Anca Radulescu a fost desemnata “Cel mai bun make-up artist” in cadrul Galei Nova TV de la Brasov, prilej care a adus-o in atentia presei de specialitate, dar si a celor care abia acum au aflat ca intemeietoarea atelierului de make-up profesional Anca Radulescu este cumnata Mihaelei Radulescu si consiliera acesteia in materie de make-up. Anca este, asadar, sotia fratelui Mihaelei Radulescu, Florin, care, in urma cu un deceniu jumate, pentru a evita desele confuzii si incurcaturi, a luat si el numele celebrei sale surori. Dincolo de apartenenta ei la o familie cu nume de rasunet, Anca este un make-up artist al creatiilor desavarasite, o sotie care-si adora barbatul, o mama tandra si desteapta. O femeie frumoasa, senina, de toata isprava.
“Pe Mihaela am cunoscut-o mai tarziu, nu a fost nici la nunta noastra, pentru ca era plecata in Statele Unite. Ne-am cunoscut abia dupa niste ani, cand eram deja insarcinata cu Ioana, fiica mea…”
Marea Dragoste / Tango: Anca, s-o luam cu inceputul… De unde esti, unde te-ai nascut si ce sunt parintii tai?
Anca Radulescu: M-am nascut la Piatra Neamt, pe 5 decembrie 1974, sunt sagetatoare si am (inca) 36 de ani. M-am plimbat mult in copilarie, pentru ca parintii mei au lucrat pe marile santiere socialiste ale patriei noastre dragi. De exemplu, intr-o anume perioada, am locuit la Turnu Severin si ma jucam mereu pe malul Dunarii, ca se construia hidrocentrala de la Portile de Fier si ai mei erau detasati acolo. Tata, ca el a fost constructorul familiei. Si din motivul asta am mai umblat prin tara, nu am stat niciodata prea mult intr-un loc. Imaginea santierelor de constructii se leaga de copilaria mea, blocuri, baraje, noroaie. Dar mie-mi placea. Ajungeam intr-un loc unde nu era nimic si cand plecam de acolo lasam ceva frumos in urma, ceva pentru totdeauna, credeam eu. Schimbam gradinite, scoli, cunosteam mereu alti copii. Parea a fi o viata buna, vesela, interesanta, calatoream mult, desi astazi stiu sigur ca nu era usor deloc pentru ai mei.
Marea Dragoste / Tango: Si cand anume, pe drumul asta sinuos, te-ai hotarat ca tu, cand o sa fii mare, o sa ai de-a face cu infrumusetarea. Cum s-a nascut aceasta pasiune si apoi a devenit profesia ta, care azi se numeste make-up artist?
Anca Radulescu: Uite, sa stii ca stiu exact cum a aparut pasiunea mea. Mai tii minte papusile Aradeanca? Alea cu buze urate si sprancene extrem de subtiri? Ele au fost de vina. Mie mi se pareau neterminate si am inceput sa le “infrumusetez” cu ajutorul creionului chimic. Aveam vreo 5 ani. Le “rujam” si le refaceam sprancenele, le “imbujoram”. Mai puneam mana si pe acuarele si le pictam ochii. Cariocile erau si ele de mare ajutor. Aveam propria mea viziune despre frumusete si ma ajutam de ce gaseam la indemana ca sa o pun in practica. Oricum, creionul chimic a fost prima mea “trusa” de machiaj. Si mai tarziu, in adolescenta, eternul ruj verde care se inrosea pe buze si era imposibil de sters timp de vreo 24 de ore. Mama mi-l gasea, mi-l arunca, eu economiseam banii de pachet si-mi luam altul.
Marea Dragoste / Tango: Dar dragostea cand a venit? Cum l-ai cunoscut pe Florin si cat de lung sau cat de usor a fost drumul vostru pana la casatorie?
Anca Radulescu: In 1990 eram deja acasa, la Piatra Neamt si la fiecare sfarsit de saptamana urcam pe munte cu diriginta mea si colegele, pe Ceahlau. Drumetiile duminicale erau distractia mea favorita, nu am fost niciodata genul care sa stea duminica in papuci in fata televizorului. Cum nici barurile sau discotecile nu mi-au placut niciodata.
Florin era salvamontist si toate colegele mele il placeau in secret, ca era baiat frumos si foarte simpatic. Mai era si salvamontist, iti dai seama, era puternic, in mintea romantica a unei fete de 16 ani parea asa, un fel de zeu al muntilor. Ba isi scranteau glezna, ba nu mai puteau sa urce nu stiu ce panta, numai sa fie in preajma lui, stii tu ce zic, smecherii adolescentine. Si eu il placeam, dar nu-l bagam in seama deloc, eram prea orgolioasa sa recunosc si ma tineam departe de el, mereu batoasa si cu nasul pe sus. Si diriginta tot voia sa mi-l prezinte, ca-l cunostea, ii stia si parintii, imi vorbea despre el, ca e un baiat bun, cuminte etc. De fapt, era aranjata toata treaba, ea stia ca Florin ma place, mie imi vorbea de el, lui ii spunea despre mine. Pot sa spun ca “vinovata” de tot a fost diriginta mea, ea si-a dorit foarte mult ca noi doi sa formam un cuplu, ea a fost nasa noastra spirituala. Era toamna tarzie, era frumos pe munte, era frumos si Florin…Si a fost dragoste! M-a lasat sa cresc, nu mult!, si cand am ajuns la 19 ani ne-am casatorit, in 1993. Drumul pana la casatoria noastra a fost un drum firesc, normal si frumos, nimic senzational. Stii, povestea aia pe care o stie toata lumea cu “un baiat iubea o fata”. Si pe urma au trecut prin toate impreuna, prin bune si rele, si azi suntem fericitii parinti ai unei fete grozave, o fata care are varsta pe care o aveam eu cand i-am cunoscut tatal. Nu-i asa ca viata e tare frumoasa?
Marea Dragoste / Tango: Ba da, viata e un miracol! Si ati facut nunta? Cum a fost? Te-ai machiat singura la nunta ta sau ai apelat la altcineva?
Anca Radulescu: Oh, da! M-am machiat singura, nu m-am lasat nici pe mana unui specialist – fiindca nu prea erau specialisti in make-up pe vremea aia, in 1993 – si nici pe mana vreunei domnisoare de onoare. A fost o nunta foarte frumoasa, la Piatra Neamt. Nasii nostri erau prieteni cu parintii mei, pe vremea aceea parintii se implicau foarte mult in nuntile copiilor, iar nasul nostru azi are un nume celebru, Gheorghe Stefan, Pinalti, si este primarul de la Piatra Neamt.
Marea Dragoste / Tango: Deci a fost o nunta care azi s-ar fi transmis la televizor! Atunci la nunta sau cand ai intalnit-o prima oara pe Mihaela si cum ti s-a parut?
Anca Radulescu: Aici e o alta poveste. Pe Mihaela nu am cunoscut-o cand eram prietena cu Florin sau cand eram logoditi. Noi eram la Piatra Neamt, ea era deja la Bucuresti. Nu a fost nici la nunta noastra, pentru ca era plecata in Statele Unite. Ne-am cunoscut abia dupa niste ani, cand eram deja insarcinata cu Ioana, fiica mea. O sa fac o paranteza. Eu pierdusem deja un copil, primul nostru nascut, un baietel, in iunie 1994, in maternitatea din Piatra Neamt. A murit la doua zile de la nastere din cauza lipsei de aparatura medicala din spital. Iar eu era sa-l urmez, pentru ca erori medicale mi-au pus in pericol viata mie, iar fiului meu i-au luat-o… A fost o conjunctura nefericita, eroarea medicala a dus la nevoia de aparatura pentru fiul meu nou nascut, dar cum nici aparatura nu exista… Am facut tratament si am avut norocul ca imediat dupa aceea sa raman din nou insarcinata, dar starea mea de sanatate era precara in urma nasterii cu probleme pe care o avusesem. Ma doborase si o depresie crunta, nu suportam ideea de a-mi pierde si al doilea copil, iar la Piatra Neamt mi se spusese, desi eram gravida in luna a cincea, ca sarcina era oprita din evolutie si ca trebuia sa avortez. Atunci Florin a sunat-o disperat pe Mihaela, iar ea i-a zis sa ma urce in masina si sa ma aduca urgent la Bucuresti. Nu a acceptat nici ea verdictul medicilor si inca un copil pierdut. Voia sa ma duca ea la un alt medic. Am ajuns in 4 ore direct la spital si am cunoscut-o, in sfarsit, si pe cumnata mea. Avea carlionti, era frumoasa tare si … am simtit ceva ciudat, m-am linistit brusc. Cred ca mi-a dat incredere si putere, in preajma ei am stiut ca totul va fi bine. Si-a fost! Doctorul Bogdan Marinescu de la maternitatea Giulesti ma astepta, iar copilul era bine, nu era mort. Tot cu el am si nascut, 4 luni mai tarziu, cu el, dar si cu Mihaela alaturi. N-o sa uit niciodata cum imi spunea: “Hai, Ancule, hai, ca trebuie sa ma duc la emisiune si nu plec de aici pana nu nasti. Fa-ma matusa!” (Avea deja emisiunea de la Tele 7 si trebuia sa intre in direct in 30 de minute!). Eu am nascut-o pe Ioana, ea s-a dus la emisiune, nefardata, nearanjata dar, in sfarsit, matusa! Asa am cunoscut-o pe Mihaela. Mi-a salvat copilul. Ea impreuna cu doctorul Bogdan Marinescu.
Marea Dragoste / Tango: Si cand ati inceput colaborarea profesionala, cand ai machiat-o prima oara si cum v-ati hotarat sa incepeti o colaborare pe termen lung?
Anca Radulescu: In 1998, era deja in Antena 1, ea facea emisiunea “Duminica in familie”, iar eu eram consilier de beauty si make-up artist pentru Estee Lauder si Clinique. Atunci a fost prima data. Si pentru ca eram pe aceeasi lungime de unda, am continuat. Ne placeau aceleasi lucruri, aveam acelasi stil natural, iubeam aceleasi linii, aceleasi culori, pana si aceleasi farduri. Cred ca asta e esential intr-o astfel de colaborare. Nu se poate sa mergi inainte intr-un demers profesional daca tie iti place ceva si celuilalt altceva, oricat de ruda ai fi cu acea persoana.
“Daca nu iubesti ce faci, nu poti performa. In profesie e, cumva, ca in dragoste. Nu poti trai o iubire calduta si apoi sa ai pretentia sa ti-o cante poetii, sa devina nemuritoare precum Romeo si Julieta.”
Marea Dragoste / Tango: Exista lucruri noi pe care Mihaela le poate invata de la tine – ea avand atata experienta in machiaj? Dar tu de la ea?
Anca Radulescu: Mereu e ceva de invatat. Sigur ca da, Mihaela poate invata de la mine, de exemplu, machiajul de transformare sau cel experimental, iar eu de la ea am invatat si pot invata in continuare foarte mult! Mihaela m-a “imprietenit” mereu cu tendintele pe vremea cand accesul meu la informatie era redus. Tot de la ea am invatat ca trebuie sa ma perfectionez mereu, ca meseria facuta doar pentru a semna la sfarsitul lunii un stat de plata nu este nicidecum visul unui profesionist care se respecta. Mihaelei ii plac oamenii “cei mai buni” la ceva. Asa ca am inteles ca despre asta e vorba intr-o profesie, am citit enorm, am mers la cursuri, am invatat diferenta intre machiajul pentru print si cel de televiziune, machiajul cu produse profesionale si cel facut cu produse comerciale. Am stiut ca, daca vrei sa fii cel mai bun, trebuie sa continui sa muncesti si sa te informezi sistematic si meticulos toata viata. Niciodata nu trebuie sa te culci pe laurii unei mici victorii, ca risti sa pierzi razboiul.
Marea Dragoste / Tango: Atunci cand concepi un make-up pentru cineva, pentru oricine, ii dai si sfaturi persoanei respective, o inveti ce sa faca si mai departe, dupa plecarea ta?
Anca Radulescu: Obligatoriu! Nu se poate altfel. Nu poate intra nimeni pe mana mea si sa nu afle exact care-i sunt calitatile si defectele, cum sa invete sa le puna in valoare pe primele si sa le estompeze pe celelalte. Sau chiar sa le transforme din imperfectiuni in atuuri. Nu ai cum sa nu-i explici unei femei cum sa se machieze a doua zi dupa ce a plecat de la tine, sa nu-i spui ce fel de ten are, cum sa si-l ingrijeasca, cum sa-si puna in valoare buzele sau ochii sau cat de importante sunt sprancenele pentru echilibrul estetic al intregii fizionomii. Daca faci asa ceva, esti descalificat din start intr-o astfel de meserie.
Marea Dragoste / Tango: Deci ce diferentiaza un make-up artist bun de unul oarecare?
Anca Radulescu: Cred ca pasiunea, in primul rand. Munca, in al doilea rand si talentul l-as lasa pe ultimul loc. Nimic nu e mai important pentru un artist ca iubirea. Daca nu iubesti ce faci, nu poti performa. In profesie e, cumva, ca in dragoste. Nu poti trai o iubire calduta si apoi sa ai pretentia sa ti-o cante poetii, sa devina nemuritoare precum “Romeo si Julieta”. Iar talentul, daca nu e inzecit de ore nesfarsite de munca, se duce de rapa, devine egal cu zero.
Marea Dragoste / Tango: Ce crezi ca se va schimba in viata sau in cariera ta dupa obtinerea acestui premiu?
Anca Radulescu: Uite, ca mi-ai luat tu interviul acesta, e un plus si il datorez premiului de “Cel mai bun make-up artist”. Daca nu-l luam, nu ajungeam in atentia ta. In rest, merg pe drumul pe care l-am ales din toata inima, voi preda arta machiajului, la “Atelierul de make-up profesional Anca Radulescu” si la “Make-up Academy Giulia Nahmany”, ca si pana acum. Voi continua sa colaborez cu diverse publicatii, cu artistii care-si filmeaza videoclipurile, cu organizatorii de evenimente, voi fi acelasi specialist la dispozitia oricarei femei care vrea sa invete sa fie mai frumoasa decat este deja. Nu stiu ce se va mai schimba, dar stiu ca a fost o bucurie si ca intotdeauna ceva bun genereaza beneficii. Notorietatea care vine din lucruri pozitive este foarte importanta in sfera mea de activitate.
Marea Dragoste / Tango: Deci acum locuiesti si lucrezi in Bucuresti? V-ati mutat aici?
Anca Radulescu: Da. Locuiesc in Bucuresti si lucrez la “Atelierul de make-up profesional Anca Radulescu”. Am scoala mea de machiaj, ma ocup de formarea unor noi generatii de make-up artisti, predau si la Academia Giuliei Nahmany, dar conduc si seminarii in toata tara, acolo unde sunt invitata sa sustin cu experienta mea cursuri teoretice si practice de machiaj profesional. Sunt un om foarte ocupat, fie ca sunt acasa sau in deplasare si sunt mandra de asta! Am mereu sedinte foto, prezentari de moda, filmari, mirese, cliente fidele care au nevoie de priceperea mea. Frumusetea este importanta si ne ocupa mult timp din viata, iar eu sunt o femeie care iubeste femeile frumoase si isi pune toata priceperea la dispozitia lor, ce poate fi mai bun de atat? Tu te ocupi de frumusetea lor interioara, eu ma ocup de chipurile lor. Suntem norocoase!
Marea Dragoste / Tango: Spune-mi, te ajuta in cariera faptul ca provii din familia unei mari vedete sau, mai degraba, te incurca?
Anca Radulescu: Da… Nu-mi place ipocrizia, cum sa nu ma ajute? Desi, intre noi fie vorba, faptul ca sunt cumnata Mihaelei Radulescu nu m-ar ajuta niciun pic daca raspunsul din oglinda mi-ar dezamagi clientele. Ma ajuta pentru ca nu profit de asta, pentru ca ma bazez pe ceea ce stiu sa fac, ma ajuta pentru ca sunt un profesionist. Uite, eu sunt cumnata ei din 1993 si ma ocup de make-up din 1997. Iar tu imi iei interviul in 2011 pentru ca ai auzit ca am luat un premiu, nu pentru ca a intervenit Mihaela pentru mine. Ma ajuta pentru ca familia din care fac parte este o familie careia ii place sa munceasca, o familie unita, o familie frumoasa si mai ales o familie de la care am invatat ca performanta se obtine cu munca si studiu.
Marea Dragoste / Tango: Asa e si Florin? De fapt… Cum este Florin, sotul tau? Cum l-ai descrie?
Anca Radulescu: Florin este barbatul vietii mele. Familist, foarte legat de acea idee traditionala de tata si sot. Este un fiu si un nepot bun, asa cum este un sot si un tata minunat. Este jumatatea mea, am crescut impreuna, ne-am sustinut mereu in toate, am parcurs o multime de etape mana-n mana. Este foarte haios, se rade mult in preajma lui, e mucalit si mereu pus pe sotii. Cred ca e o trasatura de familie, umorul ocupa un loc de cinste in existenta nostra ca familie. Este si foarte serios cand este vorba de responsabilitati si foarte talentat, este fotograf si asta conteaza mult, pentru ca e artist la randul lui si ma intelege. Cateodata se intampla sa si lucram impreuna si colaboram foarte bine. Are o pasiune nebuna pentru motoare si a fost si campion de ski, pentru ca sportul a ocupat un rol important in educatia primita in familie.
Marea Dragoste / Tango: Dar cu soacra cum te intelegi, stiut fiind ca se spune ca mamele de baieti sunt mai dificile?
Anca Radulescu: Nu este doar mama de baiat, o are si pe Mihaela. Ne intelegem foarte bine, asa a fost mereu. Este o femeie extrem de puternica si voluntara, ea m-a impins mereu inainte, m-a incurajat sa-mi dezvolt talentul, sa plec la orice drum cu mult curaj si determinare. Pentru mine nu a fost soacra, ci o a doua mama. M-a ajutat enorm, m-a invatat sa-mi ingrijesc copilul, sa-l educ, sa-l cresc, mi-a fost alaturi cand am avut nevoie, nu s-a amestecat niciodata in viata mea si a fiului ei. Exact cum a facut si mama mea. Si nu se multumeste cu ce stie, are o fire curioasa, vrea sa invete mereu, asta eu zic ca e de bine, iti mentine tineretea, spiritul trebuie mereu imbogatit, nu-l putem lasa sa moara pentru ca “ ne-a trecut timpul”. Si faptul ca azi am succes in meseria mea se datoreaza si incurajarilor ei.
Marea Dragoste / Tango: Faptul ca esti artista si ai o anumita viziune asupra lumii, te face sa fii mai fericita decat cei care nu au de-a face cu arta?
Anca Radulescu: In mod sigur, da. Esti mai fericit pentru ca ai o altfel de intelegere asupra lumii in care traiesti, si nu vorbesc despre sensul vietii. Sunt convinsa ca artistii traiesc intr-o lume diferita de-a celorlalti oameni. Culorile unui apus de soare sunt mai intense, mai bogate in nuante si mai frumoase in ochii unui pictor, sunetele au o alta rezonanta pentru urechea unui muzician. Si asta nu se poate sa nu te faca foarte, foarte fericit. Dar istoria este plina de povestile nefericite de viata ale majoritatii artistilor. Si te intrebi mereu de ce. Eu zic ca asa se naste totul, nefericirea lor vine tocmai din diferenta de percepere a realitatii dintre ei si ceilalti. Sa fii altfel nu este o fericire, devii de neinteles pentru majoritatea oamenilor. Si cum nu poti trai singur…
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti doresti cel mai mult pentru viata ta si a celor dragi?
Anca Radulescu: Sa fim sanatosi. Atat. Orice altceva mi-as mai dori, daca toti suntem sanatosi, vine.
Marea Dragoste / Tango: Crezi ca exista in viata noastra doar o mare dragoste sau traim de fapt mai multe iubiri?
Anca Radulescu: Exista o mare dragoste si mai multe iubiri. Pentru mine. Dragostea mea cea mare este Florin. Iar o iubire imensa este Ioana. Iubiri am inca, una este arta machiajului. Si alte iubiri mari si unice sunt pentru mama mea, sora mea, tatal meu, famlia mea toata, lumina diminetii, valurile marii, fulgii de zapada etc. Si de asta nimic nu e simplu pentru oameni. E greu sa fii atat de mic si neinsemnat, in timp ce in tine se lupta iubiri, o mare dragoste, frumusete, bucurie, soare, stele. Cateodata nu simti ca iti explodeaza sufletul din preaplin si iubirea se duce, se imprastie in mii de alte iubiri, sublime si pierdute?
ACEST MATERIAL ESTE PROPRIETATEA EXCLUSIVA A SITE-ULUI MAREA DRAGOSTE / www.revistatango.ro SI, CONFORM LEGII DREPTURILOR DE AUTOR, NU POATE FI PRELUAT, INTEGRAL SAU FRAGMENTAR, FARA ACORDUL SCRIS AL DETINATORILOR ACESTUI SITE.
contact mareadragoste@revistatango.ro, alice@revistatango.ro
Din pacate, ‘doamna’ respectiva e cam falsa! In cuvinte si imagine. Si un pic parvenita! Ce sens avea numele MR in titlu? Probabil o strategie de marketing! S-a realizat prin propriile puteri? As zice ca nu, dupa cum se vede! Sunt atatea personalitati care au vrut sa faca (si chiar au facut) ceva util societatii, neprofitand de un nume ‘celebru’. Ar fi mult mai natural sa promovati PERONALITATI adevarate!
P.S. Acest comentariu nici macar nu contine limbaj vulgar, nu vad de ce l-ati sterge. Doar e o opinie care nu convine unora.
E dureros sa vezi cat de mult o imita pe Mihaela: bratarile multe, parul, tot. Faptul ca si-au luat si numele Radulescu spune tot. Totul se invarte in jurul Mihaelei.Trist
Siropos si slabut.
Iar confuzia de nume n-o inteleg nici eu.
Nu inteleg de ce o cheama Radulescu.Asta era numele primului sot al Mihaelei.
Mi se pare dubios ca cele doua s-au cunoscut dupa atata timp iar faza cu plecatul in SUA nu sta in picioare. la fel cum dubioasa e si schimbarea numelui. Ce fel de confuzii sa se faca? Ma enerveaza oamenii astia care afiseaza o viata si o atitudine absolut stralucita de dragul de a parea speciali.
frumos interviu, superb raspuns la intrebarea legata de dragoste, minunat ultimul pasaj! Felicitari acestei doamne pentru frumusetea pe care o exprima prin cuvinte si nu numai!
Frumos material, nu am ce spune!!! Ma incanta mereu sa citesc Tango, revista mea de suflet. Mi se pare ca Anca seamana putin cu Mihaela… chiar daca sunt cumnate si nu surori. Dar parc’ar fi, nu?