Ivan Patzaichin, alaturi de Teodor Frolu, Vintila Mihailescu si un grup de cercetatori in antropologie vor incerca sa recupereze traditii gastronomice din Delta Dunarii, ca pregatirea ciulinelui si nufarului, pe langa pestele in diverse forme, atat pentru turisti, cat si pentru localnici.
Reprezentantii Asociatiei “Ivan Patzaichin Mila 23” – celebrul canoist si Teodor Frolu -, alaturi de Vintila Mihailescu, de la Catedra de Sociologie a Scolii Nationale de Stiinte Politice si Administrative (SNSPA), au lansat, joi, proiectul “La masa cu oamenii Deltei – Cercetarea gastronomiei traditionale din Delta Dunarii”, intr-o conferinta care a avut loc la Libraria Bastilia din Capitala. Cele doua institutii sunt partenere in proiectul finanatat de Administratia Fondului Cultural National (AFCN).
Cercetarea va fi facuta de 12 masteranzi in antropologie de la SNSPA, coordonati de Vintila Mihailescu, Bogdan Iancu si Monica Stroe, antropologi si profesori la SNSPA, in luna iulie, iar rezultatele vor fi folosite intr-un atelier etnografic online, prin care oamenii vor fi incurajati sa descopere la randul lor traditia gastronomica a Deltei. De asemenea, va fi organizata o expozitie si o conferinta, in cadrul Conferintelor de la Sosea ale Muzeului Taranului Roman din Bucuresti, in septembrie, a precizat Iancu.
Ivan Patzaichin a spus ca are ca obiectiv infiintarea unui centru de gastronomie la Mila 23, unde cei din localitate sa vina sa produca, iar turistii sa poata urmari procesul de pregatire a bucatelor traditionale din Delta.
“Incercam sa cream o asociatie a oamenilor de prin zona. Sunt foarte multe lucruri de facut. Oamenii aia nu sunt niste milogi, nu asteapta numai de la tine. Si tocmai asta incercam, sa le dam aripi”, a declarat Patzaichin pentru MEDIAFAX.
“Suntem putini, dar asta nu inseamna ca nu izbutim. (…) Delta este o frumusete deosebita data de Dumnezeu, noi trebuie sa avem grija de ea”, a spus el in conferinta, exprimandu-si convingerea ca, daca Delta este o exceptie prin traditiile si prin multitudinea de etnii din zona, ea va deveni si o sursa gastronomica.
Patzaichin a explicat ca sunt multe alte elemente in gastronomia locala, pe langa peste, cum e ciulinele – “o hrana extraordinara, mult mai buna decat castana, care insa se pierde” – nufarul, papura. “Eu le-am folosit si uitati-va unde am ajuns”, a glumit el.
Teodor Frolu a spus la randul sau ca “bucataria este in miscare” in Delta, povestind amuzat cum, la Mila 23, unde era cu o echipa de jurnalisti, li s-au servit chifetele de peste obisnuite in zona, fiind prezentate drept “hamburgeri de peste”. Altadata, la Ziua Milei 23, cand a fost acolo tot cu jurnalisti, cei dintr-o echipa de la BBC au intrebat de ce se mananca mici, si nu peste, dupa specificul locului, el raspunzandu-le ca este sarbatoarea localnicilor, o ocazie speciala in care mananca si ei mici, pestele fiind mancarea de zi cu zi.
“Incercam sa facem o recuperare a traditiilor, dar sa si dam pofta oamenilor sa ramana la brandurile lor”, a spus Frolu. El a mai precizat, pentru MEDIAFAX, ca nu este vorba numai despre a strange retete din zona, ceea ce s-a mai facut si se mai face. “Incercam sa vedem cum prin cultura asta culinara se pot crea instrumente de dezvoltare locala, cum niste branduri locale pot deveni instrumente de marketare in zona si cum pot atrage investitori”, a precizat acesta.
La randul sau, Vintila Mihailescu a spus ca Dobrogea este tinutul cel mai necunoscut, cel mai putin turistic si cel mai periferic din tara, desi este pe departe zona cu cele mai multe culturi. Cu toate acestea, de cativa ani, au inceput sa existe tot felul de proiecte, care dezvaluie “cu fascinatie Dobrogea exotica si profunda”, a continuat el.
“Gastronomia nu e doar haleala, e patrimoniu, nu stiu de ce imaterial”, a glumit Vintila Mihailescu, facand referire la faptul ca proiectul “La masa cu oamenii Deltei” este finantat de AFCN la categoria “Patrimoniu imaterial”.
“Eu am o boala cu sarmaua nationala, care arata la fel daca o comanzi la restaurant de la Calarasi pana la Baia Mare, pentru ca e mancarea noastra traditionala. Aiurea! Sunt cateva sute de tipuri de sarmale, printre care si de peste, si aceastea de mai multe feluri”, a spus Mihailescu.
El a explicat in continuare ca sensul de a recupera niste retete, de a gati cu ciulini, de exemplu, se pierde, pentru ca “strainilor nu le place”. Potrivit lui Mihailescu, la Sfantul Gheorghe in Delta Dunarii, care se bucura de prezenta turistilor an de an, si prin organizarea Festivalului Anonimul se poate urmari foarte bine imputinarea ofertei culinare.
Pe de alta parte, contactul cu turistul poate readuce vechi retete in casele localnicilor, cum a vazut in Maramures, unde a fost servit cu turta de malai, prezentata de gazde drept mancarea lor traditionala, de pe vremea dacilor, in timp ce in bucatarie aveau banala franzela. “Cand a intrebat turistul, s-au dus la ultima baba din sat care mai stia sa faca turta de malai si au invatat mai multi sa faca. Asta se poate intampla si la Sfantul Gheorge”, a concluzionat antropologul.
La finalul conferintei, participantii au anuntat ca “panglica acestui proiect se taie cu niste hamsii”, “de Delta, dar ca la Bucuresti”, precizand ca “lamaia este de la Sulina”, si i-au invitat pe cei prezenti la masa.
Proiectul “La masa cu oamenii Deltei – Cercetarea gastronomiei traditionale din Delta Dunarii” a ocupat locul al doilea intre cele 15 proiecte selectate de AFCN la categoria “Patrimoniu imaterial”, la concursul de proiecte culturale de anul trecut, primind o finantare de 59.616 lei. Bugetul total al proiectului este de 66.240 de lei, restul finantarii finnd asigurat de Asociatia “Ivan Patzaichin Mila 23” din surse private.
Activitatile proiectului se vor concretiza intr-un ghid de cercetare, publicatia “La masa cu oamenii Deltei: gastronomie traditionala din Delta Dunarii”, un atelier etnografic online, o expozitie de etnografie vizuala.
Proiectul isi propune sa documenteze si sa inscrie in patrimoniu cunoasterea gastronomica traditionala, specifica Deltei Dunarii, in trei localitati – Crisan-Mila 23, C.A. Rosetti si Sfantu Gheorghe -, pe baza unei cercetari de specialitate, in perioada iunie – octombrie 2012, care sa surprinda practicile culinare traditionale, retete, ingrediente specifice, instrumentar de preparare a hranei, forme de cunoastere si apreciere ale gustului, sezonalitatea hranei si diferenta dintre alimentatia domestica si publica, festiva si cotidiana, dar si rolul comunitar al hranei.
Formata aproape exclusiv din comunitati rurale si greu accesibila din exterior, Delta Dunarii, ca spatiu cultural, a putut dezvolta o serie de expresii particulare, spun initiatorii proiectului. “In masura in care patrimoniul natural al locului beneficiaza de recunoastere internationala, proiectul nostru isi propune sa atraga atentia asupra «oamenilor Deltei», punand la dispozitia publicului larg povestile lor identitar-gastronomice”.
