Într-o lume a separărilor pe bandă şi a iubirilor de consum, Andra şi Cătălin Măruţă au ajuns un reper de cuplu în care şi dragostea, şi munca, şi dansul, şi visurile se trăiesc în familie. Părinţi ai unui băieţel de 4 ani, David, şi ai unei fetiţe de cinci luni, Eva, vedete ale unor emisiuni de mare succes ale Pro Tv- ului iubit, Andra şi Cătălin Măruţă reafirmă valorile iubirii, ale profesiei făcute cu credinţă, ale familiei care respectă şi tradiţiile, şi zvâcnetul modernităţii.
Foto credit: Anca & Victor / Wise Events Foto
Alice Năstase Buciuta: Cum s-au reaşezat lucrurile în familia voastră devenită mai bogată cu încă un miracol? Cu ce vă uimeşte micuţa Eva?
Cătălin Măruţă: Ne-a îmbogăţit instantaneu, în momentul venirii ei pe lume, cu un alt gen de dragoste, cu idei curajoase şi cu altă înţelepciune. Discuţiile noastre încep şi se termină cu ea, asta e… Din fericire, David nu e gelos, nu are nimic împotrivă. I-am explicat, aşa cum fac toţi părinţii, că noi îi iubim pe amândoi la fel. Şi nu ne-am limitat la teorie, am materializat afirmaţia cu fiecare ocazie. Deocamdată, nu pot şti exact ce e în căpşorul lui, dar merg pe intuiţie. Pare liniştit şi mulţumit de noul regulament de ordine interioară (râde). Cât despre Eva, ea ne uimeşte în fiecare moment, fiindcă este la vârsta când orice nouă zi aduce după ea schimbări fabuloase. Cei care au copii ştiu ce vorbesc, practic laşi copilul dimineaţa cu o idee, iar seara îl găseşti cu zece.
Marea Dragoste-Revista Tango: Te simţi mai pregătit ca părinte acum, la al doilea copil? Este ceva din experienţa anterioară de părinte ce poate fi updatat şi utilizat?
Cătălin Măruţă: Cred că, şi dacă aş avea zece copii, la al zecelea aş fi la fel de plăcut-surprins. Teoretic, da, înveţi multe lucruri, te crezi atotştiutor, dar următorul copil ia buretele, şterge tabla, iar tu o iei de la zero cu cercetările, cu calculele, cu demonstraţiile. Mă simt mai pregătit din punctul de vedere al rezistenţei psihice în faţa neprevăzutului. Nu-mi mai fac griji chiar din orice, acum ştiu toate trucurile acestor mici fiinţe inventive, care te pot aduce şi în culmea disperării, dar şi în mijlocul unei fericiri supreme. Da, sunt mai pregătit, aşa e şi normal, altfel situaţia ar fi cel puţin ciudată.
Marea Dragoste-Revista Tango: Cum s-a schimbat dragostea ta pentru Andra? E ceva diferit în felul în care o priveşti, o asculţi, o ocroteşti acum, după ce a devenit mămică pentru a doua oară?
Cătălin Măruţă: Nu s-a schimbat nimic din dragostea în sine, s-a schimbat mai degrabă modul în care îmi manifest sentimentele faţă de ea. Prin urmare, iubirea nu s-a schimbat, ci a crescut graţie unor elemente suplimentare. O admir pentru că, deşi nu îi este uşor, Andra nu se plânge niciodată. De mică a fost luptătoare. Nu o sperie zilele grele, e echilibrată, ştie să transforme orice situaţie stresantă în ceva usor.
Marea Dragoste-Revista Tango: Ce îţi aminteşti mai mult din perioada sarcinilor Andrei? Cum ai putut s-o răsfeţi sau s-o alinţi?
Cătălin Măruţă: Vremea în care ne aşteptam copiii să se nască nu va putea fi înlocuită cu nimic în amintirile mele. A fost o combinaţie interesantă de teamă şi fericire. De palpitaţii şi optimism. Andra este, cum spuneam, o femeie puternică. Deşi e mămică tânără, e foarte sigură pe deciziile ei. Cât despre tradiţionalele pofte ale femeii însărcinate, Andra nu s-a prea confruntat cu aşa ceva, nici la prima sarcină, nici la cea de a doua. Ea spune mereu, râzând, că e pofticioasă oricum, deci i-ar fi greu să sesizeze care sunt schimbările atunci când e gravidă.
Marea Dragoste-Revista Tango: E mai greu, acum, la revenirea în forţă la serviciu, cu doi copii? Ştiu că e o întrebare care se pune mai mult mămicilor, dar voi sunteţi amândoi părinţi care muncesc, aşa că prefer să te întreb pe tine. Cum te descurci ca tătic care şi munceşte, şi creşte doi copii?
Cătălin Măruţă: Ne descurcăm fiindcă vrem să ne descurcăm, mai simplu de atât nu se poate formula. Acesta e marele secret. Dar recunosc, avem un sprijin consistent şi din partea bonei copiilor – o femeie cu suflet cald, venită tocmai din Filipine, ne ajută mult si părinţii. Avem încredere în Rona, iubeşte copiii, îi învaţă limba engleză, se joacă mult cu ei… Într-un cuvânt, are o răbdare care uneori ne face invidiosisi pe noi, părinţii cu acte-n regulă.
Marea Dragoste-Revista Tango: Ai muncit mult, tot anul, apoi v-aţi permis o scurtă vacanţă. Cum aţi petrecut, cum v-aţi odihnit şi renovat energiile înainte de întoarcerea la noile sezoane de emisiuni?
Cătălin Măruţă: Ne-am plimbat între munte şi mare. N-am plecat prea departe, Eva e mică şi nu ne permitem să o remorcăm oriunde după noi. Toamna a adus cu ea destulă energie, deşi vacanţa ni s-a părut nedrept de scurtă, evident. Proiectele profesionale sunt multe, iar noi nu avem încotro, revenim la muncă. Însă nu mă plâng, slavă Domnului, că facem exact ceea ce ne place. Am spus-o cu fiecare ocazie, nu ştiu cum ar fi fost să am un job care să mă enerveze, să mă trezesc în fiecare luni cu groaza că mai am cinci zile până vineri. „La Măruţă” arată azi cu totul altfel decât la începuturi, are alt format, altă substanţă, probabil alt public…
Marea Dragoste-Revista Tango: De ce aţi adus emisiunea în această zonă şi cum s-au reaşezat lucrurile pentru tine şi echipa ta?
Cătălin Măruţă: Am adaptat formatul emisiunii la ceea ce şi-a dorit publicul. La început, am avut întâmplător câteva ediţii care aşezau povestea într-un plan mai degrabă social decât monden, iar audienţele au fost foarte bune. Aşa am înţeles că noua abordare ajungea mai bine la sufletul celor care ne priveau. Că acele cazuri nu sunt doar poveşti izolate, ci reprezintă un mod de viaţă cel puţin ciudat, al unor oameni din România. După astfel de emisiuni, primim mii de mesaje. Am ajutat mulţi oameni care aveau cu adevărat nevoie de noi – bolnavi, părăsiţi de familii, rătăciţi de părinţi, săraci, cu copii mulţi… în fine, tabloul social e foarte vast.
Marea Dragoste-Revista Tango: Aud mereu catalogarea emisiunii ca fiind una mondenă. De ce crezi că i-a rămas această etichetă? E bine, e rău?
Cătălin Măruţă: Eu am observat că nu toată lumea înţelege acelaşi lucru prin termenul „monden”. Nu e nimic rău în a avea o emisiune mondenă, aşa că nu înţeleg strâmbăturile de dezaprobare ale unora. Dincolo de asta, n-aş zice că La Măruţă e o emisiune mondenă. Probabil s-a aşternut culoarea asta asupra mea de pe vremea când emisiunile mele se limitau la poveşti din lumea muzicală, din show-biz în general… Acum, aria de interes e mult mai extinsă şi cei care ne urmăresc cu consecvenţă ştiu că formatul e departe de unul monden şi atât. Repet, nu mă deranjează termenul în sine, doar că aş prefera ca aceia care zic că această emisiune este într-o categorie sau alta să aibă bunăvoinţa să mai şi urmărească nişte ediţii, dacă se poate. Să nu mai lipească etichete pe baza celor auzite din gura târgului. Ştiu că este un secret, dar mai bine întreb, totuşi…
Marea Dragoste-Revista Tango: Cum găsiţi cazurile acelea spectaculoase pe care le discută apoi întreaga ţară, cum aţi dat peste veterinarul de la Iaşi, peste copiii din Vaslui, peste toate cazurile cutremurătoare în care aţi făcut ceva mai multă lumină sau dreptate?
Cătălin Măruţă: Oamenii ne scriu, au încredere în noi, fiindcă de multe ori nu ne limităm la a informa publicul, ci şi ajutăm nişte oameni disperaţi. Corespondenţii locali ai Pro TV ne semnalează şi ei anumite cazuri mai interesante, care se potrivesc formatului nostru. Una peste alta, e un întreg sistem de informare, nu mergem pe zvonuri sau speculaţii, ne documentăm, vorbim cu zeci de oameni până când aprobăm o emisiune.
Marea Dragoste-Revista Tango: Fiind la pupitrul unei emisiuni puternice, simţi că presa poate schimba lumea în bine, simţi că, dacă am pune cu toţii condeiele alături, chiar ar evolua mai mult ţara noastră spre adevăr şi dreptate?
Cătălin Măruţă: Presa poate schimba enorm de multe lucruri. Presa a doborât guverne, a stârnit revolte publice, a obţinut uneori drepturi majore pentru cei nedreptăţiţi de către sistem. E drept, deocamdată cel puţin, în România are mai mult impact audiovizualul. Eu, unul, mi- am dorit dintotdeauna să realizez emisiuni de televiziune tocmai pentru că am vrut să mă adresez unui public cât mai vast, să transmit o combinaţie de mesaje – imagini, stări, locuri, fapte, invitaţi care comentează… Iar formula merge foarte bine.
Marea Dragoste-Revista Tango: Copiii tăi sunt încă atât de mici, însă, dacă ar fi să fii nevoit, ca părinte, să decizi acum, ai alege pentru ei şcoli- şi poate chiar destine – în străinătate?
Cătălin Măruţă: Vom decide asta la momentul respectiv. Dar acceptând că lucrurile nu se vor schimba prea mult în următorii ani, mi-ar plăcea să le dau şansa de a studia şi în străinătate. Nu neapărat de la clasa întâi, avem şi aici şcoli foarte bune şi profesori remarcabili. Nu îmi voi trimite copiii la studii în alte ţări numai pentru că aşa se poartă. Dacă vom lua această decizie, va fi din raţiuni obiective, pentru binele lor.
Marea Dragoste-Revista Tango: Ce te leagă, ce vă leagă iremediabil de România? Ce vă face, totuşi, cetăţeni universali, oameni care ar putea trăi oriunde în lume?
Cătălin Măruţă: Sincer, niciodată n-am avut dorinţa asta de a pleca. Şi eu, şi Andra suntem legaţi de publicul din România. Iar pentru meseriile noastre, ăsta e cel mai important aspect. Dar suntem, aşa cum spui, şi cetăţeni universali. Călătorim destul de mult şi destul de departe. Cunoaştem oameni de pe toate meridianele. Primim mesaje de la români plecaţi la capătul lumii, care însă au satelit, prind ProTV şi urmăresc emisiunea. Eu îi înţeleg perfect pe cei care aleg să plece din ţară, e dreptul lor şi probabil că în altă parte au mai multe şanse să-şi demonstreze valoarea.
CITESTE SI INTERVIUL cu ANDRA MĂRUȚĂ: http://revistatango.ro/andra-maruta-am-plans-amandoi-cand-am-aflat-ca-sunt-insarcinata-81654
Familia Maruta, un exemplu penru inteaga lume !!!!!!