Iuliana Tudor, vedeta-emblema a Televiziunii Romane, recent laureata a premiului APTR pentru cea mai buna emisiune de folclor, O data-n viata, este eroina cover-story-ului editiei aniversare a revistei Tango de iunie. La implinirea a 7 ani de Tango, am ales o poveste de mare dragoste si adevar pentru a ne construi revista in jurul ei, iar dialogul de cuvinte si imagini cu Iuliana Tudor demonstreaza ca am facut cea mai buna alegere.
In peisajul superb din Paradisul Verde, Iuliana Tudor a pozat impreuna cu fiul sau, Cristian Tudor Vacaroiu, intr-un pictorial plin de emotie si culoare, realizat de Paul Buciuta, si a acceptat sa vorbeasca, in stilul sau profund si autentic, despre splendorile si greutatile maternitatii.
Cum esti ca mamica? Esti autoritara? Esti sperioasa? Cum te raportezi la baietelul tau?
Iulana Tudor.: Sunt, cred, mult mai asezata decat sotul meu. Cand spun „asezata” ma refer la faptul ca-mi doresc foarte mult sa-l educ pe Tudor asa cum au facut parintii mei cu mine. Nu vreau sa-l rasfat foarte tare, pentru ca o face sotul meu suficient, si atunci trebuie sa compensez treaba asta, bineinteles, fara sa fiu dura, pentru ca oricum e foarte mic. Dar in momentul in care simt ca sunt gesturi si atitudini nepotrivite, ma refer la batutul din picioare si plansul rasfatat, stiu ca nu trebuie sa-i dau ce vrea in permanenta. Luam o pauza, ii explic, pentru ca intelege acum, „mama, nu ai voie cu obiectul acela, pentru ca iti poate face rau”… Ma refer mai ales la obiectele de uz casnic si la toate cele care sunt periculoase pentru copii. Observ ca intelege si e foarte ascultator. Se uita atent la mine, ma asculta si renunta. Dar sunt atitudini normale care trebuie doar modelate. In rest, cred ca sunt o mama normala. Si ma minunez in fiecare zi ca n-am uitat sa ma bucur ca un copil de lucrurile simple. Retraiesc asta acum cu Tudor. E fantastic! E ca un “refresh” pentru suflet!
Cum v-ati reasezat in cuplu, dupa ce a venit copilul in viata voastra? Sunteti de multi ani impreuna si, pana acum, ati fost doar voi doi…
Iuliana Tudor.: Ma gandeam, in momentul in care am acceptat sa facem materialul acesta, ca este o etapa diferita, cea in care ne intalnim. Relatia dintre tata si mama devine cea mai importanta. Si sunt putini oamenii care-si dau seama de asta. Se schimba multe lucruri in cuplu dupa aparitia copilului, ai de administrat casa, munca fiecaruia, copilul si ramane foarte putin timp pentru cei doi. O schimbare la nivelul preocuparilor care lasa pe ultimul loc relatia de cuplu. Asta nu inseamna neaparat ca se pierde iubirea, pentru ca ea ramane, niciunul nu va spune ca nu-si mai iubeste partenerul, dar prioritatile devin altele. Iar daca cei doi nu inteleg la timp sa faca si pentru ei macar doi pasi unul catre celalalt, e mult mai greu. Iar pe masura ce creste copilul, devine si mai greu si poate, la un moment dat, unul din parteneri spune ca e prea tarziu. Eu si Razvan am depasit etapa asta avand grija unul de celalalt si comunicand deschis. Greseala multor cupluri este tacerea…taci de foarte multe ori, astepti, iar daca nu se intampla lucrurile dorite, incepi sa-ti pui intrebari… Si atunci e foarte important sa vorbesti cu celalalt.
Sa spui ce-ti doresti, sa spui ce astepti?
Iuliana Tudor: Categoric, da. Foarte multe femei (dar, si barbati) evita dialogul, tocmai pentru ca au un disconfort sau le e jena sa spuna ce doresc sau considera ca sunt indreptatite(-iti) sa primeasca ceea ce ele (sau ei) asteapta. Ne canalizam toata energia catre copil si e firesc sa fie asa, dar sa nu uitam ca partenerul de viata (el sau ea) exista. E acolo si are nevoie de celalalt. Or, si din punctul acesta de vedere, principiul echilibrului in viata in general, e bine de reamintit. Ritmul zilnic, ne impiedica sa acordam timp si partenerului. Foarte multe cupluri, dupa aparitia copilului, renunta la viata sociala. Si spun „lasa, dupa ce mai creste copilul, sa mearga la gradinita, etc ”, iar atunci poate fi prea tarziu…
CITESTE INTERVIUL INTEGRAL IN REVISTA TANGO DE IUNIE
