China a trimis in spatiu prima femeie astronaut din istoria acestei tari, sambata, odata cu lansarea cu succes a vehiculului spatial Shenzhou IX, ce urmeaza sa se conecteze cu primul modul dintr-o viitoare statie spatiala chineza, aflat deja pe orbita terestra.
BEIJING (MEDIAFAX)
Potrivit site-ului publicatiei Le Nouvel Observateur, aceasta misiune spatiala este cea mai ambitioasa, dar si cea mai dificila, din istoria Chinei. Printre cei trei astronauti chinezi (denumiti taikonauti, n.r.) aflati la bordul vehiculului Shenzhou IX se afla si Liu Yang, prima femeie din China care a ajuns astfel in spatiu.
Racheta lansatoare Long March 2F, care a transportat vehiculul Shenzhou IX, a decolat asa cum era prevazut la ora 10.37 GMT (13.37 ora Romaniei, n.r.), de la baza spatiala Jiuquan din desertul Gobi, aflat in partea de nord-vest a Chinei.
Racheta a decolat fara probleme, la scurt timp dupa aprinderea motoarelor, in conditii meteorologice considerate excelente de catre autoritatile chineze.
Printre cei trei taikonauti aflati la bord se afla si Liu Yang, prima chinezoaica ajunsa in spatiu, care va deveni dupa toate probabilitatile o veritabila eroina nationala pentru cei peste 1 miliard de compatrioti ai ei.
Existenta acestei femei in varsta de 33 de ani, de profesie pilot pe un avion de vanatoare, a fost tinuta in mare secret, dupa ce rezultatele ei excelente la testele efectuate i-au permis sa fie selectionata, in martie, printre candidatii pentru misiunea spatiala Shenzhou IX. Abia vineri, cu o zi inainte de lansare, presa oficiala a confirmat informatia potrivit careia Liu Yang va face parte din echipajul alcatuit pentru aceasta misiune.
Cei trei astronauti chinezi, filmati in timp ce se aflau in cabina capsulei lor, pareau foarte calmi cu putin timp inainte de decolare, care a avut loc sub privirile presedintelui Adunarii Nationale Populare, Wu BangGuo.
“China si intregul popor chinez asteapta intoarcerea voastra triumfala”, a declarat liderul chinez, considerat in mod oficial drept al doilea demnitar din ierarhia regimului comunist din aceasta tara.
La aproximativ 10 minute dupa ce a parasit solul, capsula Shenzhou IX s-a separat fara probleme de racheta purtatoare, pentru a intra pe orbita. Apoi, vehiculul spatial chinez si-a deschis cele doua panouri solare.
Intreaga operatiune a fost calificata drept “un succes total” de catre generalul Chang Wanquan, directorul programului chinez pentru misiuni spatiale cu echipaj uman la bord. Armata pastreaza un control total in China in ceea ce priveste misiunile spatiale.
Misiunea Shenzhou IX (“Vehiculul divin”) va avea o durata de 13 zile si va cuprinde o conectare, ce va fi realizata manual, la modulul Tiangong-1 (“Palatul celest”), aflat deja pe orbita. Operatiunea se inscrie intr-un vast program spatial ce va permite Chinei sa se inzestreze cu o statie spatiala permanenta, care va deveni functionala in jurul anului 2020.
Aceasta misiune are “o dimensiune strategica importanta”, a subliniat Wu BangGuo, in conditiile in care China inregistreaza progrese mari in cursa ei de reducere a decalajului tehnologic fata de Rusia si Statele Unite ale Americii, reproducand experimentele si misiunile reusite de aceste doua tari in anii 1960.
De altfel, capsula Shenzhou este un vehicul spatial inspirat de tehnologiile folosite la fabricarea capsulelor sovietice Soyuz.
Presedintele chinez Hu Jintao i-a felicitat la randul sau pe coordonatorii acestui proiect si a spus ca stapanirea acestor tehnologii de conectare pe orbita a doua module spatiale este “cruciala” pentru realizarea unei statii orbitale chineze, ce va fi creata dupa modelul Statiei Spatiale Internationale (ISS), un proiect spatial multinational la care China nu participa.
China a devenit astfel cea de-a treia tara din lume, dupa Statele Unite si U.R.S.S., care a trimis in spatiu o femeie astronaut, cu ajutorul unei tehnologii proprii. China a realizat primul ei zbor spatial cu echipaj uman la bord, in octombrie 2003, iar taikonautul Yang Liwei, autorul acestei reusite, a devenit o veritabila vedeta in tara lui.
Shenzhou IX a decolat la exact 49 de ani dupa ce rusoaica Valentina Tereskova, prima femeie cosmonaut din istorie, a efectuat zborul ei din 1963, in perioada 16-19 iunie, in urma caruia aceasta fosta muncitoare din industria textila a primit distinctia de “Eroina a Uniunii Sovietice”.
