fbpx

Jodie Foster – Carari neobisnuite catre celebritate

de

Are 45 de ani si o cariera de aproape patru decenii. Si cam tot atitia ani de cind lupta ca nimic din jurul ei sa nu-i umbreasca pofta de viata si de joc, iubirea pentru familia sa si pentru cariera la care a trudit atit de mult.

Intr-un timp in care divele Hollywood-ului se straduiesc sa scotoceasca in memorie si-n lada cu vechituri, dupa dovada absolvirii macar a unui amarit de bacalaureat, cv-ul lui Jodie Foster e plin ochi de diplome si titluri ale celor mai prestigioase universitati din Statele Unite. Si de premii ale criticilor de film, care au rasplatit-o din plin pentru seriozitatea cu care a ales sa-si construiasca statutul de superstar al celei de-a saptea arte.

Debut cu reclame, prostituate si diploma Yale

Cu doar citeva luni inainte de a se naste ea, tatal, Lucius Foster III, paraseste familia. Mama, Evelyn, va deveni managerul carierei ei, timp de aproape 20 de ani. Cariera care incepe la virsta de doi ani, cind joaca in primele reclame comerciale. La 4 ani debuteaza pe micul ecran, intr-o miniserie, la 6 joaca alaturi de Michael Douglas si de Raquel Welch, iar la 12 are propriul show in Saturday Night Live. Banii cistigati, nu putini, din cele peste patruzeci de reclame filmate si din rolurile jucate, ii vor fi mamei un  ajutor nepretuit in cresterea celor patru copii.

In 1976 este selectata sa joace rolul prostituatei Iris Steensma, alaturi de nume deja celebre ale Hollywood-ului, Robert de Niro, Harvey Keitel, in „Taxi Driver“ regizat de Martin Scorsese. „Patru ore am stat de vorba cu un psihiatru, incercind sa-l conving ca sint in stare sa joc acest rol.“ Pe platourile de filmare, regizorul i-a oferit toata protectia de care avea nevoie un copil aflat intr-o astfel de slujba: un membru al echipei avea sarcina speciala sa vegheze ca atita timp cit tinara actrita se afla prin preajma, nimeni sa nu vorbeasca urit, sa fie atent la programul ei zilnic de filmare, sa-i asigure conditii speciale de odihna. Scenele in care ea trebuia sa apara nud au fost filmate de catre sora ei, Constance Foster. Interpretarea unei prostituate minore aflate intr-o lume a violentei, a abuzurilor sexuale, ii cere costuri emotionale deosebite: un copil care trebuie sa mimeze scene de seductie si de sex, sa-si dezvaluie candoarea in fata celui care o vinde fara scrupule clientilor, sa joace cinismul vietii reci si nesigure traite pe strazi. Performanta ii este rasplatita cu o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin.

Patrunde, deci, cu dreptul, in cetatea filmului. Dar Jodie Foster pare hotarita sa-si aleaga cu totul alte atuuri in drumul spre celebritate decit cele cu care Hollywood-ul fusese obisnuit pina atunci: declaratii scandaloase, atitudini provocatoare, dezvaluiri socante sint inlocuite de rivna pentru studii inalte, roluri neobisnuite in filme mai curind cu priza la critici decit la public, discretie totala in ceea ce priveste viata personala. In 1985, obtine diploma in literatura la Universitatea Yale, cu magna cum laude. Trei ani mai tirziu cistiga primul Oscar, la doar 27 de ani, pentru rolul victimei unui viol in grup, din „The Accused“. Pentru felul in care s-a straduit sa inchege un dialog inteligent cu un psihopat atroce, dar creativ, si sa alerge un criminal in serie cu un pistol care-i tremura in mina, in filmul „The Silence of the Lamb“, primeste cel de-al doilea Oscar. Nu implinise inca treizeci de ani.

Intreaga ei filmografie cuprinde personaje neobisnuite, evoluind in conditii speciale: o salbatica ce comunica intr-un limbaj total strain oamenilor, o cercetatoare in cautare de lumi paralele, o englezoaica indragostita de regele Siam-ului, o mama hiperprotectiva a unui copil-minune, o agenta FBI care colaboreaza cu un canibal, o mama care-si cauta fetita disparuta intr-un avion ai carui pasageri se jura ca nu au vazut-o urcind la bord. Roluri care ii pun in valoare, mai mult decit talentul, experienta indelungata pe platourile de filmare, profesionalismul, candoarea cu care se apropie de fiecare rol ca si cum ar fi primul din viata ei, inteligenta cu care-si selecteaza filmele in care urmeaza sa apara. Refuza, spre exemplu, sa joace in continuarea filmului care i-a adus cel de-al Oscar, „Hanibal“, fiindca i se pare ca acesta in nici un caz nu s-ar putea ridica la valoarea primului, si ar putea compromite creatia ei din filmul original. Isi infiinteaza propria casa de productie, cistiga doua Globuri de Aur si titlul de Doctor Honoris Causa in arta al Universitatii Pennsylvania. Onorariul ei ajunge in curind sa depaseasca 15 milioane de dolari.

Asaltul nemilos al presei

Batalia ei cu ziarele de scandal a inceput in urma unui incident care i-a lasat urme adinci ani multi dupa ce el s-a incheiat: in timpul studentiei, un tinar, care o vazuse jucind in Taxi Driver, devine obsedat de ea. El incearca sa-l omoare pe presedintele de atunci al SUA, Ronald Reagan, afirmind la proces ca a facut-o doar fiindca a vrut sa o impresioneze pe tinara vedeta. Presa se napusteste asupra campusului universitar, hartuind-o cu camerele de filmat si cu intrebarile insidioase. In timpul procesului, cind Foster declara ca nu are nici un fel de relatie cu cel acuzat, acesta arunca furios cu un creion in ea, amenintind-o: „Am sa te prind eu, Foster!“. Un alt tinar o urmareste luni intregi, planuind s-o omoare, dar renunta, afirmind ca „n-am putut s-o fac, era prea draguta!“.

Jodie Foster refuza sa comenteze in vreun fel tot ceea ce s-a petrecut. Toti reporterii stiu ca orice interviu va fi intrerupt de vedeta daca numele celor doi agresori va fi pomenit.

Mai exista un alt subiect pe care Foster il declara tabu: cei doi copii ai sai, conceputi prin inseminare artificiala. Tacerea ei a adus cu sine o gramada de zvonuri, pe care Jodie Foster a refuzat sa le infirme sau sa le confirme: se spune ca donatorii nu au fost chiar anonimi, fiind mai degraba colegi de pe platoul de filmare, si ca ea este, de fapt, lesbiana. In 1995 o intilneste pe platourile de filmare la „Sommersby“ pe Cydney Bernard, producatoare, care-i devine in scurt timp iubita. Cydney participa chiar la nasterea primul fiu al actritei, Charles, dar nici una dintre ele nu a confirmat zvonurile privind legatura lor. Ziarele s-au grabit sa observe faptul ca purtau inele identice si ca au fost vazute mari perioade de timp impreuna. Comunitatile gay au initiat chiar o dezbatere publica, in care ii cereau lui Jodie Foster sa recunoasca faptul ca este lesbiana, argumentind ca ar putea deveni astfel un model in lupta impotriva temerilor si a prejudecatilor.

In anii ’90, fratele ei, Buddy Foster, lanseaza pe piata o biografie a actritei, „Foster Child“, pe care aceasta insa o socoteste cu totul falsa: „Nu e decit o incercare ieftina de a cersi atentie si bani cu dezvaluiri plictisitoare sau mincinoase. Buddy nu a facut altceva toata viata lui decit sa-i fringa inima mamei“. Cartea cuprinde, se pare, detalii defaimatoare la adresa ei si a mamei sale. Vedeta nu a autorizat nici o publicatie sa redea fragmente din carte, amenintind cu intentarea unui proces oricui va indrazni sa o faca.

Toate aparitiile ei in public au primit comentarii mai mult decit favorabile: desi pare ca nu pune prea mult pret pe felul in care se imbraca, hainele ei, desi simple, sint sofisticate, elegante. Interviurile pe care rareori le acorda dezvaluie doar placerea de a juca, felul in care incearca sa se apropie de un personaj, dorinta de a petrece cit mai mult timp cu fiii ei, pentru care nu a ezitat sa lase deoparte, mult timp, cariera. O cariera stralucitoare, la care a ajuns ocolind cu grija sabloanele hollywoodiene, retete de succes tocite de dive cu state vechi, rubrici ale ziarelor de scandal. O cariera in care aproape i-au fost increderea mamei, a regizorilor care au avut curajul s-o distribuie in roluri grele la virste fragede, credinta ca poate izbindi fara sa-si falsifice personalitatea, recunostinta pentru darurile cu care a fost binecuvintata: „Viata mea este atit de simpla! Cuprinde doar citeva lucruri: dragoste, munca si familie. Si vreau sa le multumesc tuturor stramosilor mei, intregii mele familii care m-au facut sa devin ceea ce sint astazi“.

 
Articol publicat in revista Tango/ mai 2007

 

 

Categorii:
Superstar

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.