fbpx

Laura Cosoi: Eu nu am secrete!

de

Joaca in ”Cel ales”, filmul abia intrat pe marile ecrane, iar publicul consimte, la unison, ca e talentata si sanii ei goi arata superb. Se pregateste si pentru ”Nunta perfecta”, atat in viata personala, fiindca tocmai a fost ceruta in casatorie, dar si pe scena Teatrului Elisabeta, intr-un fermecator proiect dramatic in care va juca alaturi de Adela Popescu, Adina Galupa, Adina Chivulescu si Catalina Grama… In rest, e luminoasa, senina, fireasca. Crede in iubire si in performanta, nu se machiaza si nu are stilist, gateste din iubire si tocmai a lansat cartea de retete „Ramai la masa?”, face inot, yoga si pilates, de doua ori pe saptamana, adora freziile si, din cand in cand i se face pofta de egg-nog-ul de la Rawcoco…

Alice Nastase Buciuta: Ai facut dans sportiv de performanta. A contat acest antrenament special in formarea ta, in ceea ce esti azi?
Laura Cosoi: Sunt omul de astazi datorita acestei rigurozitati cu care am fost crescuta, a faptului ca am avut copilaria unui sportiv de performanta si ca nu aveam timp sa ma joc cu mingea sau sa fac lucrurile pe care le faceau colegele mele. Nu aveam nici prieteni. Prietenii mei erau conjuncturali, cei din sala de dans, din competitie, nu erau oameni pe care sa spui ca i-ai ales drept prieteni. Dar in urma experientei pe care am trait-o si a evolutiei mele din toate punctele de vedere, din familia mea, eu am capatat niste lucruri pe care ceilalti nu le au si sunt speciala pentru ca am facut sport de performanta.

Marea Dragoste – Tango: Parintii tai fiind…
LAURA COSOI: Sportivi. Mama a facut gimnastica ritmica, a fost si campioana Romaniei in gimnastica ritmica, iar tatal meu a facut handbal. Acum are un club de baschet.

Marea Dragoste – Tango: Aveai si momente foarte grele, in care voiai sa renunti, in care te-ai certat poate cu parintii tai?
LAURA COSOI: Mergeam cu valul… Stiam ca mama are asteptari foarte mari, dar tata ar fi vrut sa ma las. Tata nu a fost tot timpul de acord cu dansul. Drept urmare, atunci cand a trebuit sa plec la Bucuresti sa dansez cu Mihai Petre, tata nu a fost de acord. Eram mica, Mihai era campionul Romaniei atunci, ramasese fara partenera, iar Viorel Nastase, antrenorul lui, care o stia pe mama, pentru ca mama era in jurii, vorbisera si stabilisera sa ma mut la Bucuresti. Dar tata nu a fost de acord, „lasa dansul, o sa mai faca ea dans dupa scoala, dansul o sa fie pe planul doi”. Mama a trebuit sa se inteleaga cumva cu tata si am continuat la Iasi. Totul a venit treptat in viata mea. Dar nimeni nu m-a intrebat: vrei sa faci asta sau nu? Am inceput devreme cand, daca nu impingi copilul de la spate, el n-o sa faca nimic, iar apoi, cand a trecut ceva timp, era prea mare implicarea sa ma mai intrebe cineva, ar fi fost ani pierduti daca dadeai cu piciorul si nu incepeai sa ai si rezultate. Erau foarte multi bani investiti in costume, cantonamente. Nu puteam sa-i zic mamei, „ mersi ca mi-ai luat rochie de 500 de euro, dar eu m-am hotarat sa nu mai fac asta”. Nu se putea.

M-a inregistrat sa ma bage in baza ei de date, la Talent Works, dar nu pentru ca m-as fi priceput la actorie, ci fiindca eram draguta, aveam ochi albastri…

Marea Dragoste – Tango: Pe de alta parte, tu ai alt drum acum, in cu totul alta directie. Actrita cum ai ajuns?
LAURA COSOI: A fost o intamplare, culmea! Am fost o data cu mama in Bucuresti la o prietena de-a ei, Andreea Tanasescu, care avea o agentie de casting. M-a inregistrat asa, pe un capat de caseta, si, dupa un an, m-a chemat. Se facea casting pentru „La bloc”. Eu nu vazusem „La bloc” pana atunci, pentru ca aveam alte preocupari, nu stiam exact despre ce e vorba, n-aveam nicio notiune despre actorie. Dar trecuse un an din momentul in care m-a inregistrat sa ma bage in baza ei de date, la Talent Works, dar nu pentru ca m-as fi priceput la actorie, ci fiindca eram draguta, aveam ochi albastri…

Marea Dragoste – Tango: Deci de asta te-au ales, pentru ca erai frumoasa?
LAURA COSOI: Si de asta, dar si pentru felul volubil in care m-am manifestat in inregistrarea respectiva.

Marea Dragoste – Tango: In ce an se intampla asta?
LAURA COSOI: In 2002, cand aveam 20 de ani. Dupa un an de zile, am avut un accident de masina. Eram cu o prietena, in dreapta ei, ea isi luase carnetul de curand. Mergeam noaptea la plimbare si, cand am coborat din Bucium, pe un drum cu serpentine, a accelerat, nu a vazut ca e curba si a intrat in prapastie. A fost o cumpana. Am stat in spital atunci. Dupa ce am iesit din spital, am plecat la mare cu mama si cu sora mea. Si atunci a sunat-o Andreea pe mama si i-a zis ca are o proba pentru mine, sa ma duc la Bucuresti. M-am urcat in tren de la mare, singura, am venit la Bucuresti, la Andreea, si am dat proba pentru „La bloc”. Am primit un scenariu cu personajele, niste hartii din care nu intelegeam nimic, ce trebuie sa citesc, cine sunt eu… Mi-a dat foile in fata o persoana foarte aroganta, care vorbea printre dinti. M-a socat, pentru ca eu am fost un copil destul de protejat, toata lumea se comporta frumos cu mine, fusesem ca intr-un cocon inainte sa ajung aici. Erau atat de multe fete la casting! Eu aveam o rochie pe mine si un pulover pe deasupra, cu maneci lungi. Eram bine imbracata. (rade) Am uitat ce aveam de zis cu totul, am uitat si cum ma cheama. Iar regizorul m-a intrebat: „Si tu asa ai venit imbracata? Nu stii sa te vinzi?!”. Trecusem intr-o zi prin prea multe…

Marea Dragoste – Tango: N-ai luat castingul…
LAURA COSOI: M-au picat, evident, n-am fost buna de nimic. Andreea Tanasescu a insistat, a zis: „Nu exista, mergem iar” si am stat acolo, pe coridor, din nou, de dimineata pana seara. A stat si ea cu mine, a avut rabdare sa imi explice si a fost mult mai bine seara, intr-adevar. Dar, chiar si asa, dupa vreo trei probe, tot am fost respinsa…

Marea Dragoste – Tango: Dar ce s-a intamplat, ca ai ajuns, totusi, sa joci in serial?
LAURA COSOI: Inainte cu o zi sa plec la Iasi, Andreea, care o impresaria atunci pe Irina Dinescu, fata lui Mircea Dinescu, (o super actrita, care acum s-a lasat de actorie, dar atunci inca juca) a zis sa mergem la Buftea, la filmari. Tocmai se terminase de filmat „Modigliani”. Am ajuns la Buftea, Irina plecase sa faca probe de costume, iar acolo se turna „King James I”. Cand am vazut platoul, strada Franceza si decorurile de la „Modigliani”, pur si simplu m-am simtit ca acasa, ca un copil care a intrat la Disneyland… Stateam pe holul de la Media Pro si ma uitam la Irina, la probe, si vine un englezoi spalacit la mine si ma intreaba daca n-as vrea sa joc in filmul lui. Vorbea intr-o engleza pe care nu puteam sa o inteleg, in dialect… Era regizorul de la „King James I”. Si de aici s-a schimbat totul.

Marea Dragoste – Tango: Ai primit un rol asa, pe loc?
LAURA COSOI: Da, faceam parte din curtea franceza, trebuia sa ma si sarut cu James I. Nu aveam un rol mare, eram o curtezana printre multe altele, dar aveam doua-trei replici, trebuia sa cochetez cu regele.

Marea Dragoste – Tango: Si cum ai ajuns din King James in La bloc?!
LAURA COSOI: E evident ca in momentul in care eu am primit un rol intr-un film, toti din Media Pro au inceput sa fie interesati „cine este aia care a venit pe hol si a primit un rol intr-un film strain, fara sa dea probe?”. Andreea le-a zis, e Laura Cosoi, o fata de la Iasi, a venit sa dea probe pentru „La bloc”, dar n-ati vrut-o… Deodata am trezit interesul celor de la „La bloc” si m-au luat. Singura chestie a fost ca aveam filmarile in aceeasi zi si a trebuit sa renunt la una dintre ele. Andreea a cantarit foarte mult atunci si a zis sa aleg „La bloc”. Si asta am ales.

Marea Dragoste – Tango: Ai inteles de ce nu te-au vrut, initial?
LAURA COSOI: Oamenii de la serial mi-au zis ca nu m-au ales de la inceput pentru ca, aveau dreptate, n-aveam deloc experienta de film, trebuia sa stea cineva cu mine, iar serialul ala mergea deja de un an de zile. Un om ca mine era o piedica in bunul mers al filmarilor. Dupa aceea, inca vreo doua-trei luni mai tarziu, ei tot faceau casting pentru Adina. Eu eram pe TV si la filmari mai erau fete care dadeau probe pe rolul meu, care era deja pe TV! M-ar fi schimbat, dar nu au gasit pe cineva suficient de bun, de potrivit. Stateam cu panica asta, ca or sa ma scoata, dar aveam si o inconstienta, pentru ca, de fapt, nu mi-am dorit niciodata lucrurile pe care le am acum, nu am aspirat la ele. M-a intrebat cineva, tu n-ai visat vreodata sa fii la Hollywood? Niciodata! Daca trebuie sa dau acum proba pentru un film strain, ma strange in spate. Niciodata nu as putea sa fiu completa, pentru ca niciodata limba a doua nu va fi limba intai si niciodata ceea ce simt eu si tot ce-i in mine n-ar putea sa fie cu adevarat transpus intr-o alta limba straina. Daca as fi avut o a doua viata in America, as fi incercat, probabil, dar nu m-a tentat asta. In plus, exista Margot Robbie acum. Toata lumea scrie ca semanam foarte tare. ( rade)

Marea Dragoste – Tango: Te-ai gandit la asta, probabil, si ti-ai explicat, ce l-a atras pe regizorul englez?
LAURA COSOI: Cred ca felul in care aratam. Eram pe banca de lemn din holul din Buftea si ma uitam la toti cei din jur. Sunt convinsa ca felul in care aratam in momentul ala l-a atras: eram bronzata, aveam ochii albastri, eram imbracata ca o hipioata. A trecut de doua ori si s-a oprit intr-un final. Pentru mine e ca un vis. Mi-amintesc cu foarte mare drag, de parca s-a intamplat ieri, dar totodata a trecut mult timp de atunci.

Stateam pe holul de la Media Pro si vine un englezoi spalacit la mine si ma intreaba daca n-as vrea sa joc in filmul lui. Vorbea intr-o engleza pe care nu puteam sa o inteleg, in dialect… Era regizorul de la „King James I”. Si de aici s-a schimbat totul.

Marea Dragoste – Tango: Intre timp ai avut multe roluri, in filme, in teatru… Cand ai inceput de fapt sa inveti sa fii actrita?
LAURA COSOI: Am inceput sa invat singura in „La bloc” pentru ca regizorul, Razvan Savescu, in momentul ala, si el e de acord cu mine azi, nu si-a dorit sa fiu acolo si atunci nu venea la mine sa-mi spuna ce sa fac. Nu judec. Probabil as fi facut la fel in locul lui, el fiind un regizor foarte bun, care, intr-un fel, m-a ajutat fiind foarte exigent si neavand rabdare cu mine. Una era cand vorbea cu Dana Rogoz si alta era cand vorbea cu mine. Erau cu totul si cu totul alte discutii, alta abordare si alta rabdare. Totul era diferit, dar asta m-a ajutat, de fapt.

Marea Dragoste – Tango: Nu te-a si demoralizat de multe ori?
LAURA COSOI: In momentul in care ajungeam la filmare si ii vedeam masina, aveam un gol in stomac. Nu simteam ca as putea sa fiu destul de buna vreodata. Plus ca, obisnuita cu sportul de performanta, asteptarile si tehnica de lucru cu mine erau cu totul altele, adica eu iti dadeam ce vrei daca aveai incredere in mine. Daca simteam ca nici nu crezi in mine, o faceam lata. Cum zic americanii, „a fost bine, dar hai sa mai incercam o data”, asta functioneaza la mine. Eu cred in performanta. Pentru mine nu exista sa n-ai chef. Cand am inceput relatia cu Cosmin, stiu ca ii spuneam ca eu nu-mi inchid telefonul niciodata si nu intelegea. Pai, ziceam, tu stii de cate ori primesti telefoane noaptea? Trebuie sa fii la filmare cu trei ore mai repede, te suna la doua-trei dimineata oamenii care fac programul, barbati, femei. Mi se par firesti lucrurile astea. Atat timp cat un om are incredere in tine si ai ajuns sa fii intr-un proiect alaturi de alti oameni, nu iti permiti sa-ti inchizi telefonul.

Marea Dragoste – Tango: Dar asta nu iti afecteaza viata personala, uite, spuneai ca prietenul tau nu a inteles…?
LAURA COSOI: A inteles, dar a fost surprins. In timp, a inteles, ca e un om inteligent, nu stau cu un pusti.

Marea Dragoste – Tango: Esti la fel de riguroasa in toate domeniile vietii tale?
LAURA COSOI: As putea spune ca da, si in ceea ce priveste alimentatia, sunt destul de riguroasa, dar nu exagerata. Cand iau o hotarare, sunt abrupta, nu las loc de indoieli. Eu sunt mult mai instinctiva, Cosmin este mult mai calculat. Dar ma lasa in pace si am descoperit, in ultima perioada, ca singura ajung la concluzia ca e mai bine sa lasi o portita deschisa. E o satisfactie extraordinara ca am descoperit asta eu singura.

Marea Dragoste – Tango: Daca tot am ajuns la Cosmin, cum v-ati cunoscut, cum ai acceptat sa aveti o relatie?
LAURA COSOI: Noi ne-am intalnit acum doisprezece ani, exact in perioada in care eu eram la Bucuresti si dadeam probe pentru „La bloc”. Eram intr-un restaurant impreuna cu prietena mea din copilarie si cu parintii ei. La o masa erau doi baieti care cerusera nota de plata si eu remarcat ca respectivii baieti nu s-au mai ridicat de la masa sa plece si au mai stat inca vreo doua ore. Intr-un final, au plecat. Dupa vreo cateva luni, ne-am intalnit intr-un grup comun de prieteni, la munte, total intamplator, si atunci am facut cunostinta. El mi-a spus ca m-a vazut acolo, eu mi-am adus aminte de el si a vrut sa-mi ceara numarul de telefon. Am refuzat, i-am spus sa faca singur rost de el. A facut rost destul de repede de numarul meu de telefon, m-a sunat, dar n-am fost niciodata impreuna, adica vorbeam asa, la 110 ani, cand venea din Targu Mures in Bucuresti si ne vedeam la cafea, cu prietenii. In plus, el incepuse o relatie cu o tipa cu care a si stat zece ani, eu… aveam si eu o relatie cu altcineva si, cumva, timing-ul a fost total prost. Dar am pastrat legatura. De ziua mea, ma suna. Ne-am reintalnit, intamplator, acum trei ani. Eu nu merg la discoteca, niciodata, nu-mi place, dar a venit vara mea din Germania, implinea douazeci de ani si voia sa vada cluburile din Bucuresti. El, la randul lui, vorbise cu niste prieteni de-ai lui care venisera din Targu Mures si l-au rugat pe el sa faca rost de o masa. S-a dus sa-i duca pe oameni la masa si sa plece, fiindca trebuia sa ajunga a doua zi la Targu Mures. Si cand el iesea, noi intram. Asa ne-am reintalnit.

Marea Dragoste – Tango: Si gata, s-a aranjat totul pentru toata viata? Te-am auzit vorbind si despre copii…
LAURA COSOI: Da, clar. Nu am stiut atunci ca o sa fie pentru toata viata, nici acum nu stiu, dar cumva, in tot timpul asta de trei ani in care am construit impreuna, am vazut ca mergem in aceeasi directie. S-a si mutat in Bucuresti, suntem impreuna de atunci, de aproape trei ani.

Cand am inceput noi relatia, eu eram actrita, dansam, iar el era un cantaret din trupa Simplu, sa nu uitam asta. Acum sapte ani, nu era Smiley de azi. Eram doi tineri care au inceput o relatie.

Marea Dragoste – Tango: Stiu ca nu e de actualitate, dar presupun ca te-ai invatat sa primesti si intrebari despre fosta relatie. Ai avut vreodata senzatia ca esti in umbra lui Smiley, cat ati fost impreuna?
LAURA COSOI: N-ai cum sa fii in umbra unui om in momentul in care amandoi pornesc la fel. Daca as fi inceput relatia cu el acum, erau cu totul alte povesti. Cand am inceput noi relatia, eu eram actrita, dansam, iar el era un cantaret din trupa Simplu, sa nu uitam asta. Acum sapte ani, nu era Smiley de azi. Eram doi tineri care au inceput o relatie. Nu cred ca era niciunul mai indragit decat celalalt. Repet, nu era situatia de acum. Treptat, el a devenit foarte indragit si merita asta. In momentul in care ne-am despartit, am simtit ca m-am deblocat, asta e un cuvant pe care il folosesc foarte des cand ma raportez la noi, am simtit ca mi s-a luat un val de pe fata, au inceput sa functioneze lucrurile pentru mine asa cum imi doream, intru totul. Eu cand ma uit in anumite poze din perioada aceea, nici nu ma recunosc. Nu am simtit ca sunt in umbra lui nicio secunda, dar am simtit ca m-am deblocat dupa ce ne-am despartit.

Marea Dragoste – Tango: Conform diplomei de licenta ai fi putut sa fii asistent social. Daca te intreaba cineva acum ce esti, ce ii spui?
LAURA COSOI: Actrita. Asta fac cel mai des. Din tot ce am facut pana acum, actoria si, in special, scena de teatru e cea care imi da niste satisfactii foarte mari, pentru ca mi le ofera imediat.

Marea Dragoste – Tango: Acum, insa, toata lumea te vede in film, in Cel ales… Cum a fost experienta?
LAURA COSOI: In film e altfel decat la un sitcom, am descoperit niste lucruri total surprinzatoare in ceea ce ma priveste, pentru ca, oricat de pregatita eram si oricat de mult citeam textul si ma gandeam la personaj, era surprinzator sa fiu pe platoul de filmare. Pana se termina ziua, era o adrenalina fantastica. La final de zi de filmare, nu m-as fi asteptat ca personajul meu sa ajunga sa aiba nuantele acelea de fapt, doar pentru ca a venit omul potrivit sa iti spuna exact cum sa apesi pedala. Actoria mi se pare ceva ce nu poate sa-ti ia nimeni. Cand am jucat in Hamlet, a fost prima data cand am simtit cumva un val de energie foarte ciudata venita de la anumiti oameni anonimi, care imi tot scriau pe blog si pe facebook niste mesaje cu tenta rautacioasa. Dar nu le-am mai primit niciodata de atunci. Nu aparuse piesa, dar erau niste frustrari ale unor oameni care probabil ar fi vrut sa joace ei cu Maia Morgenstern, dar n-au reusit. Am citit un mesaj exact inainte sa intru pe scena. Daca mie imi trimiti mesaj si-mi spui ca esti un om care nu merita sa fie unde este, ma darami, dar, in momentul ala, eu am prins aripi, eram intr-o euforie fantastica! M-am incarcat din chestia asta. Treptat tot inveti lucruri despre tine.

Sunt oameni care au facut facultate de actorie si n-au ajuns sa joace nici 10% din cat am reusit eu. Dar nu ma compar. N-am avut asteptari si mi s-au intamplat lucruri extraordinare tot timpul!

Marea Dragoste – Tango: Ce ti se reproseaza? Ca nu ai studii de actorie? Vrea cineva sa-ti ia locul?
LAURA COSOI: Probabil sunt un om care a primit niste lucruri pentru care nu a muncit sa le primeasca. Ca sa vezi daca am talent, trebuie sa vii la spectacol. Nu spun ca am talent, spun ca trebuie sa descopere oamenii daca sunt talentata sau nu. Cu siguranta sunt oameni care au crezut in mine, altfel de ce as face spectacolele astea?

Marea Dragoste – Tango: Dar nu te-a tentat niciodata sa zici, in paralel, fac si cursul cutare, ca sa nu mai zica nimeni niciodata nimic…?
LAURA COSOI: Eu nu sunt un om demonstrativ si nu am facut nimic din ce fac pentru a arata cuiva ca merit sa fiu aici, mi-as irosi un timp pe care pot sa-l consum altfel. Am ceva experienta, chiar am lucrat cu destul de multi oameni. E o scoala, un cumul. Sunt oameni care au facut facultate de actorie si n-au ajuns sa joace nici 10% din cat am reusit eu. Dar nu ma compar. N-am avut asteptari si mi s-au intamplat lucruri extraordinare tot timpul!

Marea Dragoste – Tango: Deci te ajuta intr-un fel pregatirea ta de psiholog, ce ai studiat tu…
LAURA COSOI: Da, atunci cand pregatesi un personaj, trebuie sa ajungi sa ai cele mai incomode raspunsuri la cele mai stupide intrebari despre omul ala. Nora, de exemplu, eroina din Cel ales, e un personaj care nu are nicio legatura cu mine: e o tipa vulgara, vorbeste foarte urat, nu e genul meu de personaj, n-ar putea sa fie niciodata prietena mea cea mai buna. Dar cu atat este mai fascinant sa te raportezi la genul asta de om si sa il gasesti in tine. Nora e o femeie care este in toate femeile, e un pic peste tot. Tu trebuie sa gasesti samanta aia si sa stii sa o scoti. O parte din tine ramane acolo, cu fiecare personaj in parte.

Marea Dragoste – Tango: Ai vazut filmul in varianta lui finala, nu? Cum ai reactionat?
LAURA COSOI: Mie mi se pare un film foarte complex si foarte interesant. Nu stiu sa-l povestesc. Mi se pare extrem de alambicat ca subiect. Eu nu am vrut sa-l vad decat o singura data, ca sa ma pozitionez si sa stiu ca m-am privit din afara. Nu pot sa spun ce fel de rol am avut acolo, daca a fost unul bun sau unul rau. Daca m-as vedea dansand, as putea sa spun unde am gresit, dar aici e mult mai mult de atat. E vorba de emotie.

Marea Dragoste – Tango: Ai un blog foarte citit, de ce l-ai facut, ce inseamna pentru tine?
LAURA COSOI: Am deschis un blog acum cinci ani, lauracosoi.ro. Era un fel de jurnal, asa il vazusem eu atunci. Ma saturasem de tot, toata lumea gasea doar in presa chestii care depindeau de PR, evident, cand, cum, ce promovam, ce facem, adica totul era foarte pus la punct. Eu mi-am dorit un loc unde sa pun lucruri care imi plac fara sa trebuiasca sa le cern, sa astept momente care au legatura cu proiectele. Mi-am dorit un jurnal care sa reflecte viata mea, legat de zecile de intrebari care veneau din partea ziaristilor, cum ma imbrac, ce mananc etc. Din momentul in care m-am gandit sa fac un blog si pana l-am facut, a durat pentru ca eu nu stiam ce sa scriu la „about”. Cand ma gandeam ca trebuie sa scriu despre mine, pur si simplu mi se ridica parul in cap. „De ce ar vrea sa citeasca cineva despre tine”, „Ce ar fi interesant” si asa mai departe. Nu stiu daca am raspuns la astea, dar acum sunt probabil o sursa de inspiratie pentru oameni care, de exemplu, vor sa mearga in luna de miere, pe zona de travel. Eu sunt o sursa de inspiratie pentru oameni care isi aleg destinatia in functie de recomandarile mele, mi se pare un compliment extraordinar. Si de fapt nu trebuie sa fii cunoscuta. Ca sa fii blogger, poti sa fii oricine. Evident ca a fost mult mai simplu pentru mine, pentru ca oamenii intrau pe lauracosoi.ro. Dar eu acolo sunt doar Laura, nu sunt actrita, vedeta. E fix un jurnal.

Marea Dragoste – Tango: In care nu-ti poti permite sa scrii decat ce e public. De obicei, un jurnal e ceva foarte intim…
LAURA COSOI: Da, dar eu nu am asa de mari secrete (rade). Jur!

Marea Dragoste – Tango: Nici despre relatia ta cu Cosmin, logodnicul tau?
LAURA COSOI: Nu, el ma ajuta foarte mult. Suntem o echipa. Chiar conteaza foarte mult omul de langa tine, sa iti lase libertatea sa fii asa cum esti. Cred ca asta e atuul nostru si al meu, de altfel, ca am intalnit un om care ma lasa sa fiu eu. Are 39 de ani, e un barbat in adevaratul sens al cuvantului, nu un pusti, un om care stie ce vrea de la viata. Nu se joaca. Nici eu nu ma joc.

  • Credit: PAUL BUCIUTA

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *