fbpx

Adina Banea – Valentine’s Day, același Bolero

de

“- Iubitul meu, unde ieşim mâine seară? Te-ai gândit tu la ceva mai special?” mă preling eu toată, cu zâmbet mieros şi fericit de copil cumsecade, pe lângă soţul meu.

“- Mâine? Păi mâine-i marţi abia! În plus, am o grămadă de treburi neterminate pe care chiar trebuie să le rezolv rapid ca să mi le scot din cap! Dar ce ţi-a venit? Ce-i mâine? Nu-mi spune că-i ziua când celebrăm căsătoria noastră, iar eu am uitat din nou! Din nou?!  N-am nicio scuză! Mare dobitoc mai sunt..! Iart…”

“- Nu, măi, suntem în toiul iernii, tu nu observi cum ninge?  Noi ne-am însurat în vară, nu-ţi aminteşti ce cald era? Iar mâine este Valentine’s Day. Doar atât!
Şi mă gândeam să sărbătorim cumva, pe undeva, …cum știm noi mai bine, evident! Căci noi ne iubim încă, nu?, Sau nu ne mai iubim şi, gata, nu mai sărbătorim nimic?…”

“- Dar nu ne iubim în fiecare zi? Nu ştim deja cât de tare ne iubim noi unul pe celălalt şi că nu am putea trăi separat nicio secundă? Nu ştim noi în fiecare zi că suntem foarte norocoşi, iubindu-ne? De ce trebuie să sărbătorim mâine, cu o cină, ceva ce ştim categoric că sărbătorim în fiecare zi?
Nu înţeleg treaba asta cu Valentine’s Day! Aş face-o însă pentru tine, și tu știi asta, însă mâine chiar nu pot, am mult de lucru!”

” – Şi eu te iubesc. Și nu mă supăr, stai liniştit, frumuşelul meu! Doar să ţii minte, te rog, că o să le spun fetelor că am ieşit şi ne-am foarte distrat, și am fost la… văd eu unde, te anunţ ca să nu mă dai de gol!”

“- Păi de ce să minţi că am ieşit dacă, de fapt, nu mergem nicăieri?!”

“- Pentru că toate ies undeva şi… na! Mi-e aiurea să spun doar eu că n-am făcut nimic; și-am stat în casă şi-am mâncat seminţe plictisiți, uitându-ne împreună, ciufuliți, la un serial nasol! De-aia!”

” – Mie nu mi-e deloc aiurea! Şi n-o să mint, fiindcă nu mi se pare normal să inventez poveşti frumoase pentru ceilalţi.”

În fine, am continuat discuţia şi ne-am tot ciondănit și ne-am tot hârjonit până când de dragul meu şi dintr-o emoție eternă pentru aerul meu îmbufnat de copil creţ şi cătrănit, pe soţul meu l-a bufnit râsul ăla simpatic… Să vă mai spun că astfel ne-am trezit iubindu-ne frenetic, foşnind a dezordine multă prin aşternutul cu miros de iasomie?

Îmi place să fac dragoste cu soţul meu. Ador fiecare moment mângâiat întotdeauna altfel, sărutat cu buze moi, prietenoase, mişcat ameţitor în ritm de Bolero romantic, iubit cu amândouă mâinile pe toată partea lui de om frumos, şi bun, şi cald, şi împletit cu transparenţa mea dezvelită de mătasea roșie, acoperită bine însă, din creştet până-n talpă, cu emoţie ce vibrează senzual!
Eu știu cât de importante sunt atingerile între doi oameni care se iubesc. Ai idee cât de mult contează în cuplu o îmbrăţişare caldă şi firească din partea celui pe care-l iubeşti cum poți tu mai mult?!

Nu știu de ce, dar am observat că tindem cumva să uităm să manifestăm afecţiune în relaţia noastră de cuplu “vechi”, dormit de ani buni împreună. Tindem să ne obişnuim să iubim fără căldură, să neglijăm rutina plăcută a sărutului pe care-l adoram odată dimineața. Tindem să nu ne mai mângâiem unul pe celălalt nici chiar atunci când ne trezim forţaţi de împrejurări precum un Valentine’s Day, ce dă buzna peste noi cu obligaţii din ce în ce mai sexualicesti.
Şi foarte rău facem.

Păi ne-am obişnuit prea mult unul cu celălalt! Suntem aceiaşi, nu? Ne ştim pe de rost trupurile, ar fi ca şi cum ne-am atinge propriul corp!, veți spune. Dar eu răspund că prin mângâiat transmitem emoţia, imboldul sexual simte mai bine vibraţia partenerului, răspunsul involuntar şi incitat al trupului acestuia te va incita și mai tare.
Atingerile sunt esenţiale în viaţa de cuplu evoluat.
Tânăr sau vechi căsătorit sau doar îndrăgostit… căci nu contează un act în plus sau în minus, de această dată.
Sexul e o componentă principală a iubirii, el înseamnă, ca și iubirea, afecţiune şi ataşament reciproc.
 Altfel e stingher. Contează să transmiţi iubirea. Să simţi iubirea, mângâind-o.
Dacă uiţi s-o tot respiri, ea moare.
Nici nu o mai inciţi altfel, ci doar o bei cu un vin roşu în loc de preludiu.
O transformi în păpuşă mecanică ce ştie să spună „te iubesc” doar când trânteşte uşa-n goana dorului de alţii, zâmbind în gând, iubindu-te doar pentru că nu-ţi va simţi prezenţa în următoarele ore, când altădată aţi fi băut un vin şi-aţi fi atins în joacă sânul ce se întrezărea jucăuş printr-o cămaşă transparentă!
Care-ţi făcea cu ochiul.
Te îmbia să îl atingi cumva.
Te chema prin întărire de… situaţie, să zicem, spre o seară romantică pe care o simţeaţi cu iz aparte, amândoi, chiar de la cină, când v-aţi sărutat brusc, cu înţelesuri descifrate excitant.
Atingerile menţin intimitatea.
Confirmă afecţiunea.
Îţi recunosc sexualitatea.
Certifică dorinţa. 
Mângâie iubirea dintre voi şi o menţin tânără.
Atingerile ne sunt indispensabile.

Aşa că, dacă ținem cont de asta, putem să nu ne mai stresăm dacă partenerul are multă treaba fix în ziua de Valentine’s Day, sau cum vreţi s-o numiţi!
Vorba lui Marius, soţul meu: nu vă iubiţi în fiecare zi, mereu?

N-o să-mi mint prietenele deloc, m-am hotărât! Dar nici n-o să le spun cum am sărbătorit noi Ziua Îndrăgostiţilor dansând în cearceafuri cu miros de iasomie, chiar înainte cu o seară, c-aşa am simţit noi! O să le las doar pe ele să-mi povestească și eu o să zâmbesc…

 

Pe Adina Banea o puteți citi în fiecare zi pe PITCH ME by Adina Banea

 

Comentarii

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.