fbpx

Pregatiti-va pentru Targul National al Mierii!

de

Cea de a sasea editie a Targului National al Mierii va avea loc in perioada 20-22 aprilie pe platforma Apicola Baneasa din Bd. Ficusului nr. 42 din Bucuresti, au anuntat astazi, intr-o conferinta de presa, organizatorii evenimentului, Asociatia Crescatorilor de Albine si Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Apicultura.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

La editia de anul acesta si-au confirmat prezenta in jur de 100 de participanti – apicultori din toata tara, dar si producatori de tehnica, ustensile si echipamente pentru apicultura, din tara si din strainatate, acestia din urma beneficiind de spatiu de expunere prin reprezentantii lor in Romania. Targul vine atat in intampinarea nevoilor consumatorilor de miere si produse apicole cat si a apicultorilor, care pot achizitiona o larga diversitate de echipamente specifice.
„La targ se va gasi si «Ghidul de bune practici in apicultura» editia 2012, impreuna cu «Manualul cursantului in apicultura» pe care il anuntam ca fiind o noutate. Acest manual este necesar pentru formarea profesionala a apicultorilor, toti cei care acceseaza fonduri europene, si nu numai ei, avand nevoie de formare profesionala care sa ateste pregatirea lor “, a declarat Ioan Fetea, presedintele Asociatie Crescatorilor de Albine din Romania.
Apicultorii vor expune la targ toate sorturile de miere – de tei, de salcam, poliflora, de rapita etc – si alte produse ale stupului, prezentate ca atare sau in combinatii energizante (miere cu fructe de padure, miere cu propolis, miere cu miez de nuca). Acei vizitatori care zabovesc mai mult la targ pot lua masa intr-un loc special amenajat pe una dintre aleile platformei apicole. Intrarea la Targul National al Mierii este libera. Va asteptam la Targ, in primul weekend dupa Paste, in zilele de 20,21 si 22 aprilie, in Bd. Ficusului nr. 42.

 
Albinele: importanta lor in mentinerea echilibrului ecosistemelor.
Produsele apicole – rolul lor in mentinerea sanatatii organismului. Apicultura in date si cifre economice
 
1.     Importanta albinelor. Rolul lor biologic
 
·       Viata albinelor reprezinta un model avansat de organizare sociala, iar manifestarea de baza a acestei organizari este diviziunea muncii. Asa cum organismul animal are organe cu functii precise tot asa colonia ca supraorganism, alcatuit din numerosi indivizi, are nevoie de specializari in interiorul acesteia ca sa poata functiona ca un intreg;
·       Diviziunea muncii apare doar la albinele lucratoare, matca coloniei avand doar rol reproductiv (imperechere, depunere a pontei). Albinele lucratoare indeplinesc toate celelalte munci din colonie necesare vietii in colectivitate;
·       In comportamentul de cules exista un tip specific de comunicare (dansuri de orientare si recrutare – circular si balansat) prin care se transmit informatii albinelor culegatoare din stup despre plantele care ofera cules, comportamente descifrate pentru prima oara de biologul de origine austiaca, Karl von Frisch si pentru care, in 1973, a primit premiul Nobel, comportament pe care chiar si Aristotel l-a descris in lucrarea sa Historia Animalium, considerand ca prin acest dans este atrasa atentia celorlalte albine. Prin experimentele sale, von Frisch a demonstrat ca dansul efectuat de albine ofera informatii suficiente despre parfumul florilor, distanta, dar si directia sursei de cules, care sa permita recrutarea de noi albine culegatoare;
·       Omul obtine cea mai mare cantitate de miere de la o singura specie de albine melifere (denumita Apis mellifera),pe care omul o poate intretine in stupi moderni, fiind raspandita pe toate continentele globului, si care cuprinde cca 26 rase geografice identificate.
·       Toata dezvoltarea coloniei depinde de hrana (nectar, polen) produsa de plantele de pe suprafata de zbor.
·       Albinele culeg cel mai intens si eficient in limitele unei raze de 1-2 km de la stup.
·       Zborul pe o raza de 1 km asigura o suprafata de 314 ha (3 km2), 2 km -1257 ha (12 kmp), 3 km -2826 ha (28kmp).
·       Starea vremii influenteaza aportul de hrana – de aceea albinele fac rezerve. Rezervele lor sunt de obicei la familiile puternice peste limita de siguranta de aceea omul poate recolta surplusul pentru el, altfel, necesarul de hrana pentru supravietuire al coloniei de albine ar fi afectat.
·       Albinele nu zboara la temperaturi mai mici de 10-12 grade C si cand vantul bate cu viteze mai mari de 25 km/ ora.
·       Intr-o colonie de albine in plin sezon activ pot exista zilnic, la o ponta de 1500 -2000 oua /zi :
– 4500-6000 oua (3 zile)
– 9000 larve- 12 000 ( 6 zile) – care necesita hrana
-18000 -24 000 larve capacite si pupe
– 22 500 – 30 000 albine tinere- care necesita hrana
22 500 -30 000 albine culegatoare care necesita hrana si singurele care aduc hrana necesara intregii colonii
– 500-2000 trantori
·       Iarna in perioada de repaos nu exista decat cca 20000 albine adulte.
 
Performantele albinelor sunt realmente surprinzatoare:
·       Albina consuma cca 0.5 mg miere ca si combustibil pentru a parcurge 1 km in zbor (Eva Crane, Mierea, 1979). Teoretic, ea parcurge cu 1 kg de miere 2 mil de km. La un asemenea consum, 40 000 km (un ocol al pamantului) este facut cu 20 -25 g (aproximativ o lingura).
·       Potentialul nectarifer si polenifer al plantelor este diferit de la o specie la alta. In functie de cantitatea de nectar/polen albina viziteaza  in medie 50100 flori in timpul unui singur zbor de cules; 
·       O singura albina poate produce a 12-a parte dintr-o lingurita de miere (0.8 g miere).
·       Pentru a produce 1 kg de miere (adica 2,5 kg nectar, presupunand ca media concentratiei de apa este de 50%) sunt vizitate 5 milioane flori (0,5 mg nectar/floare in medie). Se mentioneaza ca nectarul poate avea un procent de apa intre 30 si 80%;
·       Fagurii cuibului de albine reprezinta o ingeniozitate a naturii si o constructie matematica perfecta pentru economia de resurse (hrana, caldura, rezistenta). Fiecare fagure este alcatuit din cateva mii de celule hexagonale, dispuse pe doua randuri, rezultand astfel doua fete, iar fiecare fund al unei celule este perfect juxtapus pe fundul a trei celule de pe cealalta fata. Aceste trei fatete ale fundului celulei au o anumita inclinatie formand unghiuri ce permit constructiei rezistenta si economie si confera fagurelui perfectiunea matematica
 
2.     Despre importanta albinelor
 
·       Importanta albinelor pentru economia mondiala se refera atat la rolul sau economic si social ca urmare a obtinerii si consumului de produsele apicole sau prin beneficiile rezultate din polenizarea dirijata, dar si la rolul vital pe care il au albinele in mentinerea echilibrului ecosistemelor planetei:
·       Din totalul insectelor polenizatoare albinele melifere reprezinta cca 80%;
·       Albina melifera asigura polenizarea partiala sau totala a cca 130 de culturi agricole si participa la polenizarea unui total de 250.000 specii de plante;
·       In general, aproximativ 1/3 din culturile agricole din intreaga lume depind intr-o anumita masura de polenizarea cu albine
·       Aproximativ 10 % din culturile agricole entomofile depind in totalitate de polenizarea cu albine.
·       La unele culturi agricole (peste 90), albinele sporesc cu 30% productia: de ex. bumbac, plante medicinale, culturi agricole ce produc fructe, legume, nuci, seminte, furaje pentru animale;
·       Exista cca 20000 specii de „albine” (printre care si bondarii, albinele solitare, albinele melifere), dar din toate acestea, albinele melifere (cu peste 50000 indivizi o familie) pot fi cel mai bine manipulate de om si utilizate in polenizarea dirijata. Bondarii, cu doar cateva sute de indivizi intr-o colonie se preteaza in special pentru o serie de culturi din sere si solarii; ca urmare albinele melifere pot fi utilizate pentru polenizarea la scara mare a culturilor in special in tarile cu agricultura avansata
·       Indirect, multe specii de animale traiesc din plantele polenizate de albine. Este dealtfel bine cunoscut citatul marelui om de stiinta Albert Einstein, care prin cunoasterea sa „a calculat” inegalabil importanta albinelor: Daca albinele ar disparea nu ne-ar mai ramane decat 4 ani de trait. Daca nu mai sunt albine nu mai este polenizare, nu mai sunt plante, nu mai sunt animale, nu mai sunt oameni.”
·       De exemplu, in Anglia un studiu recent arata ca daca albinele si alti polenizatori ar disparea complet s-ar pierde pana la 440 milioane £/ an. In ultimul timp a crescut interesul pentru acordarea de fonduri pentru a investiga gradul de amenintare cu disparitia al polenizatorilor (dintre cauze ar fi – modul gresit de utilizare a terenurilor, pesticidele utilizate in agricultura, transferul de noi boli si daunatori, neadaptarea la schimbarile climatice).
·       In SUA valoarea economica a albinelor se ridica la 12 miliarde $; Exista un nou concept laora actuala, de biomonitorizare a mediului cu ajutorul albinelor, albina fiind utilizata ca bioindicator al „sanatatii mediului” sau gradului de poluare a mediului ambiant (orase, aeroporturi, zone industriale etc), prin evaluarea starii de sanatate a coloniilor de albine si a calitatii unor parametri fizico-chimici ai produselor obtinute in conditii de poluare.
·       Apicultura are, in acest context, un rol fundamental in:
·       Cresterea calitatii si cantitatii produselor agricole obtinute de la culturi polenizate cu albine;
·       Mentinerea echilibrului ecosistemelor si a biodiversitatii speciilor de plante;
·       Obtinerea de produse apicole prin valorificarea resurselor inepuizabile ale potentialului autohton;
·       Cresterea gradului de sanatate a populatiei prin consumul de produse apicole si minimizarea altor costuri sociale legate de servicii medicale;
·       Generarea de locuri de munca in apicultura, apiterapie, cercetare apicola;
 
 
3.     Despre miere
 
·       Albinele produc mierea din nectarul plantelor secretat de flori, recoltat cu ajutorul aparatului bucal specializat pentru supt si lins. Nectarul este adus la stup in gusa albinei dupa care este depus in faguri si apoi prelucrat (prelucrarea zaharurilor si reducerea continutului de apa) pana devine mierea cunoscuta de noi. Volumul gusei se poate extinde in medie la 50 mg (ajunge si la 70mg); albina fara incarcatura de nectar si polen cantareste doar 100 mg.
·       Exista si surse de miere extraflorale –sucuri dulci culese de pe alte parti ale plantei, rezultatul metabolismului unor insecte parazite, mierea fiind denumita in acest caz miere de mana.
·       Mierea este un produs deosebit: prin prelucrarea nectarului de catre albine, acesta se transforma dintr-un lichid dulce usor alterabil intr-un aliment stabil, dens, cu mare potential energetic si biologic.
·       Pentru o perioada foarte lunga de timp din istoria omului, mierea a reprezentat o sursa importanta de carbohidrati si singurul indulcitor disponibil pana la aparitia industriei zaharului dupa anul 1800.
·       Mierea contine in cea mai mare parte glucide simple –fructoza si glucoza, descompuse de albina cu ajutorul invertazelor specifice. Aceste glucide simple (monozaharide) sunt usor asimilabile de catre organismul omului, fiind rapid transportate in sange unde sunt utilizate imediat pentru cerintele de energie ale organismului uman.
·       Mierea asigura energie organismului in doua etape: mai intai glucoza este absorbita de organism fiind o sursa de energie imediata; fructoza este absorbita mai greu furnizand energia necesara la un efort sustinut.
·       In plus, mierea contine in cantitati mici substante minerale, vitamine, substante antioxidante (polifenoli), acizi organici, enzime, substante azotoase, compusi aromatici.
·       Compozitia si proprietatile organoleptice (gust, culoare, aspect etc) sunt date de originea botanica.
·       Mierea, indiferent de sortiment (origine botanica) are o mare varietate de efecte nutritionale si de sanatate, daca este consumata in doze de cca 50 pana la 80 g /doza
·       amestecurile de miere si polen, miere si pastura, sau cele de miere cu pastura si laptisor de matca se caracterizeaza printr-un grad ridicat de asimilare a compusilor nutritivi, mai mult, mierea joaca un important rol de vehicul pentru celelalte produse ale stupului
·       Studiile stiintifice arata ca mierea are proprietati antimicrobiene, antivirale, antiparazitare, antiinflamatoare, antioxidante, antimutagenice, antitumorale
·       Cu alte cuvinte mierea:
o   este o sursa de energie excelenta, fiind benefica in special persoanelor care sunt supuse unui efort intens fizic (sportivi) si intelectual (oboseala, stress).
o   Pentru copii, are actiune asupra cresterii staturo-ponderale facilitand asimilarea calciului si a magneziului la nivelul tesutului osos.
o   are un indice glicemic mai scazut (32- 85) decat zaharul (zaharoza – intre 60 si 110), indicele glicemic al mierii depinzand de originea botanica. De ex sorturile de miere bogate in fructoza asa cum este mierea de salcam are un indice glicemic scazut. Carbohidratii cu un indice glicemic scazut induc o cresterea mai usoara a glucozei in sange, in timp ce carbohidratii cu indice gicemic mare conduc la un nivel crescut al glucozei in sange.
o   Mierea are un continut caloric scazut. Prin comparatie cu zaharul, la cantitati egale, ea ofera organismului cu 40% mai putine calorii. Desi este o sursa directa de energie, ea nu conduce la luarea in greutate.
o   are activitate antioxidanta determinata de substante precum: glucozoxidaza, catalaza, acidul ascorbic, polifenolii (flavonoizii, acizii fenolici, derivatii de acizi fenolici), derivatii carotenoidici, acizii organici, aminoacizi si proteine.
o   contine 0.3-25 mg/kg colina si 0.06 -5 mg/kg acetilcolina. Colina este esentiala pentru functia cardiovasculara si cerebrala, dar intra si in compozitia membranei celulare, avand rol reparator al membranei celulare, in timp ce acetilcolina actioneaza ca neurotransmitator.
o   activeaza sistemul imunitar, stimuleand productia de anticorpi in timpul raspunsului imunitar
o   consumul de miere are rol in prevenirea cancerului si metastazelor
o   prin oligozaharidele prezente are efecte probiotice, stimuland dezvoltarea unor suse de bifidobacterii si lactobacili existente in intestinul omului.
o   Mierea are un efect inhibitor al agentilor cauzatori ai ulcerelor peptice si gastritelor provocate de Helicobacter pylori.
o   Aplicatii cu miere pentru preventie dar si in tratamente ale tulburarilor gastrointestinale (ulcer peptic, gastrita, gastroenterita) sunt descrise in numeroase publicatii.
o   Mierea stimuleaza apetitul, faciliteaza digestia (este cel mai usor laxativ natural datorita continutului in fructoza), ajuta la mentinerea unei bune stari de sanatate si functionalitate a inimii si a ficatului.
o   In experimentele pe animale s-a constatat ca mierea prezinta o actiune imunosupresoare. Aceasta ar putea explica ipoteza ca administrarea de miere poate elimina alergia (sensibilitatea) la polen.
o   ca aplicatii terapeutice se pot aminti si tratarea arsurilor, a ranilor chirurgicale infectate si a ulceratiilor
o   ajuta la mentinerea si protejarea dintilor prin actiunea sa antibacteriana asupra diferitelor tulpini bacteriene ce produc tartrul dentar dar si asupra bacteriilor producatoare de carii dentare.
o   Mierea constituie un remediu excelent in cazul tusei persistente si a durerilor de gat
 
 
4.     Despre polen
 
·       Polenul reprezinta grauncioarele microscopice care se afla pe anterele florilor in saculetii de polen si care la maturitate se deschid pentru a-l elibera si pentru a fecunda partea feminina a florilor speciei respective
·       Polenul recoltat de albine este depozitat in fagurii din stup si odata cu depozitarea, acesta este imbogatit cu diverse substante specifice si presat in celule pentru ca acesta sa poata fi conservat pe o perioada lunga de timp.
·       Dupa depunerea in celule, polenul sufera o serie de transformari biochimice rezultand asa numita pastura care ii asigura atat conservarea cat si o mai buna digestibilitate
·       Polenul este recoltat cu ajutorul intregului corp, albina avand o serie de adaptari morfologice pentru aceasta si este adus in stup cu ajutorul membrelor posterioare cu asa numitele cosulete de polen.
·       La un zbor, o albina culegatoare de polen aduce in stup cca 15 mg de polen recoltat de la cca 200 flori,
·       cantitatea de polen pe care o poate strange intr-o zi o albina in mai multe vizite fiind de cca 0,6 g polen. Intr-o celula pot fi depozitate aproape 150 mg polen. Zilnic sunt aduse in stup cca 50000 incarcaturi de polen.
·       Polenul constituie singura sursa proteica in procesul de hranire a familiei de albine, esentiala pentru cresterea puietului, determinand producerea laptisorului de matca, a cerii si a veninului de albine.
·       Polenul este hrana cea mai bogata si completa in substante nutritive, continand pana la 35% proteina, 35 % glucide, 3,5 % lipide si acizi grasi, 3% minerale, si o bogata paleta de substante biologic active: principii cu actiune bactericida si bacteriostatica, substante de tip hormonal, fitohormoni, pigmenti de natura carotenoida si flavonoida, enzime si vitamine – A (caroten), B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (acid nicotinic), B5 (acid pantotenic), C (acid ascorbic), H (biotina).
·       polenul recoltat de albine contine toti aminoacizii esentiali, partial esentiali si neesentiali in diverse proportii – proteina vegetala de ordinul II
·       polenul este bogat in rutin, compus cu proprietatea de a intari capilarele. Rutinul este un bioflavonoid, ce actioneaza in sinergie cu vitamina C si alti flavonoizi ca hesperedina si quercetina. Este creditat cu actiune anti-inflamatoare, antivirala, anticancer si proprietati antimicrobiene. Se pare ca polenul este cea mai bogata sursa naturala de rutin cunoscuta pana in prezent.
·       Daca un pacient nu a luat niciodata polen recoltat de albine, acesta trebuie sa inceapa prin a pune 2 granule sub limba, pentru a face testul de sensibiliate (mancarime, stranut, usoara inflamare). Daca nu se produce nici o reactie de la primul test, se incepe cu 3 granule, crescand cantitatea cu cate 2 granule la interval de cateva zile pana ce se ajunge la ½ de lingurita zilnic. Treptat doza poate creste pana la 1 – 2 lingurite pe zi, sau chiar mai multe. Pentru o mai buna absorbtie a compusilor nutritivi din polen, granulele trebuiesc mestecate bine pentru a sparge peretele celular al acestora. Doza normala zilnica pentru un adult porneste de la peste 1 lingurita de polen, dar aceasta este in functie de metabolismul individual.
·       polenul are actiune antioxidanta si antimicrobiana si este recunoscut pentru calitatile sale ce imbunatatesc performanta fizica, sanatatea ficatului si a tractusului gastric.
 
 
5.     Despre laptisor de matca
 
·       Laptisorul de matca reprezinta secretia complexa pe care albinele lucratoare doici o folosesc in hranirea puietului larvar si a matcilor
·       Larvele de lucratoare si de trantor sunt hranite numai in primele zile cu laptisor de matca si mai tarziu cu un amestec de laptisor, polen si miere, in timp ce larvele de matca sunt hranite doar cu laptisor pe toata durata stadiului larvar.
·       Hranirea cu laptisor de matca conditioneaza atat longevitatea matcii (5-6 ani fata de 35-40 zile a albinei lucratoare in perioada de cules), cat si prolificitatea ei (cca. 2000 oua pe zi in perioada ouatului).
·       Principalii constituenti ai laptisorului de matca sunt apa, proteinele, zaharurile, lipidele si sarurile minerale.Vitaminele hidrosolubile sunt cel mai bine reprezentate: vitaminele grupului B – ce constituie un adevarat « cocktail ».
·       Compozitia laptisorului de matca cuprinde si substante in concentratii reduse ce apartin diferitelor clase chimice. Printre acestea se pot enumara doua substante heterocliclice, biopterina si neopterina in concentratii de 25 si respectiv 6 mg/g greutate proaspata. De importanta fiziologica este si acetilcolina cu rol de neurotransmitator (1 mg/g greutate uscata) si acidul gluconic (0,6% din greutatea proaspata).
·       doza zilnica de laptisor de matca pulbere (liofilizat) se situeaza undeva intre 30 – 100 mg pe zi. Administrat pe cale orala timp de 1 – 2 luni, prin inghitire sau prin topire sublinguala in doze cuprinse intre 200 – 500 mg, laptisorul de matca actioneaza ca tonic si stimulant, cu efecte euforice asupra omului sanatos.
·       laptisorul de matca actioneaza ca stimulent general, imbunatateste raspunsul imun si functiile generale ale organismului.
 
 
6.     Despre propolis
 
·       Propolisul reprezinta un amestec de substante rasinoase vegetale, ceara vegetala si uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele il culeg de pe diferite specii de plante si pe care il folosesc in principal pentru astuparea diverselor crapaturi din stup, in poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor si a altor suprafete din stup. Este substanta cleioasa de pe mugurii si lastarii tineri ai unor arbori (plop, mesteacan, pomi fructiferi, conifere).
·       De la un stup se poate recolta o cantitate de 100 – 400 g de propolis, in func?ie de regiune.
·       In compozitia chimica a propolisului brut intra in principal rasini, ceruri, uleiuri volatile, polen, glucide, aminoacizi, vitamine, enzime si saruri minerale.
·       Constituentii farmacologic activi din propolis flavonoizii in grupa carora intra flavonele, flavonolii si flavanonele precum si diferiti compusi fenolici si aromatici, prezenti mai ales in fractiunea rasinoasa.
·       Actiuneaterapeutica: antimicrobiana, antibiotica, antifungica, antiinflamatorie, analgezica, antioxidanta si anti-tumorala.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
7.     Date economice
 
·       Efectivul de albine din Romania comparativ cu cel existent la nivelul Uniunii Europene pozitioneaza apicultura din Romania pe locul 7 dupa Spania, Grecia, Franta, Italia, Polonia, Germania, iar cu privire la productia de miere, pe locul 4, dupa Spania, Germania, Ungaria.
·       Efectivele de familii de albine la nivel global sunt intr-o usoara scadere in ultimii ani, mai ales incepand cu anul 2007, ca urmare a aparitiei fenomenului de depopulare masiva a familiilor de albine – Colony collapse disorder, fiind afectate majoritatea tarilor mari producatoare de miere.Din acest motiv se pare ca si productia globala de miere este intr-o usoara scadere, fiind dificil de previzionat pe termen scurt si mediu, luand in calcul si schimbarile climatice la nivel global.
·       UE este unul din cei mai importanti producatori de miere ca volum de productie din lume, in 2006 productia de miere din UE fiind de 200 mii tone –reprezentand cca 14% din totalul mondial. Cei mai importanti producatori mondiali sunt China -22%, SUA – 6%, Argentina – 6% si Turcia 5%.
·       O mare parte a mierii din UE este realizata in estul Europei, in special in Polonia, Ungaria, Romania si Bulgaria.
·       UE27 a importat miere de exemplu in 2006 in valoare de 348 milioane euro. Importurile de miere in UE fluctueaza in general in functie de cresterea pretului, asa cum s-a intamplat in perioada 2002 si 2006, datorita interzicerii importului de miere din China si Brazilia. Aceste interdictii au fost ridicate ulterior din cauza scaderii cantitatilor de miere de pe piata mondiala si cresterii pretului acesteia.
·       In UE se produce mai ales miere poliflora si mai putin monoflorala. Mierea de salcam si cea de tei sunt cele mai importante sorturi de miere monoflorala produse in UE.
·       Mierea de salcam provine in special din Ungaria, Romania si Bulgaria desi ea se produce si in alte tari. Alte sorturi de miere monoflorale sunt: lavanda, rozmarin, citrice, floarea soarelui. Cei mai mari producatori de miere din UE sunt Spania, Germania si Ungaria.
 
Table 1. Productia de miere in UE-27, 2002–2006, mii tone:
 
Tari/ani

2002

2004

2006

2011

1

2

3

4

 

Spania

32

32

 

Germania

26

24.

21

 

Ungaria

13

22

20

 

ROMANIA

13

17

18

21

Polonia

9

12

16

 

Grecia

14

15

 

Franta

16

14

 

Italia

10

7

13

 

Bulgaria

7

11

 

Austria

8

7

6

 

Portugalia

4

7

6

 

Cehia

6

 
 
·       In general tarile est-europene produc o mare cantitate de miere care se exporta in alte tari din UE. Tarile sud-europene cum ar fi Italia si Portugalia au o productie usor excedentara fata de consumul intern. Tarile baltice si cele nordice produc in general cantitati mici de miere din cauza climei mai reci.
·       Calitatea productiei (caracteristici). In UE, in general, calitatea mierii corespunde normelor interne si internationale specifice. Pentru reglementarea caliatii mierii exista o serie de norme si regulamente ale UE astfel: Mierea este definita in Directiva CE 2001/110/EC. Limitele maxime privind reziduurile medicamentoase din miere (MRLs) sunt specificate in Regulamentul UE (EU) No 37/2010 pentru reziduuri si substante farmacologice active din miere (tau-fluvalinat si amitraz). In ceea ce priveste reziduurile de pesticide din miere acestea sunt stipulate in Regulamentul CE Nr 396/2005.
·    &
Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Reportaj

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.