fbpx

Dr. Mihaela Leventer: Pe covorul rosu de la Cannes sau de la Oscar nu vedem decat tegumente albe ca laptele. Sau negre in mod nativ…

de

Mihaela Leventer este, cu siguranta, cel mai cunoscut medic dermatolog din tara noastra. Nu doar pentru ca este cea care indrazneste sa se lupte cu cancerele cutanate, practicand chirurgia Mohs, nu doar pentru faptul ca procedurile sale de infrumusetare a pielii au cele mai spectaculoase rezultate, ci, mai ales, pentru ca diagnosticele sale tintesc rapid si precis, aducand liniste si sanatate in viata pacientilor care au bajbait mult inainte sa ajunga la Dermastyle, cabinetul doctoritei Mihaela Leventer.

Tango: Ce trebuie sa facem dupa ce venim din vacanta de vara, arsi de soare sau plini de pete, pentru ca n-am ascultat sfaturile medicilor dermatologi?
Mihaela Leventer: Experienta cea mai neplacuta pentru o mare parte dintre femei este patarea pielii, cand constata ca, dupa o culoare uniforma, ciocolatie, pe care si-au indus-o cu foarte multa riguro­zitate, in urma disparitiei bronzului, tenul ramane patat. Si se intreaba de ce, caci nu se considera vinovate de intamplare, de expunerea la soare prelungita, neprotejata. Sau sunt femei care au folosit fotoprotectie pe timpul perioadei de vara, si cu toate acestea tenul li se pateaza, iar ele vin foarte nelinistite sa intrebe de ce se petrece lucrul asta. In primul rand, produsele de fotoprotectie nu asigura o protectie totala. Acel SPF 50+, gradul de protectie maxim omologat, spune de la sine ca nu exista 100% protectie. In afara de asta, astfel de creme trebuie aplicate o data la doua ore, in cantitatea de 2mg/cmp, pentru a fi eficiente. Asta inseamna un strat ca de unt gros, care
s-ar vedea pe suprafata pielii, ceea ce ar crea un impact estetic foarte neplacut. Produsele de fotoprotectie foarte intensa sunt acelea de camuflaj – de exemplu, in zonele de razboi, in Irak, soldatii se dau cu acea crema verde sau gri albastrui nu ca sa fie fiorosi pe campul de lupta, ci
pentru ca sunt produse care au si fotoprotectie in ele.
Tango: Dar bronzul de munte este mai sanatos? Asa se spunea…
M.L.:  La altitudine, intensitatea soarelui este si mai mare. Chiar si intr-o zi innorata, pielea se pateaza mai intens decat dupa expunerea la malul marii. De aceea, produsele de fotoprotectie pentru schiori sunt colorate, sunt sidefate, acel sidef fiind de fapt reflectorizant, si nu poate fi camuflat, propriu-zis, cosmetic. 
Tango: Si, totusi, de ce se pateaza tenul?
M.L.: Patarea tenului apare indeosebi la femei care au luat, de-a lungul vietii, contraceptive, la femei care au nascut si au experimentat melasma in timpul sarcinii si nu s-au protejat atunci si nici imediat dupa nastere, la persoanele care au trecut prin tratamente abrazive… In plus, in momentul de fata se practica o seama de peelinguri in cabinetele de cosmetica, iar beneficiarele acestor tratamente nu sunt avertizate ca, dupa astfel de interventii, chiar minore, de slefuire a suprafetei cutanate care este extrem de delicata, se poate produce patarea pielii. Reactia de iritatie pe care procedura de peeling o produce pielii genereaza o hipercolorare. Acestea sunt cauzele majore de patare a tenului. Mai exista si patari idiopatice, de cauza necunoscuta.
Tango: Dar exista si vindecare completa, decolorare permanenta?
M.L.: Nu. Femeile care trec prin astfel de experiente nu au niciodata sansa de deco­lorare totala, acesta este crudul adevar! Iar dupa tratamentul de decolorare a pielii nu putem garanta pacientei ca pielea va ramane nepatata tot restul vietii. O data inceputa reactia aceasta de hiperpigmen­tare, pielea se va recolora in permanenta la lumina. De aceea, fotoprotectia trebuie sa faca parte din viata, asa cum sper sa faca parte din viata pasta de dinti, sapunul si alte mijloace de ingrijire cutanata. 
Tango: Da, numai ca nu poti sa umbli cu fata alba de crema sau cu pielea sidefata!
M.L.: Produsele cele mai noi, cu ingredientele de fotoprotectie cele mai moderne – pentru ca si aceasta tehnologie a evoluat – asigura o calitate cosmetica a pielii, deci produsul cosmetic este transparent, nu se vede. Insa nu rezista la nesfarsit, trebuie reaplicat la doua ore, daca vrem o fotoprotectie corecta.
Tango: La noi nimeni nu face asta, pentru ca trebuie practic sa aplici fotoprotectie, apoi fondul de ten, dupa care sa te demachiezi la fiecare doua ore…
M.L.: Sunt persoane in Romania care nu fac lucrul acesta sau nu inteleg acest aspect, insa am intalnit foarte multi americani care respecta acest lucru. Sunt foarte multe persoane care traiesc in zone insorite tot timpul anului – cum ar fi in Florida, in Miami – si ele stiu ca fotoprotectia trebuie facuta foarte riguros. In plus, moda asta a pielii bronzate este de mult depasita, radiatia solara s-a schimbat, sunt multe efecte negative ale luminii asupra pielii, iar oamenii sunt avertizati, sunt educati sa se fereasca de lucrurile pe care nu si le doresc.
Tango: La noi in tara, ce poate face o femeie care are aceasta problema, la ce ca­binet se poate duce? Deci dermabraziunea cosmetica nu este buna…
M.L.: Eu cred foarte mult ca tratamentele acestea de decolorare trebuie facute de catre dermatolog, iar dermatologul trebuie sa fie unul antrenat pentru astfel de proceduri. Studiul dermatologiei dureaza 5 ani, dar apoi o viata intreaga trebuie sa-ti imbunatatesti cunostintele si sa fii tot timpul la curent cu ceea ce este nou, cu descoperirile recente. Cred foarte mult ca dermatologul antrenat pe astfel de proceduri poate sa obtina rezultate bune. Campul nostru profesional este foarte braconat de foarte multe alte meserii. Braconeaza cosmeticienele, care denumesc „peeling“ orice fel de gomaj pe care-l fac pe piele, chiar se aventureaza in tratamente care depasesc competenta lor – de exemplu, folosesc produse care produc exfolieri ale pielii mai superficiale sau mai profunde, fara a stapani cu totul reactiile adverse care pot aparea. Actioneaza fara sa cunoasca intru totul anatomia pielii, functionalitatea ei, paradoxurile exprimarii cutanate in diverse situatii, particularitatile pielii.
Se aventureaza in domeniul nostru profesional, cu foarte multa nonsalanta, si unii plasticieni. Pentru faptul ca tin foarte bine bisturiul in mana, considera ca lucrurile mai putin agresive sunt foarte usor de stapanit, asa ca de ce nu ar pune si ei o solutie de peeling, de ce n-ar folosi un laser, pentru care se antreneaza doar 3-4 zile? Si cele mai multe efecte secundare vin din aceste domenii profesionale. De aici si dezastrul pe care-l poti produce pielii.
Tango: Si chiar se produc nenumarate dezastre, apar tot mai des cancere ale pielii, nedepistate la timp…
M.L.: Cancerul de piele este o alta proble­ma cu care ne confruntam mult in ultimii ani. Va creste galopant numarul de cancere de piele, pentru ca ele sunt corelate cu expunerea la lumina. Nu am incetat sa spun si vara aceasta, ca si-n anii trecuti, ca expunerea brutala la soare, cum ar fi week-end-ul la mare, face mai mare rau pielii decat expunerea treptata, pe o perioada mai lunga. Nu am incetat sa spun ca arderea pielii la varste foarte fragede, deci o expunere a copilului mic, de pana la 7 ani, cu arsura solara, cu basicare si cojire, creste riscul de cancer cutanat cu pana la 75% in perioada adulta. Parintii sunt responsabili de sanatatea copiilor lor, copilul nu are cum sa se apere. El stie ca vrea sa se joace, sa stea mult in aer liber, si e normal sa se joace in parc sau sa fie dus la mare si la munte, insa trebuie dus cu protectie si trebuie sa fie masurat timpul de expunere. Copilul care se joaca sta de trei ori mai mult la soare decat sta un adult, si riscurile pentru el sunt mai mari. 
Observand pielea, de-a lungul a 25 de ani de cariera in dermatologie, pot sa spun ca generatiile de persoane varstnice au mai putine alunite fata de adultii tineri si fata de copiii din ziua de astazi. Deci intre pielea bunicilor si pielea generatiilor actuale este o mare diferenta privind aceste imperfectiuni cutanate, generate de expunerea cronica la lumina.
Tango: Deci alunitele sunt niste imperfectiuni?
M.L.: Sunt niste defecte genetice. Ele sunt formate in viata intrauterina, dar ajung sa se manifeste undeva mai tarziu. Sunt unele congenitale, dar marea majoritate a alunitelor apar in perioada primei copilarii, a adolescentei si a adultului tanar. Si aceste aglomerari de celule pot sa fie complet linistite sau pot sa dezvolte un melanom malign, tumora de care ne temem foarte tare, pentru ca este o tumora mortala. In ultimii ani, unul din 5 adulti moare sau sufera un cancer de piele. Exista o reclama americana de avertizare, de educare a publicului privind protectia solara, prin care e aratat un grup de 5 prieteni de scoala, dintre care unul este decupat. Si este foarte sugestiva, ganditi-va ca, din 5 oameni dintr-o incapere, unul dispare. Si este acela care nu-si protejeaza pielea suficient.
Tango: Sunt femeile mai expuse decat barbatii la a face cancer, pentru ca au o piele mai fina si mai delicata?
M.L.: Femeile sunt mai expuse decat barbatii pentru ca sunt mai inconstiente si practica metode de infrumusetare de tip mers la solar cu mai multa indarjire. Sunt putini barbati care stau la solar, dar sunt foarte multe femei care fac asta. Eu ma tot intreb, intr-o tara in care pielea tip Alba ca Zapada a fost un ideal de frumusete pentru foarte multe generatii, sa zicem pana in anii ’70-’80, cum am ajuns acum sa consideram pielea neagra standard de frumusete in Romania, desi pe covorul rosu de la Cannes sau de la Oscar nu vedem decat tegumente albe ca laptele. Sau negre, in mod nativ, deci piele fenotip 5 pentru ca asa este din nastere.
Tango: Nu suntem la curent, se pare, nici cu standardele actuale de frumusete.
M.L.: Noi abia acum recuperam un trend de mult depasit in Occident, de pe vremea cand soarele era ceva mai bland, caci exploziile solare, schimbarile de anotimp s-au intamplat in ultimii 10 ani de zile. Suntem cu totii de acord ca nu mai avem aceeasi succesiune de anotimpuri, ca vara este prea fierbinte si iarna prea friguroasa si, cu toate acestea, noi promovam ideea ca daca suntem bronzati inseamna ca avem timp sa o facem sau avem bani sa mergem la mare. Or, lucrurile acestea sunt foarte depasite de trendul actual.
Tango: Multe femei vor sa fie bronzate si pentru ca bronzul acopera, cumva, imperfectiunile. Carnea bronzata arata un pic mai bine decat daca esti alba si ai celulita.
M.L.: Eu nu sunt de acord, eu cred ca pielea frumoasa este o piele imaculata, asa cum a lasat-o mama natura, iar reactia aceasta de bronzare este o reactie de aparare asemanatoare bataturii. Bronzul reprezinta apararea pielii impotriva unei agresiuni, aceea a ultravioletelor. Daca vrei totusi sa fii bronzata si crezi ca idealul de frumusete tine de bronz, atunci autobronzantul este o solutie foarte lipsita de risc.
Tango: Despre lucrurile acestea veti vorbi si la congresul de dermato-chirurgie pe care il pregatiti?
M.L.: Congresul de dermato-chirurgie, care e un congres international, reuneste medici din 45 de tari si sunt foarte mandra ca am reusit sa aduc in Romania un eveniment cum n-o sa mai fie, decat, poate, peste 15 ani. Sunt invitati cei mai importanti dermatologi din lume – Presedintele Academiei Americane de Dermatologie, un fost presedinte al Academiei Europene de Dermatologie, plus sefii societatilor nationale de dermatologie din 45 de tari, printre care Japonia, Filipine, Indonezia, China, Africa de Sud, ca sa vi le spun pe cele mai exotice. Dar vin medici si din Orient, Europa de Vest si SUA. E un eveniment important pentru meserie si sunt bucuroasa ca este prima vizita a unui astfel grup profesional intr-o tara estica. Si ei asteapta cu interes si curiozitate contactul cu alta cultura decat cele pe care le-au experimentat pana acum.
Tango: Deci dermato-chirurgia este un domeniu de maxim interes pretutindeni in lume.
M.L.: Dermato-chirurgia este o nisa profesionala care exista de peste 40 de ani in tarile europene, de 60 de ani in SUA, iar congresul acesta este in al 31-lea an de desfasurare. An de an are loc intr-o alta tara si se focuseaza pe probleme de patologie cutanata, cum sunt corectiile cutanate ale tumorilor sau altor leziuni care necesita un gest terapeutic chirurgical. Si sunt si procedurile estetice, unele chirurgicale, iar altele care tin de tehnologia dermatologiei estetice. Ne ocupam si de aparate laser si non-laser, de toata tehnologia moderna, de aparate care nici macar nu au ajuns in Romania sau in Europa, dar sunt omologate in SUA. Sunt foarte multi expozanti care vor veni cu astfel de echipamente, vom trece in revista tehnicile noi de utilizare a toxinei botulinice, ale fillerelor, ale volumizelor… In societatea asta sunt membri dintre cei care au descoperit si au promovat utilizarea estetica a toxinei botuli­nice.
Tango: Atat de recent a fost descoperita aceasta utilizare?
M.L.: Da, primele studii publicate au fost in ’90. Alastair Carruthers este profesor de dermatologie la Universitatea din Vancouver, iar sotia lui, Jean, este profesor de oftalmologie acolo. Din pacate, fata lor a nascut acum cateva zile si nu vor veni in Romania, desi i-am asteptat cu foarte mult interes. La congres vor mai fi prezenti editori de reviste internationale cu tiraj mare, cum este Drugs in Dermatology sau Dermatologic Surgery. Sunt persoane foarte importante, care au avut un cuvant de spus de-a lungul anilor in diversele descoperiri care au influentat dezvoltarea esteticii la nivel mondial, persoane extrem de cunoscute si de dermatologi, si de chirurgii plasticieni.
Tango: Ce anume vizati, in afara de impactul asupra lumii medicale? Care vor fi schimbarile dupa o asemenea intalnire?
M.L.: Acest congres va insemna mult pentru medicii romani, care fac un efort deosebit ca sa participe la un astfel de eveniment. Sa nu uitam ca li s-au scazut salariile cu 25% si sunt foarte afectati. Ei vor invata lucruri noi si sper ca vor practica acest tip de dermatologie moderna.

Tango: Se tot discuta despre dermatologie estetica, dermatologie cosmetica, dermatologie chirurgicala, chirurgie estetica – de fapt, ce inseamna denumirile acestea? Acopera tot campul profesional la care ne referim sau numai zone mici?
M.L.: Daca dermato-cosmetica se ocupa de utilizarea produselor cosmetice de farmacie in consonanta cu actul medical dermatologic – dermocosmeticele se folosesc ca adjuvante la tratamentele medicamentoase. De exemplu, pentru acnee folosim anumite tipuri de produse cosmetice, pentru tenul seboreic, tenul uscat, tenul imbatranit exista game cosmetice cu compozitii controlate, care trebuie potrivite, ca intr-un joc de puzzle, pe pozitia perfecta, ca sa functioneze sinergic cu tratamentul medical. Deci dermo-cosmetica se ocupa de partea aceasta. Partea de dermatologie estetica se ocupa doar de nisa estetica a meseriei, iar dermatologia chirurgicala este palaria mare, care le cuprinde pe toate – partea de interventii asupra pielii cu scopul de a corecta problemele cutanate, dar si de a imbunatati din punct de vedere estetic.
In momentul de fata, nu mai este accepta­bil sa operezi pielea intr-o problema de sanatate, de exemplu un cancer cutanat, si, in urma interventiei, sa ramana o piele cu un stigmat cicatriceal, ci ne straduim ca interventiile noastre sa ofere pacientului o calitate sporita a vietii, sa nu fie stigmatizat cu o cicatrice foarte dizgra­tioasa. Stiti ca inainte se spunea „chirurg mare, cicatrice mare“. Acum se spune: chirurg mare, cicatrice mica sau aproape invizibila.   
Tango: Sprijinul societatii il aveti? Vorbeati mai devreme despre copiii care trebuie protejati de parinti, insa cadrele din invatamant stiu lucrurile acestea? La toate scolile, la toate gradinitele, copiii stau cu orele afara si nu cred ca exista cineva in gradinite sau scoli care sa-i dea pe copii cu crema de fotoprotectie… 
M.L.: Nu exista un program controlat de Ministerul Sanatatii sau de Ministerul Invatamantului ca in educatia copiilor sa intre astfel de notiuni, cum se intampla, de exemplu, in Australia sau Statele Unite. Totusi, in ultimii ani, presa, media a desfasurat campanii de avertizare a populatiei. Faptul ca suntem obligati de UE sa dam codurile acestea de culoare pentru zilele cu soare intens si sa avertizam populatia ca urmeaza cod rosu sau portocaliu de lumina face parte dintr-o campanie de educatie. Iar educatoarea care se uita la televizor afla ca este periculos si trebuie sa-si tina copiii la umbra, si nu la soare. Parintii trebuie sa-i protejeze pe copii inainte ca acestia sa plece de acasa, cand se duc in parc sa se joace. 
Tango: Si cu copiii mici ce facem, ii ducem la mare, nu-i mai ducem la mare…? Cand eram noi mici spuneam ca daca nu duci copiii la mare, sa-i expui la soare, le faci foarte mult rau.
M.L.: Rahitismul se previne cu doar 10 minute de stat la soare, pe zi. Deci 10 minute sunt suficiente pentru a sintetiza vitamina D, necesara dezvoltarii osoase. Copilul pana la 2 ani nu trebuie sa stea la plaja. Copiii nascuti intr-o zona de litoral, cum ar fi Constanta, stau intr-o zona cu soare foarte intens, dar sa stiti ca proble­mele cele mai mari le am cu parintii care-si duc copiii o data pe an la mare. Constantenii sunt obisnuiti si sunt mai constienti, nu au nerabdarea si nevoia de a sta cu copilul la soare, in 2 saptamani sa-l expuna cat mai mult. Ei isi duc copiii la plimbare pe malul marii dupa ora 5 seara. Deci nu la plaja. Sub umbrela, la aerosoli este foarte bine. Sau in parc. Dar nu cu sugarul la plaja, cum am vazut de foarte multe ori in reportajele televiziunilor.
Tango: Revenind la problemele care apar dupa expunerea la soare, ce facem cu alunitele, ce facem cu petele? La cat timp trebuie sa mergem la un control dermatologic?
M.L.: Alunitele este bine sa fie controlate o data pe an. Daca numarul alunitelor este foarte mare si medicul spune ca sunt alunite active, atunci intervalele de supraveghere sunt mai scurte, pot fi la 6 luni sau chiar la 3 luni. In momentul de fata, exista o investigatie foarte usor de realizat, care este dermatoscopia – un fel de microscop cu care observi anumite semne ale alunitelor, iar medicul poate sa stabileasca daca alunita respectiva are un risc major de transformare. Atunci respectiva alunita este scoasa. Interventia chirurgicala de eliminare a unei alunite nu expune pacientul la niciun fel de risc de transformare ulterioara. Scoatem alunita ca sa nu aiba ce sa se transforme, nu ca „sa omoram“ deliberat pacientul. Deci cautam sa sporim sansele de viata sanatoasa pentru pacientii care au alunite numeroase.  Si e o mare bucurie cand, urmare a unei supravegheri atente a pacientilor, depistam o alunita cu risc major, pe care o scoatem in timp util. Deci ferim pacientul de o pro­blema de sanatate importanta.
Tango: Legat de tehnicile de infrumusetare, de laser, cum tinem pasul cu lumea? Stiu ca aici aveti aparatura de ultima generatie, dar presupun ca nu prea e asa peste tot…
M.L.: Eu, in general am achizitionat „the best of“, intotdeauna cel mai important echipament sau cea mai importanta tehnologie din ceea ce a insemnat o procedura terapeutica insemnata, in momentul de fata, la nivel international. Nu m-am ghidat niciodata dupa reclama, ci intotdeauna dupa experienta colegilor mei din strainatate, cu care am relatii stranse, si a unor prieteni care sunt oameni importanti in meseria aceasta. Ei m-au sfatuit de fiecare data daca este bine sa achizitionez un anume aparat sau nu. In momentul de fata, la Dermastyle putem oferi tratamente complexe, combinate, terapii diferite, incepand de la variante de dermato-cosmetica pana la variante de tehnologii laser avansate sau proceduri foarte sofisticate. Uneori, nu este suficient un singur tip de tratament, poate am nevoie de doua, trei sau de o combinatie intre ele. Si nici nu am de gand sa ma opresc la ceea ce fac in momentul de fata, deci vom tine pasul tot timpul cu dezvoltarea profesiei.
Tango: Care sunt repercusiunile asupra vietii unui medic care se implica atat de mult? Ce sacrificati din viata personala, ca sa puteti face toate lucrurile acestea, la nivel atat de inalt?
M.L.: Viata sociala e redusa aproape la zero. Nu particip decat la lucruri foarte importante pentru familie sau in mediul nostru de prieteni. Ma gandesc cu nostalgie la anii in care aveam timp sa ne vedem sambata de sambata, sa ne intalnim la restaurant, sa mergem la cate un spectacol…
Tango: Inteleg si observ si in jurul meu ca, de fapt, nu se pot delega foarte multe intr-o meserie ca aceasta… Ati putea fi mai mult manager, si sa selectati doar cativa pacienti de care sa va ocupati…
M.L.: Sunt mandra ca am reusit sa adun o echipa de oameni foarte ambitioasa, si pe fiecare i-am incurajat sa se supraspeciali­zeze pe un subdomeniu profesional. Asta si ca sa diversificam activitatea noastra si sa existe cate o nisa profesionala, pe care fiecare sa exceleze. Avem colegi care sunt specializati in dermatologie pediatrica, pentru studiul alunitelor si cancerelor cutanate sunt alti doi colegi, partea de chirurgie legata de cancerul cutanat este domeniul meu de excelenta – si suntem singurul centru din Europa de est care utilizeaza procedura MOSS, de altfel foarte cunoscuta si foarte bine platita in Occident. Deci fiecare dintre noi are un subdomeniu de activitate in care exceleaza, si echipa este, in momentul de fata, foarte buna.
Tango: Care sunt zonele de mare interes pentru medici in ceea ce priveste infrumusetarea?
M.L.: De cand am infiintat Societatea Romana de Medicina Estetica si Dermatochirurgie, deci de acum 12 ani, am desfasurat nenumarate cursuri,  an de an cate 2 cursuri pentru colegi care au fost interesati pe diverse proceduri. Au trecut pe la noi prin clinica si i-am invatat: cum sa foloseasca toxina botulinica, cum sa foloseasca fillerele, cum se face un peeling, cum se foloseste un laser. Rand pe rand, am parcurs si am repetat aceste cursuri, astfel incat un numar cat mai mare de dermatologi din tara sa poata sa practice aceste proceduri si sa-si diversifice oferta serviciilor profesionale, in felul acesta iesind din spectrul acela al medicului care este dependent de un ciubuc. Sa devina un medic independent, care-si poate castiga singur existenta intr-un mod decent, ono­rabil. A fost o perioada cand scoteam si o revista de medicina estetica si dermato-chirurgie. Acum sunt depasita, e adevarat, de ritmul in care trebuie sa traiesc, si nu mai am timp de publicistica. Oricum, mai devreme sau mai tarziu, se vor vedea
roadele acestei munci, caci am taiat o carare, am dat o directie care exista in lume, nu am inventat-o eu. Eu doar am defrisat pe campul asta romanesc, si n-a fost usor sa deschid un drum nou, dar sunt bucuroasa ca deja sunt adepti, colegi care, fiecare la locul lui de munca, incearca sa-si dezvolte aceste abilitati profesionale.  
Tango: Primiti si cate-un strop de recunostinta in tara asta nerecunosca­toare?
M.L.: Rareori, dar recunoasterea o am, de fapt, la nivel international. De exemplu, faptul ca aduc acest eveniment in Bucuresti este o recunoastere a faptului ca, in peste 15 ani, eu am fost prezenta in toate manifestarile internationale, am publicat, am sustinut lucrari, am fost o prezenta activa, incat se stie ca din Romania, doctor Leventer practica chirurgie MOSS sau face prezentari de laser, de­pinde in ce mediu ajung. Sunt consultant si la Universitatea de Medicina Estetica din Roma, iar de curand mi s-a propus sa fiu trainer international pentru Academia Americana de Dermato-Chirurgie. Acestea sunt lucruri care pe mine ma onoreaza si ma fac foarte fericita, dar nu le veti gasi trecute nici pe cartea mea de vizita si nici n-o sa pun diplomele pe pereti. 
Tango: Dar in contul din banca se reflecta munca si atatea onoruri? Comparandu-va cu omologii dumneavoastra din America, de exemplu…
M.L.: Nu. Faci fie afacere de succes, si atunci nu faci calitate profesionala, fie faci calitate, dar n-ai cum sa fii milionar. Am avut la un moment dat de ales, am avut cateva oferte importante de-a lungul acestor ani, de asociere, de vanzare, la sume care erau tentante, insa cred foarte mult ca parfumul bun sta in sticluta mica. Eu am analizat foarte bine ce vreau, nu sunt manata neaparat de un castig, ci de calitatea muncii. Sigur, nu castig cat castiga un medic din Occident sau din SUA, dar si acolo medicii foarte buni, desi traiesc foarte bine, nu sunt milionari. Partea asta, cu milioanele, este legata de alte tipuri de activitate decat cea medicala. Medicul bun trebuie sa aiba vocatie, daruire, pasiune, iar astea nu cred ca merg mana in mana cu o gandire mercantila.     

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *