Poem pentru Simona

de

Uite, iubita și preadepartea mea, uite un ultim zvâcnet de rămas-bun pentru Sim, pentru ziua de azi, pentru anul ăsta pierdut în cețurile purgatoriului. E caldă (poezia) și miroase a tren: am scris-o între două drumuri și acum, că am ajuns, o și trimit, că-mi stă pe suflet ca o colivă neîmpărțită.

 

Martie pentru totdeauna

                                        Simonei Catrina

 

Martie amnezic, cu faţa întoarsă

la cearceaful de iarnă,

plecat cu sorcova

chiar de pe peronul cu mugurii scurşi sub roţile trenului.

În zăpada mată, răuprevestitoare

ca un dinte apărut in gingia nonagenarului

încolţeste uitarea

dâră de melc

din ce în ce mai groasă

pe ridurile frunţii.

 

Ajunge să te strig şi eşti deja alta,

numele tău prescurtat

are gust de baclava cu nucă şi sirop de lămâie,

numele tău e o fustă cloş, cu buline albe

pe trup femeiesc de zeiţă

cu Iepurele de Martie pe urme.

  • Credit: PAUL BUCIUTA/ Marea Dragoste
  • Title: Intalnire cu Simona Catrina-Roman si Alice Nastase Buciuta

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *