Cernauti m-a ajuns din urma si am avut probleme.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Sunt tot felul de discutii ca unii vor ca limba moldoveana sa fie separata de limba romana. Sunt diferente serioase? Ele nu sunt nici macar dialecte…

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pagini:  1 2 3 4

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.