fbpx

Mihai Tatulici: Sint un om plin de experienta de viata si asta ma incurca adesea

de

Dincolo de celebritatea sa incontestabila de jurnalist, dincolo de faptul ca este un om de televiziune care a stirnit multe controverse cu emisiunile sale, dincolo de curajul care l-a consacrat in presa romaneasca, Mihai Tatulici este un barbat fermecator, sensibil, ciudat, captivant, uimitor. Care s-a insurat de trei ori fara sa creada in dragoste. Si apoi s-a casatorit a patra oara, pentru a deveni dependent de iubire.

La 14 ani stiam ca ma fac ziarist

Marea Dragoste / Tango: Ascensiunea dumneavoastra profesionala s-a datorat unei pregatiri speciale,
mai intense decit a altora, sau unui talent, unei intuitii iesite din comun?
Mihai Tatulici: Eu stiu ca mi-a placut sa-nvat, ca vocatie. Eu am invatat toata viata foarte serios si mi-a placut enorm sa citesc. Nu eram un copil care se juca, ci un copil care citea. Si intrucit pe la ora 10 parintii ma obligau sa ma culc, citeam cu lanterna sub plapuma. Din cauza asta am facut o blefaroconjunctivita inca din copilarie, caci sub plapuma e cald, lumina e slaba, si mi-am paradit ochii. La 14 ani, stiam ca ma fac ziarist. Eu stiam, desi in orasul nostru nu mai stia nimeni ce-nseamna Filologie, Litere, pe vremea aia nici nu exista facultate de jurnalism.

Marea Dragoste / Tango: In Radauti?
MIHAI TATULICI: In Radauti, acolo unde am facut liceul. Eu sint nascut intr-un sat, in Fratautii Vechi. Am facut primele trei clase la Vatra-Dornei, apoi un an la Sucevita, ca parintii au lucrat un an in sat, si am stat la manastire. Nu aveau locuinta ai mei. Aici mi-am descoperit pasiunea pentru religie. Un an de zile am mincat cu maicile, dimineata si la prinz, iar seara mergeam la slujbe, veneam de la scoala si intram in programul religios al manastirii.

Marea Dragoste / Tango: Parintii ce profesie aveau?
MIHAI TATULICI: Tatal meu a fost jandarm si, cind s-a desfiintat Jandarmeria, a devenit merceolog la Cooperatia de consum de pe la sate, iar mama mea a fost casnica si dupa aia am dat-o eu la scoala. Eu, fiind in liceu, mi-am scolit parintii, pe taticu’ l-am obligat sa faca liceul si pe mamica sa termine cele sapte clase. Erau oameni foarte simpli, care n-aveau nici o contingenta cu invatatura si nici cu aspiratiile mele, dar mi le sustineau, pentru ca realizau ca, daca eu vreau asta, probabil e bine.

Marea Dragoste / Tango:
Credeti ca relatia de cuplu a parintilor v-a influentat in relatiile dv.?
MIHAI TATULICI: Deloc. Desi inteleg acum, la aproape 60 de ani, ca ei ar fi trebuit sa-mi fie model. Felul in care s-au inteles maica-mea cu taica-meu e un model fabulos de familie, de cuplu, dar eu nu l-am mostenit, dimpotriva. Eu, pina la 40 de ani, am fost un aventurier. Mi-au placut femeile si am avut aventuri pe care, fiind foarte tinar, le-am confundat cu iubirea sau cu dorinta de a avea o familie. Si, din punct de vedere sentimental, mi-am facut varza toata viata pina la 40 de ani, cind mi-am gasit femeia care a facut ordine in viata mea. Actuala mea sotie, Mihaela. A patra sotie.

Marea Dragoste / Tango: Abia atunci ati inceput sa credeti ca fidelitatea este o valoare importanta?
MIHAI TATULICI: Nevasta-mea si personalitatea ei mi-au impus primul tip de dragoste diferit de ce stiam eu ca e dragostea pina la 40 de ani. Nevasta-mea e cea care m-a ales, m-a cultivat, m-a educat, iar eu, de la un sentiment oarecare de consum, am ajuns sa traiesc ceva altfel decit in relatiile celelalte, care incepeau cu superflacari si se terminau cu fis. Asta a inceput foarte linistit, ca o relatie de prietenie, si s-a dezvoltat ca un sentiment absolut unic. Eu sint dependent de nevasta-mea 100%. N-am crezut niciodata ca se va intimpla asta. Nici macar banii nu sint la mine. Nici macar administrarea sentimentelor mele curente nu-i la mine, e la ea. Daca imi confirma ca am gindit ceva bine, eu ma simt bine. Daca nu-mi confirma, am probleme.


Marea Dragoste / Tango:
Cum ati cunoscut-o?
MIHAI TATULICI: Filmam la Costinesti, in 1989, in august, niste clipuri, le mai strecuram prin emisiunea aia, „Studioul tineretului“. Faceam un clip cu Silvia Dumitrescu, ea e unul din martorii acestei intilniri. Si Silvia avea o prietena din Braila, care a trecut pe la Costinesti sa-i aduca niste haine de la celebra fabrica din Braila „Braiconf“. Cea care azi e nevasta mea. Si ne-am dus impreuna sa bem un suc si-am stat de vorba, ne-am cunoscut, a venit in vizita la Bucuresti, am fost si eu la Braila. Era o relatie placuta, linistita, putin cam ciudata fata de felul meu de-a fi.
Si, dupa 5 sau 6 ani, prin ’94, cind eram la Tele7abc, ne-am casatorit.


Marea Dragoste / Tango:
Si cum ati luat decizia?
MIHAI TATULICI: Nevasta-mea n-a indraznit sa-mi spuna niciodata nimic, iar eu nu simteam nevoia, ma simteam extraordinar. Dar, in momentul in care a trebuit, ne-am casatorit. S-a petrecut asa, foarte simplu.
Nevasta-mea a plecat la Dubai intr-o mica vacanta, cu niste prietene, ca eu aveam de lucru. Pusesem pe picioare Tele7abc si lucram de dimineata pina seara. Si a venit din Dubai si cu doua verighete. Mi le-a aratat, iar eu i-am spus: „Hai sa ne casatorim!“. Era decembrie, in perioada postului Craciunului si, cind am realizat asta, l-am sunat pe duhovnicul meu, parintele Galeriu, si i-am zis: „Parinte, pot sa ma-nsor in post?“ „Nu.“ „Nici cu dispensa?“ „Cu dispensa, da. Hai sa cerem de la Patriarh dispensa“. Si ne-am casatorit intr-o simbata, cu nasii nostri, domnii Circiog si domnul Opris de la Tele7, si cu binecuvintarea lui Marcel Avram, care le-a dat lor sarcina de serviciu sa-mi fie nasi. Si am facut un chefulet, mincind de post.
Decid numai ce vreau eu, numai ce gindesc eu, indiferent daca-i bine sau rau


Marea Dragoste / Tango:
Relatia nu s-a schimbat dupa casatorie?
MIHAI TATULICI: Deloc. Intr-o casatorie, asa cum mi s-a intimplat si mie in primele trei, dupa ce ai invatat lectia rutinei si dupa ce ti-ai descoperit partenerul, te simti ca dupa campania electorala. L-ai votat pe unul si te trezesti dupa doi ani ca-ti blestemi zilele ca l-ai votat. Si-n casnicie, descoperi ca omul de linga tine are o multime de defecte sau de fixuri si, daca ai dificultati mari de adaptare, se produce ruptura. Dar acum e cu totul altfel. In aceasta relatie, in care sint acum, voi ramine cit voi trai. Descopar in fiecare zi lucruri noi la sotia si la casnicia mea. Asta-i o bafta, un noroc! Eu descopar tot mai multe calitati la nevasta-mea si o capacitate de-a se adapta la mica mea dementa casnica. Pentru ca eu am un fel de-a fi care-i destul de greu de suportat, trebuie sa recunosc lucrul asta si multa lume stie ca asa sint, unii spun ca-i rau, altii ca-i bine, iar eu spun ca asta sint si nu ma schimb.


Marea Dragoste / Tango:
Sinteti impulsiv?
MIHAI TATULICI: Sint agresiv, plin de personalitate, decid numai ce vreau eu, numai ce gindesc eu, indiferent daca-i bine sau rau. Tin enorm la felul meu de-a fi, la manifestarea personalitatii mele. De foarte multe ori, din cauza egoismului, nu tin cont de cei din jur. Sint invatat sa amestec foarte mult sentimentele personale cu defectele acestei meserii. Cind esti pe post, nu raspunde nici unul din cei care au lucrat in spatele tau. Tu te compromiti sau ai succes si-atunci esti obligat, prin felul de-a fi al acestei meserii, sa le spui: „Bai, nu conteaza ce faceti voi, conteaza ce duc eu pina la capat, asa ca faceti ce va spun eu.“ Pentru ca nu poti sa spui telespectatorului ca nu tu ai gresit, ci ca ti-au facut ei o documentare gresita. Asa fac si in viata particulara, decid eu. Si nevasta-mea a avut mereu marea abilitate de-a ma lasa sa-mi dospeasca ideile si de a astepta momentul cind eu ma razgindesc. Are un talent iesit din comun, ea nu ma contrazice, doar introduce dubiul, il lasa sa dospeasca si asteapta. Din punctul asta de vedere e fabuloasa. Niciodata nu m-a agresat spunindu-mi: „Esti un prost, asta nu trebuia facut“. Ci mi-a spus: „Daca vrei s-o faci, fa-o, ai dreptul asta, dar… unu, doi, trei, patru, cinci“.  


Marea Dragoste / Tango:
Cu ce se ocupa sotia dv. cind ati cunoscut-o si ce face acum?
MIHAI TATULICI: Cind am cunoscut-o, era inginer de instalatii si cred ca lucra pe-un santier din vremurile alea. Dupa ce ne-am cunoscut, viata ei s-a schimbat, s-a lasat de inginerie, a venit Revolutia, s-a apucat de advertising, si-a facut prima agentie de publicitate devreme de tot, prin ’93, a vrut ea sa-si faca asta, eu n-am nici un merit, si-ncet, incet, a-nvatat sa conduca companii. Acum ea conduce toate afacerile noastre, eu ma joc de-a televiziunea, de-a presa.

Vornicu te-njura cu tandrete


Marea Dragoste / Tango:
Nu v-ati indoit niciodata de felul acesta impulsiv de a fi, nu v-a adus prejudicii?
MIHAI TATULICI: Ba da, m-am si indoit si mi-a si adus prejudicii. In plan social, aproape toti colegii cu care am lucrat zic: „Aoleu, ingrozitorul de Tatulici, e foarte dificil sa lucrezi cu el!“. Dar eu n-am avut niciodata nici un complex in privinta asta, pentru ca si eu, la rindul meu, am lucrat in televiziune cu oameni care aveau acest tip de impunere de personalitate, si-am invatat de la ei. Unul a fost domnul Vornicu, al carui portret il vedeti aici, pe perete, care avea insa, spre deosebire de mine, un mod de iesire exclusivist, mult mai tandru. Tudor Vornicu te-njura cu tandrete. Dar aveam si persoane cu care am lucrat, Carmen Dumitrescu, Alexandru Stark sau Cornelia Radulescu, care taiau in carne vie, cu care nici nu discutai. Era „ori ca mine, ori deloc“. Si de la ei am invatat stilul asta exclusivist, fac ce cred eu ca e bine. Eu m-am nascut sef, n-am fost facut de nimeni sef, m-am nascut cu felul asta de-a domina. In al doilea rind, eu ma justific pentru ca, toata viata, am facut lucruri pe care altii nu au avut curajul sa le faca. Am facut institutii in România sau am creat structuri pe care nimeni n-a avut curajul sa le faca. Eu am bagat si bani, am si pierdut bani, dar a fost vointa mea, asa ca eu sint impacat cu mine insumi. Stiu ca sint dificil, stiu ca fac o multime de lucruri care nu sint placute, dar am o revansa extraordinara in timp. Am oameni pe care i-am chinuit sa-nvete meserie si care, dupa ce au depasit etapa
senzoriala, au venit, dupa 5-10 ani, sa-mi spuna: „Mosule, trebuie sa recunosc ca de la tine am invatat meserie“. Si-mi ajunge.


Marea Dragoste / Tango:
Nu e si un paradox? In mod cert, sinteti si o persoana sensibila.
MIHAI TATULICI: Evident, doar nu va imaginati c-oi fi vreun mitocan care face numai scandal si are numai pretentii! Sint o natura plina de toate cele pe care le da un exces de personalitate: slabiciune, nelinisti, o sensibilitate ingrozitoare care e tipica Racului, numai eu stiu ce-i in sufletelul meu, dar nu simt nevoia sa-mi comunic slabiciunile, nu-mi place sa-mi arat nelinistile,
disperarile, neincrederile.


Marea Dragoste / Tango:
Si ce faceti cu ele?
MIHAI TATULICI: Le consum, de obicei in tacere, in liniste.

Marea Dragoste / Tango:
La un moment dat, ati devenit tata. Cum v-a schimbat viata venirea copilului?
MIHAI TATULICI: Am facut un copil cu prima sotie, acum 33 de ani. Intre timp, am devenit si bunic. Am un nepot de doua luni, il cheama Tudor, iar pe baiat Andrei-Mihai, ca asa era obiceiul, in epoca, sa dai si numele tatalui. A fost ceva simplu, pentru ca am divortat destul de repede si Andrei s-a dus cu mama lui. Ne-am reintilnit dupa vreo 20 de ani, daca va puteti imagina asta. Deci, eu n-am avut ceea ce se cheama meseria de tata. Am fost tata de duminica, cred c-a fost si-un film cu titlul asta. N-am perceput faptul ca sint tata decit foarte tirziu si, daca e sa va spun, cred ca l-am perceput in momentul in care am devenit bunic, cind a venit Andrei cu Cristina la noi acasa si mi-au spus ca e gravida, atunci am inceput sa simt ca fac parte din jocul ala social. Pina atunci, relatia cu Andrei a fost destul de indepartata si destul de rece.


Marea Dragoste / Tango:
Si asta nu l-a afectat pe Andrei?
MIHAI TATULICI: Cred ca nu, pentru ca mama lui a avut un exces de tandrete fata de el, i-a placut sa-l creasca, l-a tinut linga fusta ei. Andrei este un produs al mamei lui. Eu n-am avut nici sanse sa ma bag si nici mare pedagogie, ca nu sint un mare pedagog, eu prefer intii sa sparg farfuria si dupa aia sa explic cum sa n-o spargi. Asa ca eu cred ca a fost pozitiv pentru Andrei faptul ca s-a ocupat maica-sa de el si nu eu. Desi Andrei a avut perioade cind a stat si la noi, a venit in Bucuresti, am incercat variante sa lucreze la firmele noastre, dar n-am reusit.

Poti sa fii urit, gras, chel, stirb si sa fii iubit de public

Marea Dragoste / Tango:
Pastrati legatura cu vedetele pe care le-ati lansat?
MIHAI TATULICI: Da, aproape cu toate, de la Marina Almasan, prima lansata prin ’90, pina la Mihaela Radulescu sau Teo Trandafir sau Dana Deac sau Oana Dobre pe care o formez acum. Asta a fost o constanta, mi-a placut s-aleg oamenii care au calitati si sa-i chinuiesc pina invata si am facut asta cu vreo doua-trei generatii, fara impactul pe care l-a avut Cristoiu, de exemplu, cu generatia de ziaristi ai gainii care facea pui vii. Eu nu i-am invatat un anumit tip de jurnalism tabloidizant, ci i-am invatat sa faca meseria de om de televiziune.


Marea Dragoste / Tango:
Infatisarea e importanta ca sa ajungi vedeta?
MIHAI TATULICI: Nu infatisarea, ci telegenia e importanta. Poti sa fii urit, gras, chel, stirb si sa fii iubit de public. Am un exemplu celebru, la
televiziunea Globo din Argentina, unde moderatorul emisiunii de dimineata e mai popular decit presedintele tarii, are 86 de ani, si-a scos o masea in direct, e gras, chel. Si sint vedete de felul asta si la televiziunile italiene.


Marea Dragoste / Tango:
Dar in România, nu.
MIHAI TATULICI: In România e ciudat. E plin acum de carne tinara de zici ca-i gradinita la televizor. In tarile civilizate, nu cred c-ati vazut pe undeva barbati crainici de stiri mai tineri de 45 de ani, iar femeile sint si ele undeva intre 35 si 45 de ani. N-o sa vedeti crainice de stiri de 25 de ani sau de 28 sau de 29 de ani, ca la noi, n-o sa vedeti atita tinerete ca la televiziunile din România. Jurnalism, in Occident, se face la nivel de top, dupa o anumita virsta. Dar noi, românii, sintem speciali.

Marea Dragoste / Tango:
Cum erau, atunci cind le-ati intilnit prima data, vedetele despre care am vorbit?
MIHAI TATULICI: Vreti sa va spun asta? Eu aveam o expresie: „aspect de scoala profesionala“. Va imaginati cum e asta? Este un amestec de mahala sau de margine de oras cu lipsa de stil, lipsa de atentie la vestimentatie, par, tinuta, mod de-a comunica, impostatie, care toate impreuna dadeau aerul acela de provincie, de orasel necajit. Cam asa era fiecare dintre doamnele astea atit de elegante si de pline de personalitate astazi. Dar repet, nu intilnirea cu mine le-a schimbat, ci evolutia normala a societatii si a personalitatii lor. Eu am fost generator de oportunitati. Ca sa poti invata trebuie sa ai in tine niste casute gata pregatite, in care cineva pune ingrediente. Daca acele casute nu exista, n-ai unde sa le pui, le sufla vintul.


Marea Dragoste / Tango:
Dar cum le-ati identificat sub aparenta asta de scoala profesionala?
MIHAI TATULICI: Sa va dau exemplul cu Teo Trandafir care, intr-o anumita masura se potriveste si la Mihaela Radulescu si la Marina Almasan si la multi altii. La Teo, mecanismul a fost in felul urmator: am cunoscut-o, era o fatuca tinara, grasuta, inteligenta – asta a fost primul semnal si histrioana intre patru ochi. Cum o scoteai pe culoare, era timida.
Si i-am propus sa treaca de la radio la televiziune, caci aveam si-un radio la Tele7abc. Si prima reactie a lui Teo a fost sa-nceapa sa plinga-n hohote ca ea vrea la mama, ca pleaca, zicea: „Nu pot sa fac televiziune ca sint urita, grasa, proasta“ si nu stiu ce mai adauga ea. Iar eu i-am spus: „Nimic din ce spui nu e adevarat, esti o trombonista. Hai sa facem asa, iti pun o camera la radio de la 3 la 5 si-ti bag programul in Tele7, sa fie un fel de magazin de dupa-amiaza“. Si-am pacalit-o asa, si-a inceput sa produca la radio cu Mircea Badea, ca atunci l-am scos si pe Mircea la vedere, cu ea. Mai cu chinuiala, mai cu timiditate, eu stateam in regie, m-am uitat de vreo doua-trei ori si pe urma faceam discutii la mine in birou care erau destul de dure, de corectie. Cred ca in prima luna a fost cosmar pentru Teo. Numai ca mie-mi trebuia repede solutia, foarte repede, aveam nevoie de un one man show puternic si nu-l aveam si pusesem ochii pe ea si pe Badea, caci aveam nevoie de ei la Morning Show ca de aer. Si-am fortat-o. Practic, pregatirea s-a facut in mai putin de-o luna, dar ciinoasa, dura de tot. Si, dupa o luna de zile, am chemat-o in birou. Zic: „uite, de luni incepe Morning Show, am comandat decorul, asta este programul, citeste conceptul“. Si m-a intrebat: „Aveti incredere-n mine?“ „Dar tu ai incredere-n tine?“ „Pai, nu stiu ce sa zic.“ „Pai, nici eu nu stiu ce sa zic. Du-te si fa programul si mai vorbim.“ Asta a fost tot, dar deja si ea si eu stiam, deci ne jucam. Si cam cu toate s-a produs la fel. Si cu Mihaela Radulescu, care tot la Tele7 s-a lansat.


Marea Dragoste / Tango:
Vi se parea frumoasa Mihaela atunci cind ati cunoscut-o?
MIHAI TATULICI: Nu. N-aveam nici o perceptie a frumusetii ei si nici prin cap nu-mi trecea s-o socotesc diva, cum a ajuns astazi. Pe mine nu ma interesa decit sa-si creasca suprafata de informatie despre societate, pentru ca Magazinul pe care i l-am facut prima data era unul social, de duminica, daca vreti o formula apropiata Duminicii in familie de astazi, dar mult mai complexa, pentru ca se discutau acolo si probleme sociale, si de familie si chiar si politice. Si nu ma interesa decit un lucru, sa asimileze repede cit mai multe informatii. Si din punctul ala de vedere Mihaela a fost extrem de puternica, citea mult si avea o pofta de-a-nvata extraordinara. Era o femeie bataioasa, care stie pentru ce se pregateste. Niciodata nu spunea „nu“, ci spunea „mai da-mi“, ceea ce era foarte pozitiv si dovedea ambitie, forta si dorinta de-a invata. Dar toate fetele astea s-au dus incet-incet din social in entertainment, pentru ca le-a placut asta.


Marea Dragoste / Tango:
Dar cum va explicati ca jurnalismul social nu prea mai are cautare?
MIHAI TATULICI: Pai, cum va explicati faptul ca in România toata lumea vrea profit repede? Nu tot asa? Fuga in entertainment inseamna profit imediat, nici una din fetele astea n-ar fi ajuns la onorariul si la pozitia asta sociala daca faceau jurnalism social, acolo se ajunge mult mai greu.

Nu cred ca astazi as face diferit reportajul cu Caritasul

Marea Dragoste / Tango:
Ati facut greseli in cariera dumneavoastra?
MIHAI TATULICI: Numeroase.

Marea Dragoste / Tango:
Ati fi putut sa faceti altfel?
MIHAI TATULICI: Nu stiu, dar mi le-asum. Nu cred ca astazi as face diferit reportajul cu Caritasul si oricine are chef sa-l vada il poate cere, e proprietatea ProTv, si-o sa constate ca si astazi trebuie facut la fel. N-am nici o problema. Am auzit o vorba foarte frumoasa a lui Vornicu, inca de pe vremea comunismului, care spunea: „Unii fac istoria si altii o scriu“. Eu n-am nici un chef sa ma lupt cu cei care-o scriu, eu am facut-o. Si ia urmariti voi cum se termina de frumos reportajul asta in care eu n-am luat decit interviu. Andrei Boncea a montat tot, eu n-aveam timp, lucram la TVR si faceam o colaborare la compania lui Sirbu. Ce frumos se termina! „Intre cimitir si Sala Sporturilor din Cluj nu-i decit o relatie ieftina si finalu-i tot acolo“. Si se duce aparatul de filmat de pe Sala Sporturilor, unde erau gramezile alea mari de bani, spre cimitir. Dar stiti cum e, in tranzitie, metaforele si tonurile fine nu tin, trebuie lovit cu ciocanul. Lumea inca e ahtiata s-auda reporterul spunind „acesta e un bou“ sau „acesta e un timpit“ sau „PSD e plin de hoti“. Asta e un jurnalism de mitocani. Mie-mi plac
analizele fine, delicate, inteligente, ironia fina, nu injuratura.

Marea Dragoste / Tango:
Dar de afectat v-au afectat comentariile negative?
MIHAI TATULICI: Aoleu, pai ginditi-va numai la emisiunea aia cu Adrian Paunescu! Am avut 1100 de cronici. Le-am adunat pe toate, de curiozitate, sa vad si eu ce poate sa scrie presa. In cele 1100 de cronici nu cred ca sint mai mult de 30 in care se recunoaste meritul meu de a-l fi determinat pe Adrian Paunescu sa spuna el ca este un porc. Asta este un citat din emisiune, restul, povestea emisiunii, cum m-au tradat in ultimul moment intelectualii care n-au venit la emisiune, n-au zis. Pentru ca eu m-am trezit la emisiune numai cu cei care aveau curajul sa spuna ca s-au simtit bine in Cenaclul Flacara. Unul a fost Pittis. Pittis a venit si-a spus „Da, domne, mie mi-a dat Paunescu, cu Flacara lui, dreptul sa spun ce gindesc, sa ma exprim“. L-am iubit intotdeauna pentru acest curaj, in ’92, cind nu prea avea multa lume curajul sa vorbeasca de Paunescu si de Cenaclul Flacara. Dar asa se scrie istorie.
N-am nici o problema. Am suferit mult, dar, dupa aia, stiti cum e, omul supravietuieste prin uitare.


Marea Dragoste / Tango:
Dar alegeti cu buna intentie cele mai controversate subiecte, de ce sa suferiti?
MIHAI TATULICI: Pai, una-i sa faci audienta si alta-i sa primesti injuraturile a sute de mii de oameni.


Marea Dragoste / Tango:
Credeti ca avem mari ziaristi in presa noastra?
MIHAI TATULICI: Vai de mine, România este o tara de vedete, avem in toate domeniile, de la IT si business si pina la presa. România e plina de vedete si cred ca asta-i un defect, avem prea multe vedete.


Marea Dragoste / Tango:
Ziaristi foarte cunoscuti avem, dar ii recunoasteti ca mari jurnalisti?
MIHAI TATULICI: Da, avem nume mari. Eu, de exemplu, sint unul dintre cei care
l-au votat pe Cristian Tudor Popescu sa fie presedintele Clubului Român de Presa. Este, dupa parerea mea, poate sa placa sau sa nu placa oricui o vrea, ziaristul momentului, este cel mai mare ziarist din România, de la distanta, si, ori de cite ori imi vine sa-l injur, nu uit lucrul asta, pentru ca asta este lucrul esential. Nistorescu, care s-a lasat si cocheteaza cu imobiliarele si cu alte prostii, este un mare jurnalist, are o inteligenta si o capacitate de sinteza extraordinare, dar joaca asa, rolul strutului care sta undeva pe deal si se uita la celelalte pasari care sint prin apa, dar e un mare ziarist. Avem multi ziaristi foarte buni, sint citiva baieti din generatia foarte tinara exceptionali, la care eu tin foarte mult si pe unii ii si imping din spate, cum e Dan Suciu, care a fost redactor-sef la Privirea si care-i la Money Channel, am o multime aici, la Realitatea, din noua generatie, foarte buni, sint si la vreo citeva cotidiene niste proaspeti editorialisti clasa-ntii.

A trebuit sa indeplinesc ordinele patronilor si dupa ’90

Marea Dragoste / Tango:
Ce compromisuri ati facut in plan profesional?
MIHAI TATULICI: Doua, inevitabile. Unul legat de faptul ca, deseori, am facut emisiuni nepregatite. ~sta e cel mai mare compromis si-al doilea, pe care il consider obiectiv si n-am solutie nici astazi – ba nu, astazi eu am, altii nu au – este ca a trebuit sa indeplinesc ordinele patronilor si dupa ’90. Dupa Revolutie, foarte multi dintre noi au trebuit sa indeplineasca aceste ordine prin contract, conducerea editoriala era a patronatului, nu a ziaristului angajat. In unele situatii, am plecat de prea multe comenzi.


Marea Dragoste / Tango:
In ce situatii?
MIHAI TATULICI: Nu vreau sa va dau exemple, pentru ca nu cred ca am eu obligatia morala sa-i judec pe cei care m-au platit. Ei trebuie
sa-si plateasca pacatele lor. Astazi, de fapt, de vreo 5-7 ani incoace, sint unul dintre cei care se poate duce acasa in orice moment, „am de-un sandvis si-un palton“, cum zicea domnul Vornicu. Dar cei tineri nu prea au de ales in anumite situatii si ei au o mare problema.

Marea Dragoste / Tango:
Dar traiti numai din ceea ce cistigati din presa si televiziune sau aveti si alte afaceri?
MIHAI TATULICI: De citiva ani nu traiesc numai din asta, am o editura care merge foarte bine, House of Guides, agentia de publicitate a sotiei mele merge foarte bine, avem, ca toti cei care au fost foarte bine platiti de 17 ani, ca eu am fost bine platit in toate situatiile, un mic contulet pentru zile negre. N-am o avere, dar nici nu pot sa ma pling, nu pot sa spun ca eu lucrez ca sa traiesc, lucrez din pasiune si de placere.

Marea Dragoste / Tango:
Daca ar fi s-o luam pe treptele manastirii de la Sucevita, cit de aproape de Dumnezeu ati reusit sa urcati?
MIHAI TATULICI: Nu cred ca pozitia mea in raport cu credinta s-a schimbat foarte mult fata de clasa a-III-a, cind locuiam in manastirea
Sucevita. Dar in loc sa-mi creasca in vreun fel candoarea pe care o aveam atunci si perceptia sentimentului religios aproape nefiltrata, mi-au crescut toate inhibitiile pe masura ce imbatrinesc si-am devenit tot mai reflexiv, ceea ce nu cred ca e bine pentru credinta. Imi pun intrebari la care biserica e incomodata sa-mi raspund. Poate ca sint prea pretentios, poate cer preotilor ceea ce nu pot eu sa ofer credintei, dar un lucru e cert, ca relatia asta a existat stabil toata viata mea si mi-a adus aproape tot ce am bun.


Marea Dragoste / Tango:
Ati avut si momente de deznadejde, de cadere, de renuntare?
MIHAI TATULICI: Berechet, in gradina sufletului meu, ca sa fiu tabloidizant, e plin de esecuri, relicve, deznadejdi si disperari. Dar mi le-am trait cu discretie, ca Racul e un tip care tot timpul se autoevalueaza, el merge inainte cu spatele, se uita tot timpul in urma si-si face evaluari. Sint extrem de sensibil la lucrurile astea, am zile intregi cind ramin intors catre un lucru care mi-a creat disconfort. Ma gindesc la el, il intorc pe toate fetele, tot ceea ce construiesc eu e cu revenire in trecut si cu comparatie. Sint un om plin de experienta de viata si asta ma incurca adesea.


Marea Dragoste / Tango:
De unde vi se poate trage deznadejdea? De la oameni, de la Dumnezeu, de la nerealizari?
MIHAI TATULICI: In primul rind, de la temperamentul meu care ma tradeaza deseori. Sint o natura vulcanica si fac niste lucruri pripite pe care le regret, si-am facut o groaza in viata mea si le regret. Si astea imi creeaza momente de reflectie, de rusine, de disperare.

Marea Dragoste / Tango: Va cereti iertare?
MIHAI TATULICI: La majoritatea carora le gresesc, da. Dar asta se intimpla citeodata mai devreme, citeodata mai tirziu, in functie de cit de repede imi dau seama. Fac asta cu multa placere, dar de la o anumita virsta. Nu faceam asta pina la 50 de ani. Am inceput sa-mi cer iertare pentru ca nu gasesc o alta modalitate mai concreta de-a intra in mintea unui om ca i-am gresit. Dar nu sint greseli mari, sint, cum zice maica-mea, „de gura sparta“. Vorbesc urit, eu in
general la serviciu vorbesc buruienos, adica cu toate cuvintele care mi se par tari, dar sint desemantizate, chiar si astea de sex, eu le folosesc pentru ca in televiziune exista acest mediu. De la domnul Vornicu am invatat, el era toata ziua cu toate organele in gura, dar erau desemantizate, aveau farmecul lor. Cind te baga undeva era o placere, de fapt te baga in seama.
N-am primit niciodata spaga

Marea Dragoste / Tango:
Credeti ca a ramas ceva in profesia dumneavoastra ce ati fi vrut sa faceti si n-ati facut inca?
MIHAI TATULICI: Oho, pai, uitati-va, nu mi-am indeplinit proiectul de a avea un saptaminal social-politic-cultural policrom adevarat. N-am reusit sa facem Patronatul Presei Române, care-i o organizatie la care muncesc acum, e obligatorie Nu avem o carte esentiala despre Revolutia româna. Am scos primul volum si m-am oprit aici. Cu necesitate, trebuie sa fac si asta, am enorm de multe lucruri de facut,
am adunat documentare, am o marfa infernala. Trebuie
sa-mi public memoriile mele inca in timpul vietii, despre cum am trecut prin tranzitie, asa se cheama, „Ratacit in tranzitie“. Si lucrez in continuare la proiectul „Nemuritorii“, la interviurile filmate si nedifuzate cu mari personalitati. Se vor difuza doar dupa moartea mea. Apoi, lucrez in Bucovina la un program de standardizare culturala si turistica a judetului meu, prin fundatia mea E.L.I.T.A., ma intereseaza sa dezvolt un muzeu arheologic in aer liber la Dervent, vreau sa fac un Centru cultural ecumenic românesc la Pestera Sfintului Andrei care s-analizeze si sa dezbata numai originile crestine ale poporului român, sint pasionat de locurile astea, vreau sa refac Cetatea Pacuiu lui Soare de la Ostrov, toate astea-s proiecte la fundatia mea, sint scrise, n-am bani, acum fac tot felul de forme sa iau bani din fonduri structurale de la Uniunea Europeana. Toate astea fac parte din ocupatiile mele zilnice, sa dezvolt editura, sa fac un canal generalist de high-level, vreau sa fac o televiziune hiperserioasa ca TF1, la care nivelul de entertainment cel mai scazut din grila sa fie un supershow, spectacol de televiziune, cu haine frumoase, cu muzica frumoasa, cu vedete civilizate, nu cu Vacante mari sau mici, nu cu Rataciti in NATO si alte zapaceli. O televiziune de staif, cu filme bune, cu sport mult, cu productii locale serioase, reportaje, documentare, tara asta are nevoie de-asa ceva. Asa cum televiziunea publica nu reuseste sa devina, de 17-18 ani. Si asta e un proiect pe care vreau sa-l fac.

Marea Dragoste / Tango: De ce va temeti cel mai tare?
MIHAI TATULICI: O sa rideti, dar nu ma tem nici de judecata lui Dumnezeu, nici de-a oamenilor. Ma tem mai degraba de ce pot sa-mi fac eu mie. Citeodata, judecatile mele despre mine insumi sint atit de crude si de dure, ca ma dor oasele o saptamina.

Marea Dragoste / Tango:: Cit de ispititoare au fost ofertele de a vi se oferi spaga?
MIHAI TATULICI: Aproape deloc ispititoare. N-am primit niciodata spaga.

Marea Dragoste / Tango: N-a incercat nimeni?
MIHAI TATULICI: Ba da, dar erau momente absolut penibile, erau tentative de spaga de 100 sau 200 sau 300 de euro, sau mincare, bautura, mese sau vacante, ridicole si nerelevante pentru mine, care oricum eram foarte bine platit peste tot. Ce sa faci, sa-ti compromiti statutul si meseria pentru ce, pentru o vacanta? Pot sa mi-o platesc si eu.

Marea Dragoste / Tango: Dar stiti ca se ia spaga in presa româneasca?
MIHAI TATULICI: Doar nu va imaginati ca traiesc in alta lume, sigur ca da. Dar sa stiti ca nivelul de spaga a scazut foarte mult fata de anii ’90, iar in presa din Bucuresti e tot mai greu sa se intimple asta, a mai ramas in provincie, unde ziaristii saracii sint cu doua contracte, unul colo, unul dincolo, dar si-acolo a mai scazut nivelul de spaga.

Marea Dragoste / Tango: Si-n televiziuni se ia spaga?
MIHAI TATULICI: In televiziuni se ia mai mult in zona de entertainment, in astea de sociale nu se mai ia. In entertainment stiti cum e, cu vedetele, sa mai cinte una, mai o masa, mai o atentie, mai o rochita, am auzit, nu pot sa probez. Cred ca nu se mai ia nici macar la cotidianele care fac anchete mari. Cred mai degraba ca se fac presiuni. Noi avem nevoie de toti sa vina la emisiuni si nu cred ca vreun moderator e-atit de timpit, incit sa-si construiasca relatii jegoase cita vreme el trebuie sa fie relaxat si cu mintea la emisiune, ca altfel omoara ratingul. Daca te-apuci in emisiune sa menajezi pe unul sau pe altul, nu faci audienta. Incet-incet, piata va impinge presa catre curatenie totala, pentru ca te miroase telespectatorul, beleaua asta de televizor e un instrument si de vazut si de mirosit, nu merge.

septembrie 2007 

Interviu de Alice Nastase
Fotografii: Roxana Iliescu

 

Categorii:
Interviuri

Comentarii

  • Eu imi amintesc cand mia furat banii dati de lume la PRO TV eram amarata cu multi copii unul era paralizat si au strans bani mia zis consiliera lui ca am de luat 60 de mil Cand mam dus la el sai cer a spus ca pune politia pe mine hotul

    Anonim noiembrie 27, 2017 11:16 pm Răspunde
  • Un personaj straniu in peisajul media atat in epoca Ceausescu cat si postrevolutionara.E adevarat ca unul din episoadele emblematice ale revolutiei s-a intamplat atunci pe holurile televiziunii romane .Conform lui Dan Voinea ,procurorul care a instrumentat dosarul privind faptele ce au avut loc in acel moment Tatulici l-a bruscat pe fiul ceausistilor ,l-a scuipat repetandu-i continuu" nu vezi ce i-ai facut poporului acestuia" Tatulici fusese bun prieten cu NC ,profitand din plin de aceasta relatie. Cat priveste capacitatea acestuia ca "jurnalist "l-as introduce in categoria celor care tac si ascund adevarul

    maricica voinea noiembrie 4, 2011 9:19 am Răspunde
  • din comportamentul agresiv sl d-lui Tatulici ,as aminti episodul in care acesta l-a palmuit in 89 pe Nicu Ceausescu ,desi fusese unul dintre trepadusii acestuia.Sa lovesti un om fara aparare,injunghiat ,care ti-a fost prieten si te-a ajutat in regimul comunist mi se pare un act de lasitate si egoism iesit din comun..Asta spune multe despre caracterul d-lui Tatulici.Alice ,te rog sa publici acest comentariu!!!!

    ela noiembrie 4, 2011 8:53 am Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.