In locul unui plan coerent de afaceri care sa ne indrume usurel, dar sigur spre prosperitate, punem pe masa doar scuze ale unui fiasco financiar. Ne pierdem printre justificari, orbecaim intr-o situatie incerta si n-avem idee de ce, in urma pomparii investitiei banesti si intelectuale, n-am scos decat firimituri in locul copanului asteptat. Poate explicatiile n-au contur prea sofisticat, ci vin in forme simple. Poate ca motivele nu sunt greu de inchipuit si, ulterior, nimicit.
Erori si orori financiare
Cea mai la indemana scuza, pe care o debitam la orice itire a nereusitei noastre financiare in urma unui demers in business, este ca n-am avut din start destui bani. Altfel am fi investit mai destept, am fi economist mai cu spor, si, pazea!, am fi rasturnat situatia in folosul nostru, capatand, peste noapte, un profit de zile mari. Dar cum leafa nu ne ingaduie luxul de a face si noi ceva pasi prin lumea spilcuita a bogatasilor, stam resemnati la adapostul justificarilor de doi bani.
Aceasta teorie pe care o rostim convinsi in pragul fiecarui esec banesc nu sta in picioare, spun specialistii, pentru ca drumul nostru spre avutie nu are mai nimic de-a face cu dimensiunile chenzinei, ci mai important este modul cum tratam banii in traiul de zi cu zi. Poate n-ai rabdare, ci doar obiceiuri proaste, iti lipsesc aspiratiile, dar ai din plin numai doleante aprige de castig rapid, te bazezi pe altii ca sa-ti manipuleze cash-ul, investesti aiurea, temandu-te si ignorand chiar oportunitatile de pricopseala. Toate acestea sunt motive plauzibile ale stagnarii la un nivel mediocru de bunastare financiara.
Consilierii financiari, preocupati mai indeaproape de subiect, dupa o perioada de investigare a apucaturilor noastre financiare, au conchis ca exista alte zece cauze, paralel cu cele enumerate mai sus, pentru care nu suntem inca instariti, si anume:
Iti pasa prea mult de aspectul masinii. Menirea masinii este de a te transporta dintr-un loc in altul, dar multi dintre noi vedem altfel lucrurile. Credem cu toata convingerea ca este, de fapt, oglinda noastra, ca ne reflecta stilul, potenta financiara, apetitul pentru produse de soi. Ca atare, suntem in stare sa o inzorzonam cu accesorii scumpe si inutile, sa-i schimbam doar din fandoseala anumite piese o data pe an si chiar sa luam alta in loc, desi mai nimerit ar fi sa profitam de ea atat cat se mentine functionala si sa investim banii economisiti.
Te simti indreptatit. Crezi cu tarie ca doar traiul scump se asorteaza de minune cu cerintele tale. Doar lucrurile extravagante iti potolesc nevoile, numai serviciile de lux raspund frumos pretentiilor tale. Iar achizitionarea lor iti extrage din cont sume dolofane, de care esti dispus sa te dispersezi, chit ca nu iti permiti. Caz in care nu te induri sa restrangi cheltuielile, ci apelezi la cunoscuti sau institutii in masura sa te ajute cu imprumuturi. Si nu cred ca este cazul sa lamurim faptul ca datoriile dobandite te tarasc cu cativa pasi buni in spate pe calea ta spre instarire.
Nu diversifici investitiile. Nu degeaba circula de nebuna vorba „Nu-ti pune toate ouale in acelasi cos“. Multi s-au fript facand fix asta, dar, corijandu-si la timp deprinderile, au apucat sa raspandeasca povata la pachet cu explicatia ca sansele pierderii investitiei scad odata ce suma implicata isi gaseste mai multe locuri de depunere.
Ai inceput cu intarziere. Profitul se arata cu atat mai dolofan cu cat este lasat mai mult timp la dospit. Bine ar fi sa nu te amagesti ca ai vreme destula sa tot faci investitii, pentru ca anii trec si nu mai e mult pana cand te vei trezi pensionar dezbarat de stransori profesionale, dar inversunat tot din cauza parerilor de rau ca ai trecut pe langa fel de fel de prilejuri de agoniseala.
Nu faci ceea ce-ti place. Nimeni nu te inghionteste sa-i pui maine sefului demisia pe birou pentru a porni apoi nestingherit in cautarea serviciului visurilor tale. Dar, macar intr-o anumita masura, ar fi bine sa te unga pe suflet munca pe care o faci. Daca induri compromisul de a trudi fara sa aduni un manunchi de satisfactii profesionale, ci doar banesti, nu te gandi ca iesi in castig. Chiar daca statul de plata aduce dovada unui salariu maricel. Dimpotriva, din cauza frustrarilor inmagazinate ajungi sa prapadesti tot ceea ce ar fi trebuit sa pui deoparte, doar pentru a te mai elibera de stresul de a lucra ceva ce nu-ti este pe plac.
Nu vrei sa inveti. Odata ce te-ai vazut cu patalamaua de absolvent universitar in mana, gata!, ai terminat cu cititul, studiatul si invatatul in viata asta. Doar esti satul de manuale doldora de doctrine si teorii, sau de expuneri care abunda in presupuneri si verdicte. Atitudinea asta nu ti-a daunat, poate, in niciun fel pe timpul primului job si n-a pricinuit concedierea ta punand la indoiala competenta, dar nici nu va face niciodata din tine un om bogat. Dorinta de a invata cum sa evoluezi in cariera, astfel incat sa-ti imbunatatesti starea financiara, este esentiala, daca vrei sa ajungi in rand cu avutii vremii.
Cumperi lucruri pe care nu le folosesti. Da o raita prin intreaga casa, uita-te bine prin sifoniere, urca si in pod, cotrobaie si la subsol si apoi spune sincer cate obiecte de care nu te-ai mai folosit in ultimul an ai gasit. Indiferent de utilitatea lor care, cine stie?!, va mai fi sau nu demonstrata candva, si de motivul procurarii lor, toate aceste bunuri reprezinta, in momentul de fata, bani blocati. Fa un calcul rapid ca sa-ti dai seama cat anume ai irosit pe produse care ti-au servit trebuintelor doar o scurta perioada de timp.
Nu pretuiesti valoarea. Ai ajuns sa cheltuiesti si doar pentru ca asa ti se nazare, sau din cine stie ce alte motive care n-au nimic de-a face cu necesitatea existentei acelor lucruri in casa si in viata ta. Si, de obicei, recunoaste, nu te indrepti intocmai spre produsele costisitoare, dimpotriva, iti fac cu ochiul mai degraba ofertele ieftine. Dar numai cand vei achizitiona doar lucruri de calitate, iti vei da seama ca ti-au mai ramas si bani de economisit.
Ai o casa prea mare. Cum dai semne ca vrei sa cumperi o casa, se vor napusti asupra ta tot felul de specialisti in stare sa-si bage mana in foc ca sa te convinga si sa te determine sa te indrepti spre o casa mai spatioasa pentru ca este o investitie mai buna. Cand colo, achizitionarea unei case mai mari decat te tine bugetul sau ai nevoie atrage dupa ea cheltuieli in plus pe rate, taxe marite si intretinere mare. Intr-un moment de limpezime, iti poti da seama singur ca de acei bani, cat valoreaza vila ta, nu te poti folosi nicicum, decat din momentul in care te hotarasti s-o vinzi si sa-ti micsorezi nivelul ridicat de trai, lucru putin probabil.
Nu profiti de ocazii. De multe ori succesul altora ti se pare facil, stradaniile celorlalti par nesemnificative si, aproape de fiecare data cand faci cunostinta cu ideea de afacere a vreunui magnat, iti plesnesti o palma peste frunte si exclami: „Ptiu, puteam sa ma gandesc si eu la asta!“ Dar oportunitatile nu s-au epuizat, trebuie doar sa fii cu ochii in patru ca sa le depistezi si sa fii dispus sa te caznesti si tu sa reusesti.
