Piata libera ne pune in fata multor posibilitati de alegere, oferta fiind mai mult decit imbietoare. Nu numai produsele din raft s-au diversificat, ci si serviciile. Medicina se dezvolta si ea pe criterii concurentiale, reclama este insa guvernata de codul deontologiei profesionale. Ai voie sa explici, sa educ, si sa enumeri servicii. Nu ai voie sa promiti fara acoperire. Nu ai voie sa exagerezi. Nu ai voie sa minti. Pe scurt, nu ai voie sa faci reclama mincinoasa.
Reclama mincinoasa este interzisa oriunde in lume, iar majoritatea tarilor europene interzic reclama la medicamente si permit doar promovarea produselor care nu necesita prescriptie medicala, ca de exemplu suplimentele nutritive, vitaminele, mineralele, unele antiinflamatorii minore, produsele dermocosmetice, etc. Se considera ca medicul, o persoana onesta, propune o schema terapeutica in care alege cea mai buna combinatie terapeutica fara sa fie influentat de interese subterane cum ar fi un procent din vinzarea unui anumit produs sau alte avantaje materiale la prescriptie. Practicianul onest se ghideaza dupa studii medicale si informatie venita pe canal profesional sigur. Medicul decent trebuie sa etaleze toate optiunile de tratament, cu bune si rele, iar pacientul ia decizia terapeutica in cunostinta de cauza, asumindu-si riscurile inerente. Consimtamintul pe care pacientul informat trebuie sa-l semneze in cazul unei operatii este ca un dus rece: contine detalii uneori infioratoare, posibilitati de evolutie postoperatorii pe care in general nu le luam in calcul atunci cind visam la o interventie estetica. Intre imaginea idealista si realitate diferentele sunt de multe ori mult prea mari.
In ceea ce priveste serviciile medicale, ele pot fi promovate pe siturile clinicilor, in carti cu index si in tiparituri proprii. Se folosesc desigur si forme mai subtile de promovare subliminala, care sunt totusi limitate de deontologia profesionala.
Toate, absolut toate cursurile de marketing medical ne sfatuiesc sa nu vindem iluzii pentru ca nimic nu este mai periculos pentru dezvoltarea “afacerii” medicale ca pacientul inselat, dezamagit sau nemultumit.
In Romania cele mai mari exercitii de seducere a publicului le observam in sectorul care se ocupa de estetica medicala. Atunci cand lucrezi cu persoane sanatoase care solicita anumite corectii, exista evident tentatia de a le oferi ce vor, fara o analiza riguroasa a nevoii, a posibilitatilor reale de imbunatatire, pe principiul nu lasa netaxat niciun client ce-ti deschide usa. In acest domeniu, desi e incredibil, exista si impostura, neprofesionalism si reclama mincinoasa creatoare de asteptari nerealiste si care implica riscuri nebanuite. Pacientul neinformat cade usor in plasa medicului afacerist, dar si medicul, la rindul lui, credul si doritor de un castig aparent facil, este manipulat de industrie. Se lasa ademenit de promisiunile unor producatori / distribuitori de echipamente si cumpara uneori la preturi inrobitoare masinarii care nu fac atit cit pretind. De aceea ajung sa promoveze pompieristic efecte imposibil de obtinut in practica si care dovedesc ca producatorul ori nu are niciun fel de experienta, ori nu are niciun fel de scrupul.
Un exemplu bun este sintagma “eliminarea non-invaziva a grasimii”, desi se modifica doar nivelul de apa din tesut, sau cea cu “epilare definitiva”, desi ceea ce se obtine este doar o reducere importanta a pilozitatii, iar imbunatatirea necesita tratamente permanente de intretinere. O alta promisiune desarta este “slabirea” prin injectii care topesc grasimea, atunci cand experienta noastra a tuturor ne spune ca doar dieta, boala si dragostea neimpartasita pot duce rapid si sigur la pierderea kilogramelor in plus.
Amestecul politicilor de marketing in fragilul domeniu medical ii face pe unii medici vulnerabili in fata pretului mai mic al unui produs pe care il achizitioneaza. Astfel stau lucrurile cu substantele de umplere, acele fillere care aparent au aceeasi compozitie dar vin de la producatori diferiti. Unii dintre ei au aparut recent pe piata si practica preturi de dumping pentru a cistiga clientela. Problemele vin din modul in care este sintetizata substanta de umplere, din puritatea ei, din trasaturile chimice care-i cresc remanenta. Acidul hialuronic este considerat cel mai sigur produs de umplere folosit pentru corectia ridurilor si marirea buzelor, cu o singura exceptie: atunci cind contine microparticule de plexiglas care ramin in tesut dupa absorbtia filerului si pot migra, extruda si crea probleme mari de tipul nodulilor de respingere. Acest lucru se intimpla statistic in 30% din cazuri, iar medicul injector are obligatia sa previna pacientul care doreste o corectie permanenta si sa nu intre in jocul acesta periculos. Cele mai multe efecte secundare sunt date de fillerele remanente sau de combinatia in tesutul uman a unor substante diferite.
Asa ca, doamnelor, va sfatuiesc sa deschideti bine ochii si sa verificati ce substanta vi se injecteaza, daca ea este omologata, sau macar etichetata si ce grad se siguranta ofera si mai ales ramineti fidela medicului la care faceti tratamentul pentru a evita aceste combinatii.
Fiti sceptice la cuvinte ca spectaculos, unic, rezultate imediate sau de la prima sedinta, cind de fapt sunt necesare multe altele. Nu credeti nici macar in pozele cu inainte-dupa pentru ca provin de cele mai multe ori din banci de date si nu din experienta privata a cabinetului respectiv.
Acest slalom extrem printre tehnici de PR este la granita rigurozitatii medicale si trebuie imediat suspectat de neseriozitate. Categoric, discernamantul consumatorului de proceduri estetice nu ar trebui influentat de reclama fara scrupule, ca sa nu-i spun reclama mincinoasa, ci doar ghidat de bunul simt si de instinctul de conservare in fata pericolului nebanuit.
Dr. Mihaela Leventer
medic primar Dermastyle
