Papa Benedict al XVI-lea a vorbit, miercuri seara, la 500 de ani de la inaugurarea boltei Capelei Sixtine, despre aceasta capodopera prin care Michelangelo a exprimat “puterea” si “inteligenta” creatiei si care a devenit o victima a fabulosului ei succes turistic.
Papa Benedict al XVI-lea a oficiat slujba cu ocazia Sarbatorii Tuturor Sfintilor (catolica, celebrata pe 1 noiembrie, n.r.) sub aceasta bolta impozanta, in acelasi timp senzuala si mistica, in amintirea datei de 31 octombrie 1512, cand unul dintre predecesorii sai, papa Iulius al II-lea, a inaugurat fresca reprezentand scene din “Geneza”, pictata de Michelangelo Buonarotti (1475 – 1564).
“Cu o intensitate expresiva unica, marele artist il reprezinta pe Dumnezeul creator, actiunea lui, puterea lui de a spune cu hotarare ca lumea nu a aparut din intuneric, din hazard, din absurd, ci provine dintr-o inteligenta, dintr-o libertate, dintr-un act suprem de iubire”, a declarat papa Benedict al XVI-lea.
“Din intalnirea dintre degetul lui Dumnezeu si cel al unui om (…), Dumnezeu stabileste o relatie noua cu creatia sa”, a adaugat el.
Capela Sixtina este, totodata, un obiectiv vizitat de 5 milioane de turisti pe an (10.000 intr-o zi obisnuita si pana la 30.000 in zilele importante), fiind in acelasi timp locul in care cardinalii aleg, in spatele usilor inchise, noul papa, in timpul conclavelor lor.
In publicatia oficiala de la Vatican, L’Osservatore Romano, directorul Muzeelor Vaticanului, Antonio Paolucci, a vorbit despre fascinatia pe care Capela Sixtina o exercita asupra a milioane de credinciosi si de necredinciosi: “Ea este atractia fatala, obiectul dorintei, obiectivul la care publicul international care viziteaza muzee nu poate sa renunte”.
In fata afluentei de turisti, un sistem de climatizare a fost instalat dupa restaurarea “Judecatii de Apoi”, realizata in anii 1990. Insa acest sistem nu mai este suficient.
In decembrie 2011, Antonio Paolucci a dezvaluit faptul ca acest obiectiv turistic se afla inca din vara anului 2011 sub o stricta monitorizare stiintifica, gratie prezentei discrete a 36 de senzori plasati in tuburi negre suspendate si a altor 14 senzori fixati in diverse puncte din capela.
Directorul Muzeelor Vaticanului a declarat pentru L’Osservatore Romano si pentru agentia de presa I.Media ca anumite masuri drastice pentru a reduce afluenta de turisti trebuie sa fie luate daca un nou sistem de aerisire nu va fi instalat pana anul viitor, precizand totusi ca riscul “nu este unul pe termen scurt”.
Prelungirea orarului de vizitare pana la ora 18.00 si vizitele nocturne saptamanale au condus intr-adevar la o crestere a numarului de turisti.
Pentru a evita sa impuna restrictii de acces, autoritatile de la Vatican au angajat o companie specializata pentru a instala un sistem de curatare a aerului din Capela Sixtina.
Praful, dioxidul de carbon, transpiratia, variatiile de temperatura reprezinta tot atatea elemente nocive aduse cu ei de turisti. Vizitarea acestei capele a devenit la fel de dezagreabila si pentru turisti, intrucat acestia trebuie adeseori “sa defileze” prin capela, rasucindu-si gaturile si fara sa se opreasca, impinsi din spate de un flux continuu de turisti.
Cantitatea mare de particule depuse pe ziduri este susceptibila de a provoca reactii chimice indezirabile, nu doar pentru “Geneza” si “Judecata de Apoi”, ci si pentru magnificele fresce realizate de alti maestri ai Renasterii, precum Pietro Perugino, Domenico Ghirlandaio si Sandro Botticelli.
Cei 5 milioane de vizitatori au adus in 2011 in vistieria celui mai mic stat din lume suma de 91,3 milioane de euro, permitand finantelor Vaticanului sa inregistreze un “plus” de 21 de milioane de euro.
Atunci cand, pe 31 octombrie 1512, bolta Capelei Sixtine a fost inaugurata de papa Iulius al II-lea, cu ocazia vecerniei solemne, arta Renasterii a fost reinnoita.
Michelangelo si-a impus conceptia artistica in fata unui pontif obsedat de puterea temporala, care era uneori supranumit “Iulius Cezar al II-lea” si pe care maestrul renascentist nu il aprecia deloc.
Papa Iulius al II-lea dorea ca o parte a boltei sa fie acoperita cu figuri geometrice, inainte de a-i oferi lui Michelangelo libertatea de actiune de care acesta avea nevoie.
Din aceasta libertate de creatie au aparut celebrele “ignudi” (“nuduri”), pe care suveranii pontifi de mai tarziu au incercat sa le ascunda, si diverse mesaje interreligioase si filosofice pe care istoricii de arta incearca fara incetare sa le descifreze chiar si in zilele noastre.
