simt toamna până în măduva oaselor
simt toamna ca pe o mare rugăciune
mă proclam rege în ţara angoaselor
al frunzelor de-arţar, de ulm, frunze nebune
simt toamna până la prăsele
simt toamna până-n inima mea albastră şi frântă
mă proclam rege al tămâiei din stele
mă proclam rege al cucuvelei ce cântă
e o devălmăşie fără de margini în inima mea
e un taifun pe care nici lumina nu-l mai poate duce
şi totuşi, doamne, e atâta limpezime
ca-n răsucitul iederii pe-a mamei sfântă cruce
simt toamna până în măduva oaselor
simt toamna ca pe o mare, nesperată rugăciune
mă proclam rege al frumoaselor
frunze de-arţar, de ulm, frunze nebune
e o devălmăşie pe care doar sufletul tău o poate-nţelege
e un taifun pe care doar tu îl poţi iubi
la lumina frunzelor de-arţar, pribege
pentru tine-ntemeiez o nouă zi
Photo by Ali Abdul Rahman on Unsplash
