Avem curaj sa vorbim despre ispite, despre sex, despre tentatii, despre atingeri, despre amante? Ca intr-un fel de Sex and the City, unde orasul e romanesc si sexul privit prin gaura cheii, pe site-ul ei, PitchMe, Adina Banea decojeste nu doar desuurile de dantela ale scriiturii, ci si tabuurile unor subiecte care fac parte, totusi, atat de adanc, atat de frumos, din viata noastra, chiar daca suntem romance si nu frantuzoaice sau americance. Incepand cu acest septembrie de gratie, gazduim, in versiune glossy, cate un fragment din indraznelile zilnice ale Adinei Banea de pe site-ul ei, obligatoriu de vizitat intru zambet si invatatura: PitchMe by Adina Banea: www.adina-banea.ro ( Alice Nastase Buciuta)
Mereu m-am gandit ca este dificil sa-i accepti pe restul, cata vreme nu ai bunavointa in a te accepta pe tine – care face dintr-o data lucrurile sa para si sa devina cu mult mai simple.
Mereu m-am mai gandit ca, daca mi-as prinde sotul inselandu-ma, si daca in aceste circumstante tot n-as putea renunta la el, atunci probabil ca l-as ierta, dar cu o singura conditie: aceea de a-i deveni eu amanta in locul amantei. Cred ca ar prinde bine, in acest caz, o schimbare de roluri intre noi doua, favoritele lui.
Mi-ar conveni sa nu mai gatesc pentru ca trebuie, ci sa uit pentru ca vreau. Mai cred ca mi-ar placea maxim sa-mi amintesc zilele noastre frumoase de sex tantric, decat acelea de sex de complezenta obligatorie, matrimoniala. Mai cred ca mi-ar mai placea sa nu fiu eu cea mintita, ci doar cea care stie adevarul. Si mi-ar mai placea sa-l vad zambind din nou, doar catre mine si nu in amintirea mea.
Dar nu… ma razgandesc de fapt, pe loc, acum si aici. Nu cred ca as vrea sa-i simt mirosul mancarii pe care abia a inghitit-o. Nici urma mirosului ei de pe gat. Nici macar n-as vrea sa stiu in ce pozitie s-au impreunat in vreo seara. Si… nici atat, nu cred ca as vrea sa stiu ca fiica mea sau fiul meu isi adora mama vitrega, caci e mai maleabila. De fapt, imi dau seama acum, ca nu pot juca vreun rol de amanta vreodata. Realizez ca rolul meu, in viata mea, mi-ar trebui sa fie unul real, unde nu exista ganduri negative sau amare vis-a-vis de alta femeie, aproape la fel ca si mine de interesanta, in viata lui. Nu cred ca as putea, indiferent de cat de mult as iubi un om, sa fiu undeva pozitionata, ca un sac de dus in spate la drum lung, anevoios.
Cred ca singura varianta viabila pentru mine, este singura varianta viabila pentru noi: sa ne iubim, sa ne certam, sa nu ne intelegem astazi, dar, mai apoi, sa ne iubim din nou la superlativ si, maxim, maine; pana cand cineva ne va desparti de tot, caci asa ni s-a hotarat soarta. Asa imi doresc eu sa fiu iubita. Doar asa cred ca pot functiona fericita pe termen lung.
Doar atunci cand vei sti cu siguranta ca doar eu iti trebuiesc, doar atunci sa-mi si spui „te iubesc-ul” la care tanjesc. Altfel, mi se pare nedrept. Si nu pentru ca eu stiu, si pot, si vreau, sa ma daruiesc intru totul, astfel avand pretentii de a primi totul in schimb, ci pentru ca stiu, si cred, si sunt extrem de convinsa, ca altfel eu nu pot cunoaste fericirea. Decat nefericita sa traiesc cu speranta ca voi fi candva, sentimental, peste media normalului, mai bine singura, cu speranta ca voi intalni candva omul potrivit mie. Nu ma multumesc cu jumatati de masura. Niciodata nu voi putea minti ca sunt fericita, daca nu voi simti, in toti porii mei, fericirea.
Deci, m-am razgandit total… Daca voi afla ca ma trisezi, nu o sa incerc o schimbare de roluri, cum as fi crezut initial. Doar va muri o parte din mine si voi pleca in lume, sperand cu tot dinadinsul ca am sa ma regasesc. Dragostea ta nu inseamna toata dragostea pe care o puteam cunoaste eu, intr-o viata. Daca nu m-ai iubit tu suficient, nu inseamna ca am esuat eu, in a fi fericita candva, in a gasi fericirea.
Inseamna doar ca tu ai avut alte prioritati decat mine, ca nu ai simtit cum te-am iubit eu… atat de mult, incat sa nu mai ai nevoie de vreo alta persoana vreodata. Instinctul m-a inselat si am facut o alegere proasta, din cauza slabiciunii mele pentru tine. A doua oara, voi omite, insa, sa mai am slabiciuni. A doua oara as iubi probabil mai rezervat, pentru a nu mai fi dezamagita nici macar un pic.
Dintr-un singur motiv as proceda astfel: acela de a nu mai trebui sa-mi sterg visele pe care mi le-am notat in carnetel, de frica sa nu mai plang atat de zgomotos si din teama de a nu mai rani, din nou, copilul din mine.
Asa ca, dragul meu, sunt pregatita sa aflu daca ai vreo amanta, tu, candva. Sunt linistita, inteleapta… as sti cum sa procedez, la o adica… prietenele mele toate au trecut prin asta si au calcat peste ele impacandu-se si iertand greseala sotilor lor. Eu as proceda diferit. As intelege ca nu eu sunt reprezentarea ta de fericire, ca nu pot sa mai sper vreodata ca eu si doar eu reprezint suficient pentru tine, atat de mult si suficient, incat daca m-ai rani in vreun fel, mi-ai simti sangele fierbinte scurgandu-se pe tine incetisor. Te iubesc cat pot de mult sa iubesc eu pe cineva, momentan. Si sunt convinsa ca si tu ma iubesti la fel. Tot momentan, fireste…
Viziteaza PitchMe by Adina Banea!
